de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Balcani, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa în Serbia şi Albania la începutul săptămânii viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert.
Merkel va fi primită luni, la Belgrad, de preşedintele sârb Aleksandar Vucic, înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile din mai multe ţări balcanice.
Marţi, şefa executivului german va pleca la Tirana pentru discuţii cu premierul albanez Edi Rama. De asemenea, ea va avea discuţii cu şefii de guvern din şase ţări din Balcanii Occidentali legate de cooperarea regională.
Angela Merkel urmează să renunţe la postul de cancelar după alegerile parlamentare din 26 septembrie din Germania, după ce a condus executivul federal timp de 16 ani. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Albania, pregătită să primească refugiați afgani
Albania şi Republica Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani. În zilele următoare sunt așteptate anunțuri similare și din partea altor state din regiune.
Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat duminică, pe Facebook, că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA.
În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani.
Precedent albanez
Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009.
”Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a scris, la rândul său, Vjosa Osmani.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 după un război sângeros împotriva puterii de la Belgrad şi este recunoscut de peste 100 state, inclusiv 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.
Cu mult înaintea cererii autorităţilor americane, Rama a afirmat că Albania a primit cereri din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară în Albania a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”.
„Nu vom spune ‘nu’ şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a subliniat Rama.
Pregătiri iraniene
Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian.
Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani.
La rândul său, Turcia a anunțat construirea unui zid la granița iraniană pentru stăvilirea viitorului val de refugiați.
În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan.
Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. El a precizat că măsura a fost luată după ce talibanii au capturat oraşul afgan Jalalabad. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 21, 2020 | Balcani, Știri
Albania scoate armata pe străzi
Guvernul albanez a desfăşurat armata pentru a forţa respectarea strictă a restricţiilor de circulaţie timp de 40 de ore începând de sâmbătă în scopul de a limita propagarea epidemiei de coronavirus, dat fiind că populaţia nu s-a conformat măsurilor restrictive recomandate, relatează mass-media albaneză, citată de presa internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În pofida dispoziţiilor de a sta acasă în cea mai mare parte a zilei şi a interdicţiilor la călătorii, numeroşi albanezi au continuat să facă jogging în grup, să joace domino în stradă şi să ignore recomandările de a păstra distanţa între ei la cozile de la magazine.
Bomba italiană
Circa 120.000 de albanezi au revenit din Italia, ţara cea mai afectată din lume de COVID-19, cu puţin timp înainte ca Albania să întrerupă traficul aerian şi maritim cu vecinul său de cealaltă parte a Mării Adriatice în urmă cu 12 zile. Italia este tradițional căminul celei mai numeroase comunități din diaspora albaneză datorită apropierii geografice și legăturilor istorice și economice tradiționale.
Până în prezent, 76 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, două dintre ele decedând, dar autorităţile încearcă să evite un salt al contaminărilor care ar pune o presiune prea mare asupra serviciilor de sănătate publică insuficiente.
Premierul Edi Rama şi liderul opoziţiei, Lulzim Basha, într-o rară demonstraţie de unitate, au cerut populaţiei să respecte interdicţia de a circula timp de 40 de ore începând de sâmbătă, ora locală 13:00 (12:00 GMT).
Unitate politică
„Fiecare trebuie să stea acasă după ora 13:00. Poliţia şi forţele armate vor face uz de forţă împotriva oricui va încălca legea, inclusiv pensionari, şi vor face uz de tunuri de apă şi de gaze lacrimogene dacă va fi nevoie”, a avertizat prim-ministrul în direct pe o reţea de socializare. Singura excepţie acceptată de la restricţiile de circulaţie va fi pentru urgenţe.
În timp ce premierul Rama vorbea, sirenele poliţiei se auzeau, marcând începerea restricţiilor de circulaţie.
Şcolile, universităţile, moscheile, bisericile, barurile, restaurantele şi sălile de fitness au fost închise, excepţie făcând supermarketurile şi farmaciile între anumite ore. Orele de curs se desfăşoară online.
Albania a pregătit două spitale suplimentar în aşteptarea creşterii numărului de contaminări. În prezent, patru pacienţi afectaţi de coronavirus sunt stabili în centrul de terapie intensivă al spitalului pentru boli infecţioase din Tirana. Doi foşti pacienţi au spitalului s-au vindecat, a spus Eugena Tomini, de la Insitutul de sănătate publică. (N.G.)
