de Razvan Iorga | ian. 22, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Seful diploamatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, va participa luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care se va desfasura la Bruxelles, avand pe agenda evolutiile din vecinatatea sudica, in special Siria si Egipt, dar si situatia din Serbia si Kosovo. Ministrii de externe europeni vor aborda situatia din Serbia/Kosovo, precum si stadiul dialogului Belgrad-Pristina, in perspectiva viitoarelor decizii privind statutul de candidat al Serbiei la UE, precizeaza MAE. Romania a spus intotdeauna ca sprijina acordarea statutului de candidat pentru Serbia. tara noastra este printre putinele din UE care nu au recunoscut independenta Kosovo, dar incurajeaza dialogul Belgrad-Pristina si o solutie de comun convenita intre parti. Ministrul croat de externe va participa, pentru prima data, in calitate de observator, la Consiliul Afaceri Externe. Dezbaterile ministrilor de externe din statele membre UE vor viza, pe de alta parte, evolutiile din vecinatatea sudica (cu focus pe Siria si Egipt), procesul de pace din Orientul Mjlociu, situatia din Sudan/Sudanul de Sud, Iran si Belarus, precum si dezvoltarile recente din Birmania/Myanmar.
Turcia, liant spre Orientul Mijlociu
In marja CAE va avea loc un dejun de lucru, la care va participa si ministrul turc al afacerilor externe. Subiectele aflate pe agenda discutiilor sunt evolutiile din regiune, procesul de pace din Orientul Mijlociu, relatiile cu Siria si Iran, precum si demersurile turce in Africa (in particular, in Somalia). In Siria, situatia se complica tot mai mult, iar Liga Araba urmeaza sa prezinte concluziile vizitei observatorilor trimisi in regiune. In Egipt, primele alegeri democratice au consfintit ascensiunea la putere a formatiunilor de sorginte islamista, dar procesul de tranzitie este inca in curs si necesita o urmarire atenta. In ceea ce priveste Iranul, dosarul nuclear este din nou in actualitate, iar UE ar urma sa se pronunte asupra unui nou pachet de sanctiuni.
de Razvan Iorga | ian. 5, 2012 | Balcani, România, UE, Uncategorized @ro
Desi parerea o aproape afacere sigura ca Romania sa isi inzestreze flota militara aeriana cu avioane de tip F16 cumparata din SUA, autoritatile de la Bucuresti inca cauta cea mai buna oferta care ar putea include avioane de tip Eurofighter. Informatia a fost publicata joi de jurnalistii de la Financial Times Deutschland care sustin ca tari est-europene precum Romania, Bulgaria, Cehia, Croatia si Slovacia, sunt interesate de posibilitatea de a achizitiona avioane folosite in prezent de Luftwaffe (aviatia germana – n.red.). Potrivit publicatiei citate, si Romania, Cehia, Croatia si Slovacia ar fi interesate de „avioane aproape noi” utilizate acum de aviatia militara germana. Achizitionarea unor avioane militare noi este prea scumpa pentru aceste state, de aceea ele cauta solutii pentru modernizarea flotei de avioane cu bani mai putini. De obicei, producatorii americani si Guvernul de la Washington incheie astfel de intelegeri. Pentru Eurofighter, vanzarea de avioane la mana a doua ar fi o noutate, mai noteaza FTD. Pana acum, avioanele Eurofighter, construite de un consortiu european format din Alenia Aeronautica, BAE Systems si EADS, au fost achizitionate de Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Austria si Arabia Saudita. Pretul unui avion este intre 60 si 80 de milioane de euro, pret ce include si antrenamentul pilotilor. Romania nu are deocamdata o solutie financiara pentru a achizitiona avioane multirol si se prefigureaza o situatie critica, pentru ca in 2015 avioanele de vanatoare pe care le avem isi epuizeaza durata de functionare, a declarat presedintele Traian Basescu, dupa sedinta CSAT din 15 decembrie 2011. „Va pot spune si o tema care deocamdata nu are solutii de finantare: capacitatea noastra de aparare aeriana. Vorbim de aviatia de vanatoare, de tip multirol. Se prefigureaza o situatie critica: in 2015 avioanele pe care le avem isi epuizeaza durata de functionare, iar noi nu ne putem onora angajamentul NATO de a avea 48 de avioane care patruleaza deasupra spatiului aerian al Romaniei”, a declarat presedintele Traian Basescu. Intrebat in vara trecuta, intr-o conferinta de presa, daca are noutati in legatura cu contractul privind achizitionarea de avioane F-16, ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a afirmat ca este o negociere foarte complicata, pentru ca la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. „Sincer, cred ca niciunul dintre cele doua guverne nu este foarte dispus la ora actuala sa intre, sa se ocupe de un asemenea aranjament financiar”, a declarat Gitenstein. In schimb, Bulgaria ar dori sa cumpere de la Germania opt avioane Eurofighter la mana a doua, potrivit presei germane care mai scrie ca acest subiect va fi abordat de catre premierul Boiko Borisov in cadrul vizitei pe care acesta o va efectua pe 17 ianuarie la Berlin.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Germania conditioneaza depunerea candidaturii Serbiei pentru aderarea anul acesta la structurile UE de relatia cu Pristina. Anuntul a fost facut, marti, la Belgrad, de catre cancelarul german Angela Merkel care a afirmat ca Serbia trebuie sa-si imbunatateasca relatiile cu vecinii si sa desfiinteze structurile paralele din nordul Kosovo. „Daca Serbia vrea sa obtina statutul de candidat, trebuie sa reia dialogul cu Pristina si sa obtina rezultate si, de asemenea, sa desfiinteze structurile paralele care depind de Belgrad din nordul Kosovo, locuit in majoritate de etnici sarbi, fara a infiinta altele”, a subliniat Merkel intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele sarb Boris Tadici. Aceasta a cerut, de asemenea, ca Misiunea europeana de politie si justitie din Kosovo (EULEX), care este privita cu neincredere de sarbii din Kosovo, sa-si poata indeplini sarcinile pe intreg teritoriul kosovar, relateaza dpa. Serbia spera sa obtina statutul de candidat la UE la sfarsitul anului si, de asemenea, o data pentru deschiderea negocierilor de aderare. Belgradul isi sustine aspiratiile in special pe rezultatele obtinute in ultimele luni in cautarea criminalilor de razboi, cu precadere arestarea, la sfarsitul lunii mai, a fostului lider militar al sarbilor din Bosnia, Ratko Mladici.
Criza kosovara
Cancelarul german a insistat insa ca Serbia trebuie sa-si imbunatateasca relatiile cu Kosovo, care au traversat recent o criza grava, dupa ce Pristina a incercat, la sfarsitul lunii iulie, sa preia controlul asupra celor doua puncte de trecere a frontierei din nordul Kosovo. Etnicii sarbi, majoritari in regiunea de la granita cu Serbia, s-au revoltat impotriva initiativei kosovarilor, iar in urma incidentelor, un politist kosovar a fost ucis. În final, Forta NATO din Kosovo (KFOR) a preluat temporar controlul asupra celor doua posturi de trecere a frontierei disputate de sarbi si kosovari. Belgradul si Pristina urmeaza sa se intalneasca la 2 septembrie la Bruxelles pentru a relua, sub medierea UE, dialogul privind problemele practice ale populatiei kosovare – sarbe si albaneze – din regiune. „Dorim rezultate in timpul acestui dialog”, a insistat cancelarul Angela Merkel. „O imbunatatire este necesara privind subiectul Kosovo si in primul rand in ceea ce priveste problemele practice”, a insistat Angela Merkel.
Serbia nu vrea ultimatum
In replica la aceste cereri, presedintele sarb Boris Tadic a afirmat ca tara sa nu-si face iluzii în legatura cu faptul ca nu ar putea aduce un nou conflict în cadrul Uniunii Europene, dar considera ca ar fi gresit ca Belgradul sa primeasca un ultimatum pentru a alege între UE si Kosovo, potrivit Tanjug. Cred ca politica ‘Kosovo sau UE’ este o politica gresita de ultimatumuri, ce nu este fidela valorilor europene si ar trebui, drept urmare, evitata. Circumstantele actuale reclama gasirea unei solutii flexibile si creative, care sa nu afecteze vietile normale ale oamenilor, sa nu pericliteze demnitatea albanezilor si sarbilor si sa nu ridice noi amenintari pentru tarile vecine, a explicat Tadic. Pot fi gasite solutii sustenabile, Balcanii pot fi ‘debalcanizati’, iar o abordare nonconflictuala este posibila si de dorit atat pentru Balcani, cat si pentru UE, a mai spus liderul sarb. Mai mult, credintele mele persoanle ma împing sa nu sprijin nicio solutie politica susceptibila sa provoace noi conflicte si razboaie, a subliniat Boris Tadic, adaugand ca politica sa este politica reconcilierii. Serbia nu recunoaste Kosovo si se afla în cautarea unei solutii de compromis, a conchis seful de stat.
de Razvan Iorga | aug. 10, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Razboi energetic, România, UE, Uncategorized @ro
Magnatii rusi impreuna cu marile companii energetice rusesti incearca din nou refacerea sferei de influenta rusesti intr-o reeditare a Cortinei de Fier, de data aceasta prin control economic. Dupa ce Serbia a predat recent intreaga industrie energetica in mainile rusilor pentru simplul motiv ca Moscova a avut o pozitie declarativa anti-Kosovo si nu a facut nimic concret pentru a stopa aparitia acestui nou stat pe harta Europei, presa belgradeana trage un semnal de alarma asupra consecintelor care deriva din acesta proasta miscare a autoritatile sarbe care au permis acest lucru. Mass-media de la Belgrad, citata de RFI, opineaza ca afaceristii rusi devin tot mai influenti in spatiul ex-iugoslav , dar si intregul spatiu balcanic. Saptamanalul de comentarii politice si economice „Akter Njus nedeljnik” arata in ultimul numar ca Banca de Stat ruseasca „Sberbank” (denumita si Banca Gazprom -n.red.), care luna trecuta a achizitionat sectorul est european al bancii austriece „Volksbank”, intra pe usa din fata pe piata de capital a Serbiei, Bosniei si Hertegovina, Croatiei, Ungariei, Bulgariei, Cehiei si Slovaciei. „Volksbank este a patra banca ca marime in Austria, dar din cauza scadentei imprumuturilor de stat in valoare de 1,4 miliarde euro, banca a fost nevoita sa vanda rusilor sectorul pentru Europa de Est. Banca ruseasca „Sberbank” dispune de un capital de 54 miliarde de dolari si controleaza circa o patrime din activele bancare rusesti. In opinia expertilor economici sarbi, intrarea unui asemenea colos financiar pe piata statelor est europene este egala cu invazia Armatei rosii in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial”, transmite corespondentul RFI de la Belgrad.
Lukoil, varf de lance
Pe langa arma energetica, extinderea capitalului bancar rus este cel de-al doilea pas in planul Kremlinului de a controla economia Europei. Primul pas a fost achizitionarea de actiuni sau firme mai mici in domeniul energeticii. Compania ruseasca „Lukoil” a fost prima care a inceput afaceri in spatiul balcanic si est-european . Mai intai a cumparat de la compania americana „Conoco Philips” 376 de benzinarii in Belgia, Finlanda, Ungaria, Cehia si Slovacia. Doi ani mai tarziu a intrat pe piata Bulgariei unde astazi detine 74 la suta din comertul petrolului. In Serbia a cumparat compania belgradeana „Beopetrol” cu 148 de statii de benzina iar in Macedonia „Lukoil„ are sase benzinarii. Pe piata Croatiei a intrat prin cumpararea firmei „Europa Mila”. Astazi detine benzinarii, un depozit feroviar langa Vucovar, pentru cisternele de titei cu 8000 de metri patrati si o fabrica in construtie pentru biocombustibil de o capacitate de 35.000 de tone. Prin intermediul companiei Ungare MOL, care detine pachetul majoritar in industria petroliera croata INA, pe piata croata este prezenta si „Surgutnjefgas” firma ruseasca care are o cincime din actiunile firmei maghiare MOL. Piata energetica a Bosniei si Hertegovinei este in mana companiei rusesti „Zarubježnjeft“. In Bosnia, rusii controleaza rafinaria de la Bosanski Brod, cu o capacitate de 4,2 milioane de tone, fabrica de uleiuri pentru motoare „Modricea“ cu o produtie anuala de 70.000 de tone si 78 de benzinarii ale firmei Banjaluka Petrol, mentioneaza sursa citata.
Exploatarea starii anti-NATO de la Belgrad
Lovitura de gratie energeticii in Balcani a dat-o compania „Gazprom“ in urma cu cica doi ani de zile. Gigantul rusesc a preluat 51 la suta din actiunile rafinariiilor Serbiei bombardate de NATO, campurile petroliere si depozitul pentru 130.000 tone de derivate din Voivodina si 530 de benzinarii, toate la un pret de 400 de milioane de euro. „Gazpromul“ are sector specializat „Gasprom Media Holding“ care finanteaza televiziunile ruse NTV, NTV Plus si TNT, postul de radio „Ecoul Moscovei“, editura „Sapte zile“, productia de film, internet video hosting RuTube si altele. Este interesat sa cumpere posturi de radio, Tv si ziare in statele balcanice. Tot mai multi comentatori la Belgrad considera ca Serbia, pozitionata malefic intre o asemenea Rusie si o Europa ametita de criza speculatiilor de pe Wall Street, nu poate avea nici o sansa.
Mass-media si propaganda proruseasca
Operatiune de control energetic ar putea fi insa desavarsita odata cu punerea in miscare a gazoductului South Stream din Bulgaria, peste Serbia, Ungaria, Croatia, Slovenia spre Italia si Austria. Mass-media sarbeasca opineaza ca urmatorul pas al strategiei rusesti pentru preluarea Balcanilor o constituie investitiile in presa pentru a controla propagandisttice statele din zona balcanica. In urma cu circa un an de zile oligarhul rus, Aleksandr Lebedev, fost colonel al SVR (Serviciul de Informatii Externe rus -n.red.) declara ca este foarte interesat sa isi extinda imperiul media concentrat in peninsula britanica si Franta spre zona Balcanilor.
de Razvan Iorga | oct. 10, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Dupa ce venirea lui Obama la putere in SUA anunta un interes mai scazut al acestei puteri mondiale pentru zona Balcanilor, Washigtonul pare sa isi fi reorientat agenda intereselor si se va implica mai mult in aceasta regiune macinata de conflicte interetnice. Sefa diplomatiei americane Hillary Clinton incepe, luni, un turneu de trei zile in Balcani, in cursul caruia va exercita presiuni asupra Bosniei sa adopte reforme constitutionale si asupra Serbiei si Kosovo sa se intoarca la masa negocierilor, relateaza presa de peste Ocean, preluata de KARADENIZ-PRESS. La Sarajevo, Belgrad si Pristina, secretarul american de Stat va “sublinia sprijinul acordat de Statele Unite” pentru evolutia tarilor “care vor un loc legitim de membru al comunitatii europene si euro-atlantice”, a declarat Philip Gordon, care se ocupa de Europa la Departamentul de Stat. Momentul ales pentru vizita din Bosnia, dupa alegerile de saptamana trecuta, este considerat favorabil pentru a depasi impasul in care se afla musulmanii, sabii si croatii. In randul majoritatii musulmane, politicianul dogmatic Haris Siladjzici a fost inlocuit prin scrutin de moderatul Bakir Izetbegovici. Pe de alta parte, liderul sarb Milorad Dodik a fost reales in functie si promoveaza in continuare independenta Republicii Srpska.
Reforma bosniaca
In ultimii ani, Statele Unite si Uniunea Europeana au lansat fara succes mai multe tentative de a ajuta Bosnia sa ramana un stat functional, printr-o reforma constitutionala. Prin aceasta reforma, statul central, format din guvern, politie si sistem judiciar, ar urma sa fie consolidat. Dar masura este respinsa de etnicii sarbi. In aceste conditii, la Belgrad, Clinton urmeaza sa participe la o discutie cu usile inchise, in cursul careia va cere Serbiei sa exercite presiuni asupra Republicii Srpska,pentru ca aceasta sa isi schimbe pozitia si sa aprobe schimbarile constitutionale. Dar succesul sau nu este asigurat, in conditiile in care si vicepresedintele Joe Biden a esuat in acest dosar in timpul vizitei sale la Sarajevo si Belgrad, in mai 2009. Potrivit analistului Sanel Huskic, vizita lui Clinton in Bosnia anticipeaza o “intensa activitate americana timp de un an sau doi” in acest stat aflat in cautarea unitatii.
Ramura de maslin pentru Belgrad si Pristina
Pe langa acest subiect, principalul punct de pe agenda sefei diplomatiei americane in timpul vizitelor la Belgrad si in Kosovo va fi reluarea negocierilor dintre cele doua parti. Statele Unite si UE spera ca discutiile vor fi lansate anul acesta, cu chestiunile de ordin practic, precum securizarea granitelor, furnizarea de energie, recunoasterea diplomelor sau combaterea infractionalitatii transfrontaliere. Insa Serbia va insista asupra statului legal al fostei sale provincii, care si-a declarat unilateral independenta in februarie 2008, o decizie pe care Belgradul nu o recunoaste. Pentru UE si SUA, dosarul independente Kosovo este inchis. La randul sau, Kosovo vrea sa amane discutiile cu Serbia, in conditiile in care se apropie alegeri parlamentare si prezidentiale. Statele Unite fac parte dintre cele 70 de state – dintre care 25 de membri ai UE – care au recunoscut Kosovo. Diplomatia americana spera ca si alte tari vor face acest pas in urma avizului Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Sesizata de Serbia, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala, CIJ a apreciat, in iulie, ca declaratia de independenta a kosovarilor nu incalca dreptul international.
Seful diploamatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, va participa luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), care se va desfasura la Bruxelles, avand pe agenda evolutiile din vecinatatea sudica, in special Siria si Egipt, dar si situatia din Serbia si Kosovo. Ministrii de externe europeni vor aborda situatia din Serbia/Kosovo, precum si stadiul dialogului Belgrad-Pristina, in perspectiva viitoarelor decizii privind statutul de candidat al Serbiei la UE, precizeaza MAE. Romania a spus intotdeauna ca sprijina acordarea statutului de candidat pentru Serbia. tara noastra este printre putinele din UE care nu au recunoscut independenta Kosovo, dar incurajeaza dialogul Belgrad-Pristina si o solutie de comun convenita intre parti. Ministrul croat de externe va participa, pentru prima data, in calitate de observator, la Consiliul Afaceri Externe. Dezbaterile ministrilor de externe din statele membre UE vor viza, pe de alta parte, evolutiile din vecinatatea sudica (cu focus pe Siria si Egipt), procesul de pace din Orientul Mjlociu, situatia din Sudan/Sudanul de Sud, Iran si Belarus, precum si dezvoltarile recente din Birmania/Myanmar.
