de Isac Mihai | feb. 2, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Insurgenta islamista yemenita amenintata stabilitatea in lumea araba
Oficialii Consiliului National de Securitate al Yemenului au declarat ca armata yemenita a oprit ofensiva impotriva rebelilor siiti al-Houthi, daca acestia pun capat ostilitatilor, relateaza mass-media araba, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Consiliul condus de presedintele tarii, Ali Abdullah Saleh, a emis o declaratie in care solicita un armistitiu general, facand apel la solidaritatea poporului yemenit in fata ofensivei al-Qaida.
Armistitiul va intra in vigoare numai daca seicul Abdel Malik al-Houthi, liderul rebelilor, va fi de acord sa indeplineasca sase conditii ale guvernului yemenit, ce presupun stopaea actiunilor banditesti, restituirea echipamentului militar capturat, eliberarea ostaticilor, oficialilor, soldatilor armatei nationale, precum si incetarea atacurilor asupra trupelor saudite si a teritoriului monarhiei arabe. Oferta guvernamentala vine la scurt timp dupa ce insurgentii siiti au lansat o ofensiva generala in nordul provinciilor Saada si Majahid, in care au fost ucisi peste 100 de persoane, majoritatea soldati si membrii ai gruparilor paramilitare guvernamentale.
Saptamana trecuta, seicul Abdel Malik al-Houthi, liderul insurgentilor siiti, a lansat un mesaj audio, prin care sfatuia guvernul de la Sanaa sa nu implice in conflict „fortele regionale si internationale”, pentru a nu permite izbucnirea unui razboi de proportii in statul arab.
Reamintim ca Yemenul are o suprafata de aproximativ 530 de mii de kilometri patrati, si o populatie de peste 24 de milioane de locuitori, dintre care 53% formeaza comunitatea musulmana sunita, iar 46% sunt musulmani siiti. Momentan, Yemenul se confrunta cu o importanta miscare secesionista in sudul tarii, unde populatia locala revendica o autonomie mai mare fata de guvernul central de la Sanaa, precum si cu insurgenta siita, sustinuta de Iran. In paralel miscarea al-Qaida a deschis un nou front impotriva guvernului yemenit, dominat de suniti, care beneficiaza de sprijinul militar al Arabiei Saudite, Statelor Unite, Pakistanului, Iordaniei si Marocului.
Al-Qaida la index
Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul “organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine “este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea “furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, “inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, “masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. “Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este “hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.
Fara trupe
Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. “Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. “Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: “In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. “De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. “Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, “regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. “Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza “o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.
Vize anti-tero
Guvernul yemenit a anuntat ca nu mai deschide vize la punctele de trecere ale frontierei de stat, masura avand drept scop ”combaterea infiltrarii teroristilor”, au anuntat oficiali yemeniti, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”In cadrul eforturilor tarii noastre de combatere a infiltrarii elementelor teroriste, eliberarea vizelor in aeroporturi va fi suspendata” pe termen nedefinit, au declarat surse oficiale din cadrul serviciilor de securitate locale. Hotararea va afecta in primul rand turistii proveniti din statele occidentale, cetatenii tarilor Uniunii Europene, SUA, Canada, Japonia si Australia bucurandu-se pana in prezent de un regim de vize liberal. Conform surselor citate, acestia vor trebui sa se supuna unor proceduri mai dure, urmand sa obtina vizele, doar la reprezentantele diplomatice si consulare yemenite, dupa verificarea de catre serviciile de securitate yemenite a apartenentei sau legaturilor fiecarui solicitant cu gruparile teroriste. Decizia autoritatilor de la Sana a provocat ingrijorarea organizatiilor pentru protectia drepturilor omului, precum si a reprezentantilor diasporei yemenite din Occident, cunoscuta pentru opozitia fata de actuala conducere a statului arab. Impunerea vizelor a fost criticata dur si de liderii miscarii autonomiste din Yemenul de Sud, care au acuzat guvernul de declansare a unui „razboi de nimicire” a populatiei din sudul tarii.
Masuri discriminatorii
Conform surselor oficiale locale, cetatenii din statele arabe cu care Yemenul a incheiat acorduri bilaterale, Egipt, Siria, Sudan si Iordania, nu vor fi afectati de noua masura, in pofida prezentei in aceste tari a unor importante celule al-Qaida. Decizia a fost luata in contextul unei presiuni internationale tot mai mari impotriva regimului de la Sanaa, anterior, autoritatile Marii Britanii suspendand cursele aeriene directe spre si din Yemen, iar premierul Gordon Brown a numit Yemenul ”raiul teroristilor”. Totodata, si Senatul SUA si-a exprimat ingrijorarea pentru cei 36 de fosti detinuti, cetateni americani care s-au convertit la islam in sistemul penitenciar din SUA, si care au efectuat, in ultimii ani, stagii de pregatire in tabere ale gruparilor extremiste din Yemen.
Obiectiv Yemen
Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.
de Isac Mihai | ian. 25, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Yemen combate al-Qaida cu regimul de vize pentru turistii occidentali
Guvernul yemenit a anuntat ca nu mai deschide vize la punctele de trecere ale frontierei de stat, masura avand drept scop ”combaterea infiltrarii teroristilor”, a anuntat mass-media de limba araba, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. ”In cadrul eforturilor tarii noastre de combatere a infiltrarii elementelor teroriste, eliberarea vizelor in aeroporturi va fi suspendata” pe termen nedefinit, au declarat surse oficiale din cadrul serviciilor de securitate locale. Hotararea va afecta in primul rand turistii proveniti din statele occidentale, cetatenii tarilor Uniunii Europene, SUA, Canada, Japonia si Australia bucurandu-se pana in prezent de un regim de vize liberal. Conform surselor citate, acestia vor trebui sa se supuna unor proceduri mai dure, urmand sa obtina vizele, doar la reprezentantele diplomatice si consulare yemenite, dupa verificarea de catre serviciile de securitate yemenite a apartenentei sau legaturilor fiecarui solicitant cu gruparile teroriste. Decizia autoritatilor de la Sana a provocat ingrijorarea organizatiilor pentru protectia drepturilor omului, precum si a reprezentantilor diasporei yemenite din Occident, cunoscuta pentru opozitia fata de actuala conducere a statului arab. Impunerea vizelor a fost criticata dur si de liderii miscarii autonomiste din Yemenul de Sud, care au acuzat guvernul de declansare a unui „razboi de nimicire” a populatiei din sudul tarii.
Masuri discriminatorii
Conform surselor oficiale locale, cetatenii din statele arabe cu care Yemenul a incheiat acorduri bilaterale, Egipt, Siria, Sudan si Iordania, nu vor fi afectati de noua masura, in pofida prezentei in aceste tari a unor importante celule al-Qaida. Decizia a fost luata in contextul unei presiuni internationale tot mai mari impotriva regimului de la Sanaa, anterior, autoritatile Marii Britanii suspendand cursele aeriene directe spre si din Yemen, iar premierul Gordon Brown a numit Yemenul ”raiul teroristilor”. Totodata, si Senatul SUA si-a exprimat ingrijorarea pentru cei 36 de fosti detinuti, cetateni americani care s-au convertit la islam in sistemul penitenciar din SUA, si care au efectuat, in ultimii ani, stagii de pregatire in tabere ale gruparilor extremiste din Yemen.
Al-Qaida la index
Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul “organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine “este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea “furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, “inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, “masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. “Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este “hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.
Fara trupe
Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. “Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. “Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: “In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. “De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. “Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, “regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. “Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza “o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.
Obiectiv Yemen
Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.
Pericol de razboi
Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a apreciat recent, la New Delhi, ca al-Qaida ameninta in mod serios intreaga regiune a Asiei de Sud si ca ar putea incerca sa provoace un nou razboi intre India si Pakistan. Gruparile teroriste care isi revendica apartenenta la al-Qaida in Afganistan si in Pakistan incearca sa “destabilizeze nu doar Afganistanul, nu doar Pakistanul, ci probabil intreaga regiune, provocand un posibil conflict intre India si Pakistan, prin acte de provocare”, a declarat secretarul. Gates a sosit in capitala federala indiana in cadrul unei vizite de doua zile, vizand sa promoveze relatii “strategice” intre India si Statele Unite.
Reamintim ca recent autoritatile pakistaneze si-au manifestat ingrijorarea fata de militarizarea excesiva a Indiei, solicitand SUA cresterea sprijinului militar si financiar acordat Pakistanului in lupta impotriva insurgentilor talibani de la frontiera cu Afghanistanul.
de Vitalie Goncearov | ian. 21, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Barack Obama nu va trimite trupe in Yemen si Somalia
Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul „organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine „este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea „furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, „inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, „masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. „Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este „hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.
Terorist inculpat
Nigerianul care a incercat sa detoneze un avion de linie american la 25 decembrie a fost acuzat recent de „tentativa de omor”, la mai putin de doua saptamani dupa atentatul esuat, revendicat de al-Qaida, care a generat indoieli privind eficienta serviciilor americane de informatii. Un tribunal de drept comun din Detroit l-a inculpat oficial pe Umar Farouk Abdulmutallab, in varsta de 23 de ani, formuland sase capete de acuzare printre care „tentativa de omor” si „tentativa de utilizare a unei arme de distrugere in masa”. Tanarul risca circa 20 sau 30 de ani de inchisoare pentru fiecare cap de acuzare, dar nu pedeapsa cu moartea, a precizat Departamentul american al Justitiei, citat de mass-media de peste Ocean.
Reamintim ca in data de 25 decembrie 2009, Umar Farouk Abdulmutallab s-a urcat la bordul unui avion al companiei americane Northwest Airlines, ce facea legatura intre Amsterdam si Detroit, ascunzand in lenjeria intima o pudra explozibila. Avionul avea la bord 279 de pasageri si 11 membri ai echipajului. In timp ce avionul se pregatea sa aterizeze pe aeroportul din Detroit, tanarul a incercat sa provoace o explozie, fiind ulterior imobilizat de pasageri. Dupa arestarea sa, Umar Farouk Abdulmutallab le-a spus autoritatilor americane ca a folosit o seringa pentru a injecta un lichid chimic in praful explozibil ascuns pe sub haine, potrivit oficialilor de rang inalt citati de presa americana.
„Bomba era formata din tetranitrat de pentaeritritol (PETN), triperoxidul de acetona si alte ingrediente”, a precizat Tribunalul in actul de acuzare, calificandu-le pe primele doua, praful si lichidul continut in seringa, drept „foarte explozibile”. „Bomba a fost proiectata pentru a-i permite lui Umar Farouk Abdulmutallab sa o declanseze in momentul dorit si sa provoace o explozie la bordul zborului 253”, potrivit actului de acuzare.
Fara trupe
Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. „Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. „Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: „In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. „De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. „Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, „regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. „Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza „o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.
Obiectiv Yemen
Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.
Pericol de razboi
Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a apreciat recent, la New Delhi, ca al-Qaida ameninta in mod serios intreaga regiune a Asiei de Sud si ca ar putea incerca sa provoace un nou razboi intre India si Pakistan. Gruparile teroriste care isi revendica apartenenta la al-Qaida in Afganistan si in Pakistan incearca sa „destabilizeze nu doar Afganistanul, nu doar Pakistanul, ci probabil intreaga regiune, provocand un posibil conflict intre India si Pakistan, prin acte de provocare”, a declarat secretarul. Gates a sosit in capitala federala indiana in cadrul unei vizite de doua zile, vizand sa promoveze relatii „strategice” intre India si Statele Unite.
Reamintim ca recent autoritatile pakistaneze si-au manifestat ingrijorarea fata de militarizarea excesiva a Indiei, solicitand SUA cresterea sprijinului militar si financiar acordat Pakistanului in lupta impotriva insurgentilor talibani de la frontiera cu Afghanistanul.
de Razvan Iorga | ian. 15, 2010 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Viceministrul rus de interne, Arkadi Edelev, a declarat joi la Vladikavkaz (capitala Osetiei de nord, republica din cadrul Federatiei Ruse) ca diferite grupuri teroriste sunt antrenate de experti straini in bazele militare ale Georgiei, pentru ca apoi acestea sa comita atentate pe teritoriul Federatiei Ruse, potrivit RIA Novosti. „Experti straini formeaza grupuri teroriste in vederea comiterii de acte teroriste pe teritoriul Rusiei, in baze militare georgiene. Sunt vizate mai ales regiune ce ar putea, in opinia lor, sa destabilizeze intregul Caucaz de Nord si sudul Rusiei, adica Osetia de Nord, Ingusetia, Daghestan, Cecenia, Kabardino-Balkaria„, a intarit el in cadrul unui reuniuni la care au participat ofiteri de rang inalt ai Ministerului rus de Interne. Edelev a mai adaugat ca tot mai multi imami care cheama la lupta impotriva islamistilor radicali sunt amenintati de extremisti si ca riscul intensificarii fenomenului terorist in zona de sud a Rusiei a devenit o realitate tot mai pregnanta. Oficialul moscovit a mai spus ca terorismul este in crestere cu 19%, ajungandu-se pana la 637 de astfel de actiuni in Caucazul pe Nord pe perioada anului 2009.
Acuzatii cu repetitie
Arkadi Edelev nu este la prima acuzatie de acest gen. Potrivit unui raport care analizeaza perioada octombrie 2008 – mai 2009, intocmit de organizatia moscovita Memorial Human Rights Center vizavi de situatia conflictelor din Caucazul de Nord, viceministrul rus vorbea in 2009 de faptul ca fortele rebele care lupta impotriva Rusiei in republicile nord-caucaziene mentionate mai sus, ar fi “sustinute cu bani, arme si echipament de catre membri ai organizatiei teroriste al-Qaida”. De asemenea, el a mai vorbit despre munca distructiva pe care “o serie de servicii speciale straine” o desfasoara in Caucazul de Nord. Mult mai precis, seful FSB din Dagestan, Viaceslav Sansin, a spus ca rebelii sunt ajutati de reprezentanti ai serviciilor secrete din state occidentale, care vin in aceasta zona sub acoperirea de ghizi turistici sau reprezentanti ai unor organizatii non-guvernamentale din SUA, Anglia, Polonia, Turcia si alte state. De asemenea, noul presedinte al Republicii Dagestan, Iunus-Bek Evkurov, a facut referire de mai multe ori la interventia servicii secrete din SUA si Anglia in afacerile interne ale republicii. Parere acestuia a fost impartasita si de seful Departamentului de antrenament al trupelor Statului Major al Rusiei, Vladimir Samanov. Raportul concluzioneaza cu o oarecare urma de ironie ca in urma contabilizarii acestor pareri, al-Qaida si servicii secrete occidentale se bat cu armata rusa in Nordul Caucazului. In ultimele luni, Daghestanul, locuit in majoritate de musulmani, a devenit tinta repetata a atentatelor teroriste. Cel mai recent eveniment de acest gen a avut loc in urma cu o saptamana si s-a soldat cu 6 victime, dupa ce un barbat a intrat cu o masina in care se afla material explozibil in sediul al politiei rutiere din Mahacikala (Daghestan).
de Vitalie Goncearov | ian. 3, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Cardinalul romano-catolic Franc Rode condamna islamizarea Bosniei
Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.
Entitate musulmana
O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.
Extremism musulman
Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – „sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.
Negare oficiala
Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.
Influenta saudita
Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.
