de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de interne Bujar Nishani a fost ales preşedinte al Albaniei de către parlament.
Candidatul în vârstă de 45 de ani a fost ales în cadrul unui al patrulea vot, după ce convorbirile între coaliţia aflată la guvernare şi opoziţie nu au dus la identificarea unui candidat al consensului. Nishani, ministru de interne, a fost ales cu o majoritate simplă asigurată de coaliţia aflată la putere condusă de democraţi, în ciuda presiunilor UE ca guvernul şi opoziţia să se pună de acord asupra unui candidat pentru funcţia în mare parte ceremonială.
„Bujar Nishani este noul preşedinte al republicii”, a anunţat preşedintele parlamentului albanez, Jozefina Topalli, la încheierea scrutinului. Bujar Nishani estre succesorul lui Bamir Topi pentru un mandat de cinci ani. El a obţinut 73 din cele 76 de voturi exprimate, a adăugat Jozefina Topalli. Pentru a fi ales, Bujar Nishani avea nevoie de o majoritatea simplă din cele 140 de voturi ale parlamentului.
UE a cerut forţelor politice albaneze să aleagă un şef de stat în contextul în care ţara se confruntă de peste trei ani cu o criză politică deoarece opoziţia socialistă nu a recunoscut rezultatele alegerilor legislative din iunie 2009.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Misiunea ONU în Kosovo a anunţat joi că nu se va implica în organizarea alegerilor locale sârbe de pe acest teritoriu, respingând astfel solicitarea Belgradului, care va organiza aceste alegeri pe data de 6 mai în zonele majoritar sârbe din Kosovo, în acelaşi timp cu cele din Serbia.
Purtătorul de cuvânt al MINUK, Tanya Castle, a afirmat că „având în vedere circumstanţele de pe teren, MINUK nu va fi în măsură să organizeze alegerile locale din Kosovo”, fără să ofere alte detalii. Autorităţile kosovare consideră „inacceptabilă” organizarea acestor alegeri de către sârbi şi au cerut Uniunii Europene să intervină.
De asemeena, Albania a denunţat miercuri drept „ilegitimă” decizia Serbiei de a organiza alegeri în Kosovo şi a afirmat că acestea nu vor avea „niciun efect juridic”. „Decizia Belgradului de a organiza alegeri în mai multe municipalităţi din Republica Kosovo este ilegitimă, inacceptabilă şi atentează la integritatea unei ţări vecine independente”, a declarat aceeaşi sursă.
Potrivit Tiranei, aceste alegeri „afectează atât perspectiva integrării comunităţilor etnice în instituţii, cât şi societatea din Republica Kosovo”. Marţi, autorităţile kosovare au denunţat, de asemenea, drept „inacceptabilă” desfăşurarea de alegeri locale în municipalităţile sârbe din Kosovo şi au făcut apel la Uniunea Europeană să intervină.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată unilateral în anul 2008 de autorităţile auto-constituite la Pristina şi încurajează sârbii din Kosovo să boicoteze aceste autorităţi. Misiunea ONU din Kosovo (MINUK) a fost desfăşurată după conflictul din anii 1998-1999, care a opus forţele sârbe Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherilele independentiste albaneze.
de Razvan Iorga | mart. 18, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de 2.000 de macedoneni si albanezi a manifestat, sambata, in centrul Skopje pentru a pleda in favoarea unei coabitari pasnice a celor doua comunitati in Macedonia, teatrul unor incidente interetnice de peste o saptamana. Relatiile dintre albanezi si macedoneni sunt marcate de tensiuni dupa un conflict de sapte luni care a opus, in 2001, fortele guvernamentale si gherila albaneza locala. Conflictul s-a incheiat cu acordul de pace de la Ohrid, in august 2001, ce prevede drepturi mai mari pentru minoritatea albaneza, care reprezinta 25 la suta din cele doua milioane de locuitori din Macedonia. Reuniti la apelul organizatiilor neguvernamentale, manifestantii purtau pancarte cu inscriptii in macedoneana si albaneza, pe care se putea citi: „impreuna pentru pace” si „Nimic in lume nu valoreaza cat viata unui copil”. „Suntem aici pentru a arata ca sunt multe persoane care s-au saturat de aceste evenimente care ne tulbura viata cotidiana. Vrem sa aratam ca vrem sa traim impreuna”, a declarat unul dintre organizatori, Petrit Saracini. Presedintele macedonean Gjorge Ivanov a participat la manifestatie fara sa ia cuvantul. Manifestantii au marsaluit apoi prin cartiere macedonene si albaneze din Skopje. „Nu asteptam sa fie razboi pentru a marsalui pentru pace”, a declarat o actrita locala foarte cunoscuta, Sabina Ajrula. O serie de incidente interetnice au provocat ranirea a 15 persoane in Macedonia in decurs de peste o saptamana, in special in capitala Skopje și la Tetovo (nord-vest), oras cu majoritate albaneza. Mai multe persoane implicate in aceste incidente au fost arestate, dar politia nu a dezvaluit apartenenta lor etnica. Potrivit presei, tineri radicali provenind din ambele comunitati au fost la originea acestor incidente.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de externe Teodor Baconschi, aflat la New York, la Adunarea Generala a ONU, a avut miercuri o intrevedere bilaterala cu omologul sau de la Tirana, prilej de a-si exprima increderea ca Albania va recunoaste aromanii drept minoritate nationala, arata un comunicat MAE. România a asigurat, pe de alta parte, partea albaneza de intreaga sustinere a Bucurestiului in ceea ce priveste perspectiva europeana a Albaniei. Ministrul român al afacerilor externe si omologul albanez, Edmond Haxhinasto, si-au exprimat dorinţa de consolidare a relaţiei bilaterale si a cooperarii in plan regional. „Trebuie sa promovam dialogul intre comunitaţile oamenilor de afaceri pentru a determina mai multe investiţii. Impulsionarea cooperarii economice poate fi determinata prin organizarea forumurilor tematice periodice in România si Albania”, a aratat Baconschi. El a mai spus ca turismul poate reprezenta „un domeniu de cooperare de interes reciproc”, informeaza MAE.
