de Anatol Terzi | mai 20, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
Basescu ii raspunde lui Medvedev
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.
Militarii rusi reactioneaza
Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.
de Anatol Terzi | mai 19, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Konstantin Griscenko si Teodor Baconschi (mae.ro)
Ministrul de externe de la Kiev spune ca Ucraina este dispusa sa discute cu Romania si SUA despre securitatea Europei. In ceea ce priveste instalarea elementelor scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei, ministrul Griscenko a spus ca este fireasca o consolidare a securitatii intregii Europe si ca Ucraina este interesata sa aiba consultari in domeniu si cu Romania, si cu Statele Unite. Romania si Ucraina au reluat discutiile la nivel de ministri de externe, dupa mai bine de doi ani, pe temele delicate care au dus la racirea relatiilor dintre cele doua tari. Problema minoritatilor sau a Canalului Bistroe au fost pe agenda intalnirii de miercuri, de la Bucuresti. Numerosi romani din Ucraina au reclamat de-a lungul timpului fie presiuni pentru a se declara de etnie moldoveana, nu romana, fie lipsa scolilor in limba romana. „Ne intereseaza ca cele doua minoritati sa se bucure de drepturi europene la aceleasi standarde si sa discutam fara prejudecati despre cum putem sa imbunatatim situatia lor”, a declarat ministrul de externe, Teodor Baconschi. Romania sprijina parcursul european al Ucrainei si va actiona constructiv pentru obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni, a declarat, miercuri, ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, in conferinta comuna cu omologul de la Kiev, Konstantin Griscenko. „Romania sprijina parcursul european al Ucrainei si va actiona ca un partener constructiv in obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni. Incurajam Ucraina in acest proces si ne simtim parteneri”, a afirmat seful diplomatiei romane. Un alt subiect sensibil este recuperarea investitiei uriase facute de Romania la combinatul Krivoi Rog in timpul regimului comunist. Ministrul ucrainean de externe, Konstantin Griscenko, a spus doar ca sunt derulate negocieri pentru a gasi o solutie convenabila pentru ambele parti. Potrivit oficialului roman, in cadrul discutiilor au fost abordate stadiul si perspectivele cooperarii bilaterale si regionale, chestiuni legate de perspectiva europeana a Ucrainei, subiecte de securitate, inclusiv energetica si, totodata, posibilitatea de a intra intr-o noua etapa in relatia romano-ucraineana prin actualizarea cadrului juridic bilateral.
Sprijin din partea Romaniei, amenintari din partea Rusiei
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe Konstantin Griscenko. In cadrul convorbirilor oficiale, a fost analizat stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale romano-ucrainene, precum si aspecte ale situatiei regionale si internationale. Presedintele Traian Basescu a exprimat interesul pentru consolidarea increderii in relatiile dintre Romania si Ucraina, precum si pentru largirea ariei de cooperare cu domenii concrete, asigurandu-l pe ministrul Konstantin Griscenko de intreaga deschidere in acest sens. Totodata, seful statului a subliniat ca, in functie de implicarea Ucrainei in aprofundarea relatiilor cu Uniunea Europeana, Romania va acorda sustinere tarii vecine, impartasind din propria experienta in procesele de aderare. In contextul discutiilor privind situatia la nivel regional, a fost identificata o convergenta de pozitii intre Romania si Ucraina cu privire la statutul provinciei Kosovo, precum si in privinta conflictelor inghetate din zona Marii Negre. Insa, in timp ce, la Bucuresti, Kievului i se promitea sprijin, presedintele rus, Dmitri Medvedev, invita Ucraina sa aleaga intre integrarea in Uniunea Europeana si structurile economice legate de Moscova, apreciind ca aceasta fosta republica sovietica nu poate „sta intre doua luntre” in acelasi timp. „Nu poti sa stai intre doua luntre, trebuie sa alegi pe una sau pe cealalta”, a declarat presedintele rus, intr-o conferinta de presa. „Vreti sa va alaturati Uniunii Europene, duceti-va, daca sunteti asteptati”, a subliniat el. „Dar, daca Ucraina alege tabara europeana, va fi mai dificil pentru ea sa isi gaseasca locul in spatiul economic comun sau in uniunea vamala la care participa Rusia, Belarusul si Kazahstanul”, a continuat el.
Conflictele inghetate si Transnistria
Alte subiecte discutate au fost cooperarea regionala, cu precadere in zona Marii Negre, in cadrul OCEMN, si in ceea ce priveste Strategia UE pentru regiunea Dunarii. „Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate este iarasi o oportunitate bilaterala de care trebuie sa profitam. Economiile noastre au nevoie de o cooperare transfrontaliera cat mai dinamica”, a spus ministrul roman. El a mentionat ca au fost abordate si chestiuni de securitate privitoare la evolutiile actuale din domeniu, incluzand conflictele inghetate si regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si securitatea energetica. „Am convenit o coordonare politica mai stricta pe aceste chestiuni”, a precizat Baconschi. „Ne-am exprimat decizia comuna de a intensifica dialogul politic in 2011, de a moderniza si eficientiza formatele de cooperare existente”, a declarat ministrul Teodor Baconschi. In acest context, seful diplomatiei ucrainene a adresat ministrului roman invitatia de a intreprinde o vizita la Kiev, cei doi inalti oficiali convenind ca este necesara accelerarea procesului de pregatire a finalizarii si semnarii unor documente juridice bilaterale, care vizeaza consolidarea relatiilor romano-ucrainene. In acest sens, ministrii au convenit realizarea de consultari si intalniri de lucru la nivel de experti, pe probleme de afaceri europene, politici de securitate, securitate energetica, cooperare regionala. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Konstantin Griscenko a evidentiat, la randul sau, potentialul pentru aprofundarea relatiei bilaterale si a multumit Guvernului Romaniei pentru sprijinul financiar acordat pentru securizarea Centralei de la Cernobil. „La ora actuala avem toate oportunitatile de a da un nou impuls relatiei noastre bilaterale si de a evolua catre o noua dimensiune. In acest context, doresc sa multumesc Guvernului Romaniei pentru participarea la evenimentele de la Kiev pentru comemorarea a 25 de ani de la tragedia de la Cernobil si multumesc totodata Romaniei pentru aportul financiar acordat in vederea dezvoltarii unor proiecte la Cernobil”, a declarat inaltul oficial ucrainean. In ceea ce priveste cooperarea economica, demnitarii au fost de acord ca este necesara intrunirea, in perioada urmatoare, a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economica si tehnico-stiintifica, format de dialog menit sa stabileasca masuri concrete in sensul facilitarii schimburilor comerciale si a colaborarii in domeniul economic.
Problema minoritatilor nationale
Un punct important pe agenda discutiilor l-a reprezentat problematica minoritatilor nationale, in scopul armonizarii abordarilor privind formatul dialogului si cooperarea cu privire la asigurarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane din Ucraina si ale minoritatii ucrainene din Romania. „Ne intereseaza ca cele doua minoritati sa se bucure de drepturi europene, la aceleasi standarde si sa discutam fara prejudecati despre modalitatile in care putem sa imbunatatim situatia lor. Ne dorim ca in cadrul Comisiei mixte interguvernamentale romano-ucrainene in domeniu sa abordam chestiunile legate de drepturile celor doua minoritati in mod transparent si cu toata vointa de a rezolva orice problema”, a aratat ministrul Teodor Baconschi. Cei doi inalti demnitari au convenit reluarea activitatii Comisiei Mixte privind problematica minoritatilor nationale. Perioada concreta a urmatoarei sesiuni va fi stabilita pe canale diplomatice. Referindu-se la sprijinul acordat de Romania pentru parcursul european al Ucrainei, ministrul Baconschi a subliniat ca „Romania va actiona ca un partener constructiv in obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni. Incurajam Ucraina in acest proces si ne simtim parteneri”. Ministrul Baconschi a multumit, totodata, omologului din Ucraina pentru deschiderea aratata in privinta sprijinului unei eventuale evacuari a unor cetateni romani din Libia dupa ce Romania a suspendat activitatea ambasadei de la Tripoli, incepand cu data de 14 mai 2011.
de Anatol Terzi | mai 16, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, cere garantii ca scutul antiracheta din Europa nu va afecta stabilitatea strategica, potrivit unei scrisori adresate omologilor sai din tarile membre ale Consiliului Rusia-NATO. De asemenea, Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii. Intre timp, Rusia isi face de cap in Moldova, amestecandu-se din nou in treburile ei interne. Federatia Rusa va fi de acord cu orice format de rezolvare a conflictului transnistrean, cu exceptia solutiei unui stat unitar care sa nu ia in considerare interesele locuitorilor din Transnistria, a declarat presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, potrivit presei ruse. Konstantin Kosacev s-a aflat vineri la Chisinau, la invitatia lui Igor Corman, seful comisiei parlamentare de politica externa din Parlamentul R. Moldova. In mesajul adresat liderilor tarilor NATO, presedintele Medvedev a prezentat pozitia Rusiei in legatura cu apararea antiracheta. Comunicatul de presa al Kremlinului nu reproduce textul mesajului, dar precizeaza ca acesta confirma disponibilitatea pe care liderul rus a exprimat-o la summitul NATO-Rusia din noiembrie, de la Lisabona, ca Moscova sa-si asume partea sa de raspundere pentru mentinerea stabilitatii strategice, inclusiv pentru realizarea unui sistem antiracheta comun in Europa. La Lisabona, presedintele Medvedev a propus un scut sectorial al Rusiei si NATO in care fiecare parte sa asigure in propriul sector apararea antiracheta a sa si a partenerului. In mesajul sau recent, liderul de la Kremlin afirma ca euroscutul antiracheta poate deveni cu adevarat efcient si viabil numai in cazul in care Rusia va participa la el cu drepturi egale. Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii, citat de presa de la Moscova. Militarii rusi analizeaza modalitati de „protejare a poporului, daca Rusia nu este consultata in cadrul unor negocieri cu NATO”, a declarat Antonov intr-o conferinta de presa. „Nu sunt numai negocieri, se face si ceva serios”, a continuat el. „Ministerul Apararii trebuie sa se pregateasca pentru cel mai rau scenariu posibil”, a subliniat adjunctul ministrului Apararii. Declaratiile acestuia survin la doar cateva ore dupa ce ministrul rus de Extrerne, Serghei Lavrov, a declarat, in Kazahstan, ca negocierile cu americanii avanseaza lent. „Pentru moment, progresul este lent, dar secretarul de Stat american a promis sa adopte masuri”, a declarat Lavrov. El a adaugat ca a discutat cu Clinton despre apararea antiracheta, in cadrul unei reuniuni a Consiliului Arcticii, joi, in Groenlanda. „Am convenit asupra necesitatii de a conferi un imbold politic eforturilor expertilor, pentru a putea prezenta rezultate concrete presedintilor nostri in cadrul summitului G8, la Deauville”, a anuntat ministrul rus de Externe. Statele Unite si Romania au anuntat, saptamana trecuta, un acord privind amplasarea unor interceptoare antiracheta pe teritoriul romanesc, la Deveselu. Anuntul a fost imediat criticat de Moscova, care se teme ca acest proiect poate compromite securitatea arsenalului sau de rachete nucleare.
Pozitia SUA si a Romaniei
Subsecretarul de Stat american Ellen Tauscher a declarat ca Moscova nu are motive sa se teama: „Avem relatii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat noul Tratat START si lucram impreuna la mai multe probleme. Este un sistem care va apara (tarile) NATO, iar daca Rusia opteaza sa lucreze cu noi, in mod cooperant, sistemul va apara si Rusia”, a adaugat ea. Rusia si-a exprimat acordul asupra unei cooperari in cadrul sistemului antiracheta al NATO in Europa la summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Lisabona, anul trecut. Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat saptamana trecuta, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
de Anatol Terzi | mai 3, 2011 | Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
CSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihai Kogalniceanu si Portul Constanta ca puncte de tranzit pentru transportul militarilor si a tehnicii militare in Irak si Afganistan, precum si pentru transportul acestora din Irak spre Europa. „A fost o sedinta care a avut doua subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea Statelor Unite ale Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogalniceanu si Portul Constanta ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari si tehnica militara catre Irak si Afganistan – probabil stiti ca Statele Unite inca au in Irak 150.000 de militari -, dar si pentru transportul de militari si tehnica militara din Irak si Afganistan catre Europa. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu si a Portului Constanta pentru tranzitul catre si dinspre Irak si Afganistan”, a declarat Traian Basescu. “In felul acesta, Kogalniceanu si Portul Constanta devin doua infrastructuri strategice si pentru Statele Unite, nu numai pentru Romania. Procesul se va derula in primele doua luni in vederea autorizarii, dupa care va functiona autorizat, fara supraveghere americana, in baza acordului dintre Romania si Statele Unite. De asemenea, temporar, avand in vedere ca una din bazele din Mediterana este intr-un proces de modernizare, pe Kogalniceanu vor putea stationa patru avioane cisterna ale Statelor Unite si patru avioane de transport C17. Acestea sunt doar temporar, problematica legata de tranzit este una pe termen lung. Cu privire la acest subiect, astazi voi transmite Parlamentului scrisorile prin care ii informez cu privire la decizia luata ”, a incheiat Traian Basescu. De asemenea, corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe) organizeaza, in perioada 27 aprilie – 15 septembrie, in trei zone din Dobrogea, exercitiul “Black Sea Rotational Force 11″, care reuneste forte militare din 13 state si la care vor participa aproximativ 800 de militari. Potrivit unui comunicat al Fortelor Navale Romane, la aceasta aplicatie vor participa aproximativ 800 de militari din Azerbaidjan, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Bosnia, Serbia, Croatia, Muntenegru, Grecia, Republica Moldova, Romania, Statele Unite ale Americii si Ucraina. Romania va participa cu peste 200 de militari din cadrul Batalionului de Infanterie Marina al Fortelor Navale, o companie de Infanterie din cadrul Fortelor Terestre, un detasament Cautare si Salvare si un elicopter al Fortelor Aeriene. Exercitiul este organizat de Corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe), in cooperare cu categoriile de forte ale Armatei Romaniei, si are ca scop intarirea relatiilor de cooperare regionala dintre armatele statelor participante, prin antrenarea militarilor in cadrul operatiilor de mentinere a pacii. Pentru realizarea serviciului de evacuare medicala, pentru salvarea vietii si integritatii corporale a personalului fortelor armate participante la “Black Sea Rotational Force 11″, saptamana aceasta a fost semnat la Constanta un protocol de colaborare intre Ministerul Apararii Nationale – Flotila 86 Aeriana, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta si SC RAJA SA Constanta, in urma caruia regia de apa va pune la dispozitie heliportul din curtea sediului central, precum si o echipa de interventie. La randul lor, reprezentantii Spitalului Judetean au obligatia sa asigure resursele materiale si umane necesare transferului pacientilor de la aeronava la spital. Protocolul este valabil pana la incheierea exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″. Ceremonia de deschidere a exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″ va avea loc miercuri, 27 aprilie, la Centrul Administrativ Mihail Kogalniceanu, iar activitatile se vor desfasura in Constanta, Mihail Kogalniceanu si in Poligonul Babadag.
de Anatol Terzi | mai 3, 2011 | Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Sistemul antiracheta american va fi amplasat la baza aeriana Deveselu, din judetul Olt, a anuntat, marti, presedintele Traian Basescu, dupa ce luni a fost convocata o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. “Cel de-al doilea subiect discutat ieri in CSAT a fost legat de locatia pentru amplasarea rachetelor din scutul antiracheta american. Practic, din luna februarie de anul trecut, cand Romania a raspuns pozitiv invitatiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfasurat analize cu privire la locatia optima pentru acest sistem de aparare. Au fost analizate mai multe locatii”, a declarat Basescu. “Va pot spune, pentru informarea dumneavoastra, ca sunt circa 120 de parametri care trebuie indepliniti de o astfel de locatie pentru ca sistemul sa fie in deplina siguranta. In cele din urma, s-a optat si noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie in fosta baza aeriana de la Deveselu, din judetul Olt”, a continuat presedintele.
Baza sub comanda romaneasca
“Baza aeriana ramane sub comanda romaneasca, iar parte din suprafata bazei va fi utilizata de sistemul antiracheta american. Precizez – comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane, care este partial utilizata si de sistemul antiracheta. Pentru deservirea sistemului antiracheta, la Deveselu vor fi dislocati in medie circa 200 de militari americani, iar cifra maxima care poate fi atinsa ca numar de militari dislocati este de 500. Din punct de vedere al informarii, va pot spune ca ieri, dupa ce am adoptat decizia de amplasare la Deveselu a acestei baze, am invitat reprezentantii administratiei locale din judetul Olt, i-am informat si am obtinut acordul lor pentru aceasta amplasare. De asemenea, in momentul de fata, in drum catre Slatina se afla o delegatie romano-americana care va prezenta in detaliu conditiile de functionare a bazei. Sigur, in detaliu in sensul conditiilor care trebuie respectate, nu detalii functionale ale bazei, ci ce trebuie sa se intample sau sa nu se intample in jurul bazei aeriene si suprafetele, zonele de securitate. De altfel, cu privire la acest lucru i-am informat si eu ieri seara si pe domnul prefect, si pe presedintele Consiliului Judetean, primarii din zona”, a mai spus oficialul.
Nu este indreptata impotriva Rusiei
“As vrea sa fac precizarea ca sistemul antiracheta american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de aparare a teritoriului Romaniei si al Statelor Unite, de aparare impotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienta, de eficacitatea sistemului beneficiaza si alte tari. Dar realizarea sistemului este o intelegere bilaterala americano-romana. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antiracheta, asa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, si componenta americano-romana va fi integrata acestui sistem. Deocamdata este o tratare bilaterala a sistemului si, repet, baza aeriana Deveselu ramane sub comanda ofiterilor din fortele aeriene romane. As face o mentiune: in opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antiracheta Romania se afla la cel mai inalt nivel de securitate din istoria ei si cred ca, din acest punct de vedere, putem spune ca Romania si-a atins un obiectiv important, acela de a-si garanta securitatea pe termen lung, si nu conjunctural. Mai fac precizarea ca elementele de scut antiracheta nu sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a incheiat Traian Basescu.
Delegatie la Deveselu
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a luat decizia ca locatia in care vor fi amplasate elemente ale sistemului american de aparare antiracheta sa fie Unitatea Militara 01871 din judetul Olt, informeaza MApN. Reunit la 2 mai 2011, CSAT a discutat rezultatele procesului de selectie a locatiei preconizate a gazdui elementele din Romania ale sistemului american de aparare antiracheta. Procesul a fost demarat in contextul negocierilor cadrului juridic aferent participarii tarii noastre la proiectul american si s-a finalizat in urma cu cateva saptamani. El a constat din analiza in format inter-institutional, de catre institutiile romanesti si americane cu expertiza relevanta, a celei mai bune optiuni care sa corespunda tuturor criteriilor tehnice fixate de cele doua parti. Decizia CSAT privind locatia este o decizie de etapa, importanta in procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfasurarea pe teritoriul Romaniei a sistemului SUA de aparare antiracheta. Consimtamantul final privind locatia si regimul juridic al acesteia va fi exprimat de catre Parlamentul Romaniei, care, potrivit prevederilor legale in vigoare, urmeaza sa ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta, rezultat in urma definitivarii procesului de negociere. Sefii delegatiilor Romaniei si SUA care negociaza Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta – secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, impreuna cu seful Statului Major General al Armatei Romaniei, general-maior Stefan Danila – vor efectua, in cursul zilei de marti, 3 mai 2011, o deplasare in judetul Olt, pentru a avea, incepand cu ora 12.00, o intalnire de lucru cu autoritatile locale, la sediul Prefecturii judetului Olt. Vor fi discutate ratiunile si implicatiile deciziei de amplasare la unitatea militara 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta.
Romania si scutul antiracheta
Participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta in Europa, in noua sa varianta (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), anuntata de Presedintele SUA, Barack Obama, la 17 septembrie 2009, un rezultat al demersurilor diplomatice romanesti, reprezinta un succes al tarii noastre, atat in relatia bilaterala cu Statele Unite, cat si din punctul de vedere al afirmarii Romaniei ca partener de incredere in cadrul NATO. Proiectul bilateral cu SUA contribuie substantial la intarirea securitatii Romaniei si la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. Este semnificativ faptul ca propunerea si respectiv decizia de participare au avut loc la inceputul anului 2010, cand Romania si SUA au aniversat 130 de ani de relatii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a documentelor juridice care vor reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta a fost declansat oficial la 17 iunie 2010, iar pana in prezent s-au desfasurat sase runde de negocieri. In paralel cu participarea la sistemul american de aparare antiracheta, Romania sprijina dezvoltarea unui sistem NATO de aparare antiracheta, care sa se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucuresti si reiterate la Strasbourg-Kehl si Lisabona, respectiv indivizibilitatea securitatii Aliantei, solidaritatea colectiva, acoperirea integrala a teritoriului Aliat. Partea romana saluta reflectarea segmentului de „aparare antiracheta” – atat in noul Concept Strategic, cat si in Declaratia Summit-ului de la Lisabona (noiembrie 2010) – ca element-cheie al apararii colective, care sa protejeze intreg teritoriul si populatiile statelor aliate. Decizia Romaniei de participare la sistemul american EPAA este in deplin acord cu hotararile adoptate pe aceasta tema la Summit-urile NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) si Lisabona (noiembrie 2010). In perspectiva, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contributie valoroasa la viitorul program NATO de aparare antiracheta. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii la 1 februarie 2010, sunt avute in vedere patru etape de realizare:
– Etapa I (in desfasurare): Protejarea unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave, insotita de amplasarea unui sistem radar inaintat, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei. Prima etapa a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea in Marea Mediterana a navei „USS Monterey”, echipata cu sistemul Aegis.
– Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in unitati terestre din Europa de Sud-Est. In proiect, este convenit faptul ca interceptorii vor fi amplasati in Romania, in timp ce locatia bazei radar urmeaza a fi stabilita.
– Etapa III (orizontul de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Polonia, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasati pe mare si pe uscat.
– Etapa IV (orizontul de timp 2020): Extinderea protectiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.
