de Vitalie Goncearov | feb. 5, 2010 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armata SUA ramane in Europa
Departamentul american al Apararii a decis sa pastreze patru brigazi de lupta in Europa, precum si un cartier general al armatei pe continent, se arata in raportul Quadrennial Defense Review (QDR), citat de publicatia militara „Stars and Stripes”, preluata de mass-media de la Bucuresti. Brigazile vor ramane in Europa pana la o revizuire a strategiei NATO si o evaluare din partea Statelor Unite a retelei lor defensive pe continent, se arata in raportul citat. Purtatorul de cuvant al NATO, Robert Pszczel, a declarat, ca strategia, care urmeaza sa fie decisa la summitul NATO din Portugalia in luna noiembrie 2009, se refera la mediul de securitate si subliniaza principalele obiective ale Aliantei in anii urmatori.
Doua dintre brigazile de lupta vizate sunt localizate in Germania, comandantii militari americani luand decizia de a le redesfasura in partea continentala a Statelor Unite in 2012. Totusi, comandantul fortelor americane din Europa, generalul Carter Ham, a recomandat in 2009 Comandamentului European al Statelor Unite ca aceste brigazi sa ramana in Germania pe termen nedefinit. „Cele doua probleme principale pentru mine sunt de a avea suficiente forte terestre pentru a ne putea indeplini nu doar cerintele operationale curente, in principal in regiune, dar si de a mentine abilitatea de a ne angaja si a efectua exercitii alaturi de aliatii nostri europeni”, a declarat anterior generalul Ham.
Axa militara
Reamintim ca marile unitati militare americane din Europa conduc antrenamente periodice cu soldatii fortelor armate ale statelor europene, dintre care multi opereaza alaturi de fortele americane din Afganistan, ca parte a Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate. Totodata, Pentagonul cheltuieste peste 100 de milioane de dolari pentru a construi noi baze militare in Bulgaria si Romania, unde peste 2.000 de trupe au fost instruite vara trecuta.
Potrivit QDR, Departamentul american al Apararii considera ca „o prezenta militara robusta a Statelor Unite in Europa este menita sa impiedice intimidarea politica a aliatilor si partenerilor”. Prezenta promoveaza stabilitatea in regiunea Marii Egee, in Balcani, Caucaz si regiunea Marii Negre si demonstreaza angajamentul Statelor Unite fata de aliatii NATO, se mai arata in raportul citat. Intr-o declaratie publicata recent, purtatorul de cuvant al fortelor americane din Europa, Bruce Anderson, a reiterat faptul ca, potrivit QDR, un parteneriat transatlantic puternic si relatiile bilaterale cu Guvernele europene sunt de o importanta centrala pentru securitatea Statelor Unite. Raportul Departamentului Apararii a mai solicitat factorilor de decizie politici mobilizarea unui sistem american revizuit de aparare antiracheta in Europa si o prezenta navala intensificata in regiune.
de Isac Mihai | ian. 26, 2010 | Alte regiuni, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Soldatii romani, tinte pentru talibani
Patru militari romani si alti patru militari bulgari au fost raniti duminica in Afganistan, dupa ce o racheta trasa de insurgentii talibani a lovit o importanta baza militara internationala din sudul tarii, relateaza agentiile de presa internationale, preluate de agentia de stiri KARADENIZ-PRESS. Atacul vine pe fondul recentei decizii a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) de la Bucuresti, care a aprobat „Planul intrebuintarii fortelor si mijloacelor Armatei Romaniei ce vor fi puse la dispozitie in anul 2010 pentru a participa la misiuni de aparare colectiva, in sprijinul pacii, de asistenta umanitara si de tip coalitie, in afara teritoriului statului roman”. Astfel, CSAT a aprobat o suplimentare cu 600 de militari a fortelor care actioneaza in teatrul de operatii din Afganistan, numarul maxim al acestora putand sa ajunga la 1.798 militari. In anul 2010, Armata Romaniei va putea participa la misiuni in afara teritoriului statului cu un efectiv de 3.753 militari, forte dislocate, 2.342 militari, si forte dislocabile la ordin, 1.411 militari.
In cadrul sedintei CSAT, ministrul Afacerilor Externe a prezentat conceptul pentru intarirea capacitatilor civile nationale in domeniul gestionarii crizelor, elaborat in scopul unei participari a Romaniei in cadrul Politicii Europene de Securitate si Aparare. Documentul reprezinta punctul de plecare in elaborarea unei strategii nationale care sa defineasca viziunea si principiile participarii Romaniei cu capacitati civile la operatiunile de gestionare a crizelor. CSAT a aprobat documentul prezentat de ministrul Afacerilor Externe si a hotarat infiintarea unui grup de lucru interministerial, coordonat de catre Ministerul Afacerilor Externe, format din reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Justitiei si ai altor institutii.
Pozitie controversata
Generalul Stanley McChrystal, comandantul fortelor NATO din Afganistan, a declarat ca luptele au durat destul, iar acum a venit momentul unei rezolvari politice a conflictului cu insurgentii talibani. „Ca soldat, punctul meu de vedere personal este ca luptele au durat destul”, a declarat generalul McChrystal, intr-un interviu pentru Financial Times, citat de BBC, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Comandantul american sutine ca o rezolvare politica a conflictului este „inevitabila” si spera ca discutiile de saptamana aceasta, de la Londra, vor marca primii pasi in directia obtinerii unei paci durabile in Afganistan, spre binele cetatenilor acestei tari. Intrebat daca un lider taliban ar putea primi o functie intr-un viitor guvern afgan, McChrystal a declarat: „Cred ca orice afgan poate avea un rol, daca se concentreaza asupra viitorului si nu asupra trecutului”.
Declaratiile generalului american vin dupa ce reprezentantul special al ONU, Kai Eide, a cerut scoaterea unor importanti lideri talibani de pe lista teroristilor, ca un semn de bunavointa, iar presedintele afgan Hamid Karzai a declarat ca planuieste introducerea unui program de atragere a luptatorilor talibani, carora ar vrea sa le ofere bani si un loc de munca.
Reamintim ca o intalnire la nivel inalt pe tema razboiului din Afganistan si a activitatii teroriste din Yemen va avea loc saptamana aceasta la Londra, cu participarea secretarului de stat american Hillary Clinton, a presedintelui afgan Hamid Karzai, a secretarului general al ONU, Ban-Ki Moon, precum si a ministrului roman de Externe.
Predare de stafeta
Ceremonia militara de predare-primire a misiunilor intre Batalionul 280 Infanterie Mecanizata din Focsani si Batalionul 33 Vanatori de Munte „Posada” din Curtea de Arges s-a desfasurat ieri, 25 ianuarie 2010, in baza Lagman din Afganistan, relateaza serviciul de presa al Ministerului Apararii Nationale de la Bucuresti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La festivitate au participat comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Nick Carter, guvernatorul provinciei Zabul, Mohammed Ashraf Nasseri, seful de Stat Major al Comandamentului Operational Intrunit, comandor Costel Avramescu, comandanti ai Politiei si Armatei Nationale Afgane, comandanti de detasamente romanesti din Afganistan. Ceremonia militara a inceput cu un moment de reculegere in memoria militarilor cazuti la datorie in Afganistan.
In discursul sau, generalul-maior Nick Carter a apreciat activitatea desfasurata de militarii Batalionului 280 Manevra in cele sase luni de misiune, iar guvernatorul provinciei Zabul, in alocutiunea prezentata, le-a multumit militarilor Batalionului 280 Infanterie pentru mentinerea unui climat de securitate in provincie si le-a urat militarilor Batalionului 33 Manevra „Posada” bun venit, mentionand ca este nerabdator sa colaboreze cu ei. Comandorul Costel Avramescu le-a transmis celor prezenti mesajul ministrului apararii nationale, Gabriel Oprea, care a apreciat curajul si devotamentul militarilor focsaneni in indeplinirea misiunilor si a urat vanatorilor de munte de la Curtea de Arges mult succes in actiunile viitoare. Printre sarcinile pe care le vor indeplini vanatorii de munte argeseni se numara securizarea ariei de responsabilitate, executarea de operatii militare impreuna cu fortele afgane, actiuni de asistenta umanitara, misiuni de patrulare si de escorta convoaie.
Strategie corecta
Comandantul trupelor NATO din Afganistan, generalul Stanley McChrystal, este de parere ca strategia de marire a contingentelor straine din Afganistan incepe sa dea roade, a declarat saptamana trecuta secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de mass-media internationala. Oficialul NATO a declarat, cu mai putin de doua saptamani inainte de conferinta internationala privind Afganistanul de la Londra, ca progresele realizate sunt doar un inceput si ca este nevoie in continuare de suplimentari de trupe pentru a mentine aceasta tendinta.
Intrebat de ziaristi daca este de acord cu opinia exprimata recent de comandantul trupelor SUA si ale NATO din Afganistan, generalul Stanley McChrystal, potrivit caruia tendinta din razboiul din Afganistan incepe sa se schimbe, Rasmussen a raspuns: ‘Ma bazez pe informatiile din teren ale generalul McChrystal. El are intalniri cu multi oameni, din toate clasele sociale, cu oficiali afgani si cu trupele noastre din teren. Impresia generala pe care si-a format-o el este ca lucrurile incep sa se miste in directia cea buna, dar este doar un inceput care poate continua daca ramanem angajati’.
Rasmussen a declarat ca exista dovezi privind cresterea increderii in randul liderilor afgani, care sunt dispusi sa faca mai mult pentru a-si asuma un rol activ in planificarea actiunilor militare, precum si a contactelor presedintelui Hamid Karzai cu trupele afgane si liderii locali. ‘Am vazut mai multi afgani care vorbesc negativ despre insurgenti, organizandu-se pentru a asigura alternative pentru guvernarea talibana din umbra si a implementa eforturile de dezvoltare’, a spus secretarul general al NATO. Rasmussen si-a reiterat apelul la toate natiunile care contribuie la efortul din Afganistan sa analizeze ce ar mai putea sa asigure in materie de trupe si instructori pentru fortele afgane, fonduri sau experti civili. ‘Odata cu marirea efortului nostru militar, avem nevoie de un efort civil mai puternic si mai coordonat’, a spus secretarul general al NATO.
McChrystal, care a avertizat anul trecut ca razboiul va fi pierdut fara o crestere substantiala a efectivelor trupelor internationale, a declarat intr-un interviu pentru postul american ABC ca decizia presedintelui Barack Obama de a suplimenta trupele cu 30.000 de soldati a dus la preluarea initiativei de catre NATO si aliatii sai. Luna trecuta, statele UE si alti aliati ai SUA au urmat exemplu Washingtonului anuntand aproape 7.000 de soldati suplimentari pentru Afganistan. Alte state, precum Germania, asteapta conferinta de la Londra privind Afganistanul pentru a-si anunta planurile, noteaza agentiile internationale de presa, citate de mass-media de la Bucuresti.
Enigma moldoveneasca
Reamintim ca in data de 18 ianuarie 2010, in ajunul vizitei oficiale in SUA, premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, a declarat ca fosta republica sovietica intentioneaza sa detaseze in Afganistan un contingent de militari moldoveni. “Este o decizie de principiu si am spus-o si cu alte ocazii. Republica Moldova urmeaza sa coparticipe in masura posibilitatilor la tot ce se intampla in lume“, a declarat premierul moldovean. Decizia a trezit un val de proteste din partea mass-media afiliate Partidului Comunistilor, ministerul moldovean al Apararii, Vitalie Marinuta, acuzand mai multe institutii mass-media de “speculatii“ facute pe marginea detasarii trupelor Armatei Nationale in Afganistan. Potrivit lui Marinuta, toate afirmatiile facute pe marginea acestui subiect, “sunt total nefondate“. Declaratia ministrului Apararii, a venit dupa ce prim-vicepresedinte al Parlamentului, Serafim Urechean, liderul Aliantei Moldova Noastra, si presedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, au declarat presei ca nu sustin “initiativa afgana“ a lui Filat, remarcand ca aceasta problema nu s-a discutat in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana.
Conform declaratiilor unor lideri comunisti, intentia actualelor autoritati de a participa in actiunile armate din Afganistan, “intr-o masura oarecare incalca Constitutia Moldovei, unde este stipulat foarte clar ca Republica Moldova este un stat neutru, adica nu participa la operatiunile militare, nu participa la misiunile de razboi de o parte a unuia dintre blocurile politice si nu poate avea baze politico-militare“. Conform sursei citate, “in Afganistan este razboi si, chiar daca noi numim aceasta misiune una pacificatoare, insa, misiunea in mare masura nu este una de mentinere a pacii, deoarece acolo este conflict armat si nu o situatie post-conflict cand deja s-a instaurat pacea si se desfasoara o misiune de mentinere a pacii“. “Respectiv, Moldova este una din partile participante la conflict“, au conchis liderii comunisti.
de Vitalie Goncearov | ian. 21, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Barack Obama nu va trimite trupe in Yemen si Somalia
Statele Unite ale Americii au plasat organizatia Al-Qaida in Peninsula Araba (AQAP), care a revendicat atentatul esuat impotriva unui avion american, in ziua de 25 decembrie 2010, in randul „organizatiilor straine teroriste”, deschizand calea pentru adoptarea unor masuri juridice si financiare impotriva acestei grupari. Desemnarea de organizatii teroriste straine „este un mijloc eficient de a impiedica sustinerea activitatilor teroriste si de a face presiune asupra gruparilor (respective) sa abandoneze activitatea terorista”, a declarat, intr-un comunicat, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Philip Crowley, citat de agentiile de presa de la Bucuresti.
Aceasta masura permite interzicerea „furnizarii de sustinere materiala sau de resurse”, in special arme. Masura determina, de asemenea, „inghetarea proprietatilor si intereselor detinute de organizatia vizata in Statele Unite”. Ea permite, totodata, „masuri de mentinere a ordinii in legatura cu imigratia”, inclusiv interdictii de calatorie impotriva cetatenilor unor state. Masurile luate vizeaza atat AQAP, cat si pe doi dintre principalii lideri ai acesteia, Nasir al-Wahishi, liderul proclamat unilateral al organizatiei, si Said al-Shihri, presupusul adjunct al acestuia. Acestea ofera, concomitent, o baza juridica pentru cercetarea acestor persoane si a oricarui alt membru AQAP de catre justitia americana. „Aceste desemnari nu reprezinta decat o fateta a raspunsului guvernului Statelor Unite la amenintarea pe care o reprezinta AQAP si principalii ei lideri”, da asigurari comunicatul.
Reamintim ca autoritatile americane au propus masuri identice Natiunilor Unite spre adoptare, fara ca acestea sa treaca de plenul Adunarii. In caz de succes in acest demers, toate tarile membre ale organizatiei ar fi impuns sanctiuni similare AQAP. Comunicatul diplomatiei americane mai precizeaza ca AQAP, organizatie rezultata din unificarea structurilor al-Qaida din statele din Peninsula Araba, a revendicat operatiuni inca din ianuarie 2009 impotriva unor tinte saudite, sud-coreene, yemenite, engleze, spaniole si americane. Hotararea de a clasa in mod oficial gruparea in randul organizatiilor teroriste arata ca administratia Barack Obama este „hotarata sa elimine orice capacitate a AQAP de a comite atentate, sa perturbe, sa anihileze si sa invinga retelele acesteia”, subliniaza purtatorul de cuvant.
Terorist inculpat
Nigerianul care a incercat sa detoneze un avion de linie american la 25 decembrie a fost acuzat recent de „tentativa de omor”, la mai putin de doua saptamani dupa atentatul esuat, revendicat de al-Qaida, care a generat indoieli privind eficienta serviciilor americane de informatii. Un tribunal de drept comun din Detroit l-a inculpat oficial pe Umar Farouk Abdulmutallab, in varsta de 23 de ani, formuland sase capete de acuzare printre care „tentativa de omor” si „tentativa de utilizare a unei arme de distrugere in masa”. Tanarul risca circa 20 sau 30 de ani de inchisoare pentru fiecare cap de acuzare, dar nu pedeapsa cu moartea, a precizat Departamentul american al Justitiei, citat de mass-media de peste Ocean.
Reamintim ca in data de 25 decembrie 2009, Umar Farouk Abdulmutallab s-a urcat la bordul unui avion al companiei americane Northwest Airlines, ce facea legatura intre Amsterdam si Detroit, ascunzand in lenjeria intima o pudra explozibila. Avionul avea la bord 279 de pasageri si 11 membri ai echipajului. In timp ce avionul se pregatea sa aterizeze pe aeroportul din Detroit, tanarul a incercat sa provoace o explozie, fiind ulterior imobilizat de pasageri. Dupa arestarea sa, Umar Farouk Abdulmutallab le-a spus autoritatilor americane ca a folosit o seringa pentru a injecta un lichid chimic in praful explozibil ascuns pe sub haine, potrivit oficialilor de rang inalt citati de presa americana.
„Bomba era formata din tetranitrat de pentaeritritol (PETN), triperoxidul de acetona si alte ingrediente”, a precizat Tribunalul in actul de acuzare, calificandu-le pe primele doua, praful si lichidul continut in seringa, drept „foarte explozibile”. „Bomba a fost proiectata pentru a-i permite lui Umar Farouk Abdulmutallab sa o declanseze in momentul dorit si sa provoace o explozie la bordul zborului 253”, potrivit actului de acuzare.
Fara trupe
Presedintele Barack Obama a declarat ca nu intentioneaza sa trimita trupe americane in Yemen sau Somalia, principalele activitati ale al-Qaida ramanand concentrate in regiunea de frontiera dintre Pakistan si Afganistan. „Nu am nici o intentie sa trimit trupe pe teritoriul acestor regiuni”, a declarat Obama, intr-un interviu pentru revista People. „Nu exclud niciodata nici o posibilitate in aceasta lume atat de complexa”, a subliniat presedintele american, care a adaugat: „In tari precum Yemen, in tari precum Somalia, cred ca a coopera cu parteneri internationali este deocamdata solutia cea mai eficienta”.
Washingtonul a cerut Yemenului sa lupte impotriva al-Qaida, dupa ce o retea yemenita a revendicat atentatul esuat, in ziua de Craciun, impotriva unui avion cu destinatia Statele Unite. „De un an, stim ca al-Qaida din Yemen a devenit o problema mai grava. De aceea noi cooperam cu Guvernul yemenit, si in mod din ce in ce mai sustinut, pentru a desfiinta taberele de antrenament ale teroristilor si celulele lor din aceasta tara”. „Este vorba despre acelasi lucru in Somalia: o mare parte din tara scapa de sub controlul Guvernului, iar al-Qaida incearca sa profite de acest lucru”, a spus el. Totusi, potrivit presedintelui american, „regiunea de frontiera dintre Afganistan si Pakistan ramane epicentrul al-Qaida, acolo sunt liderii sai si aliatii lor”.
Intr-un recent interviu pentru CNN, generalul David Petraeus, comandantul fortelor americane in Irak si Afganistan, a declarat la randul sau ca Yemenul nu vrea trupe americane pe teritoriul sau. „Aceasta este cu siguranta o veste buna pentru noi”, a adaugat el, precizand ca americanii furnizeaza totusi o asistenta acestei tari. Generalul, care a efectuat o vizita recenta in aceasta tara, a declarat ca Washingtonul intentioneaza sa sporeasca cu mai mult de jumatate asistenta sa economica alocata Yemenului pentru acest an, la cel putin 150 de milioane de dolari.
Reamintim ca si seful Statului Major Interarme al Statelor Unite, amiralul Michael Mullen, a recunoscut intr-un alt interviu la CNN ca Statele Unite furnizeaza „o anumita solutie” eforturilor Yemenului de a desfiinta organizatiile afiliate al-Qaida, dar el a afirmat ca operatiunile erau conduse de Sanaa. Statele Unite au fost criticate de insurgentii armati din Yemen pentru sprijinirea operatiunilor guvernamentale, lucru negat de Sanaa. Marea Britanie, Italia, Spania si alte state occidentale si-au exprimat disponibilitatea de a sprijini logistic efortul de razboi al autoritatilor de la Sanaa impotriva insurgentei locale.
Obiectiv Yemen
Generalul David Petraeus, seful Comandamentului Central al Fortelor SUA, a anuntat anterior dublarea asistentei militare americane acordata Yemenului, precum si intarirea cooperarii in materie de informatii pentru combaterea organizatiei al-Qaida. La randul sau, mass-media americana precizeaza, citand doi oficiali americani de rang inalt ca SUA si autoritatile statului arab analizeaza in prezent noi tinte in Yemen pentru eventuale operatiuni militare. Oficialii au subliniat ca sunt depuse eforturi pentru ca optiunile sa fie pregatite pentru Casa Alba, daca Barack Obama ordona lovituri militare.
Oficialii americani si yemeniti cauta noi tinte legate de al-Qaida, in cadrul unui acord nou, secret, cu guvernul yemenit, conform caruia ambele state vor lucra impreuna, iar SUA vor pastra tacerea cu privire la rolul Sanaa in furnizarea de informatii si arme pentru efectuarea raidurilor. SUA nu au recunoscut oficial daca au mai efectuat raiduri in Yemen, dar responsabilii ambelor parti au declarat ca armata yemenita nu ar fi putut efectua operatiuni singura. Acordul le permite Statelor Unite sa trimita rachete de croaziera, avioane militare sau drone impotriva unor tinte din Yemen, cu consimtamantul guvernului local. Postul de televiziune american CNN a declarat, citand surse din administratia de la Casa Alba, ca decizia finala in privinta aplicarii unor atacuri impotriva bazelor teroriste din Yemen urmeaza sa fie luata de Obama.
Reamintim ca in 2009, Statele Unite au furnizat statului arab asistenta militara de peste 67 de milioane de USD, experti americani participand la antrenarea unor unitati ale fortelor speciale yemenite, precum si a membrilor fortelor aeriene din Yemen, implicate intens in bombardarea taberelor teroriste din regiune. Autoritatile de la Sanaa sunt implicate intr-un dur razboi de gherila, in regiunea de nord a tarii, declansat de populatia musulmana siita de la granita saudito-yemenita. Yahia Badreddin al-Houthi, liderul spiritual al miscarii siite zaidiste, a acuzat SUA de implicare in atacuri impotriva populatiei siite din Yemen, si a cerut sprijinul Republicii Islamice Iran pentru respingerea „agresiunii americane”. Acesta a mai acuzat autoritatile de la Sanaa si Riyadh de folosire a luptatorilor al-Qaida (organizatie cu ideologie sunita) impotriva insurgentilor suniti, acuzati respinse de Yemen si Arabia Saudita.
Reamintim ca premierul britanic Gordon Brown a propus o reuniune internationala privind situatia din Yemen si lupta impotriva terorismului, care sa se desfasoare la 28 ianuarie 2010, la Londra, in paralel cu conferinta deja prevazuta pentru Afganistan. Dupa cum a anuntat Downing Streeet, Gordon Brown “i-a invitat pe actorii internationali-cheie la o reuniune la nivel inalt pentru a discuta despre cel mai bun mod de a lupta impotriva radicalizarii (militantilor) in Yemen”, dupa atacul terorist esuat din 25 decembrie care a vizat un avion cu destinatia SUA. Autoritatile de la Sanaa au primit favorabil apelul lui Brown, un purtator de cuvant guvernamental declarand, sambata, pentru agentia oficiala de presa yemenita Saba ca aceasta initiativa constituie “un pas in directia cea buna, ce va permite mobilizarea sprijinului international pentru Yemen, pentru dezvoltare si pentru eforturile de combatere a somajului si de atenuare a efectelor saraciei”.
Pericol de razboi
Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a apreciat recent, la New Delhi, ca al-Qaida ameninta in mod serios intreaga regiune a Asiei de Sud si ca ar putea incerca sa provoace un nou razboi intre India si Pakistan. Gruparile teroriste care isi revendica apartenenta la al-Qaida in Afganistan si in Pakistan incearca sa „destabilizeze nu doar Afganistanul, nu doar Pakistanul, ci probabil intreaga regiune, provocand un posibil conflict intre India si Pakistan, prin acte de provocare”, a declarat secretarul. Gates a sosit in capitala federala indiana in cadrul unei vizite de doua zile, vizand sa promoveze relatii „strategice” intre India si Statele Unite.
Reamintim ca recent autoritatile pakistaneze si-au manifestat ingrijorarea fata de militarizarea excesiva a Indiei, solicitand SUA cresterea sprijinului militar si financiar acordat Pakistanului in lupta impotriva insurgentilor talibani de la frontiera cu Afghanistanul.
de Isac Mihai | ian. 4, 2010 | Alte regiuni, Marea Neagra, Știri, Uncategorized @ro
Pentagonul beneficiaza de un important buget de razboi
Congresul american a aprobat luna trecuta, dupa un ultim vot in Senat, un proiect de buget in suma totala de 636 miliarde de dolari, care finanteaza prezenta militara in Irak si Afganistan cu 101,1 miliarde de dolari, relateaza agentiile de presa internationale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cu 88 de voturi pentru si 10 impotriva, Senatul a aprobat proiectul si i l-a trimis presedintelui Barack Obama spre promulgare. Textul trecuse anterior de Camera Reprezentantilor, camera inferioara a legislativului bicameral american.
Bugetul acopera operatiunile Pentagonului pana la 30 septembrie 2010, insa nu include cheltuielile ce vor trebui angajate pentru suplimentarea cu 30.000 militari a efectivelor din Afganistan. Congresul urmeaza sa se pronunte ulterior acestei finantari, estimata la 30 miliarde de dolari pentru un an. In schimb, textul prevede 6 miliarde de dolari pentru achizitionarea de vehicule blindate grele rezistente la mine, contine o crestere de 3,4% a salariilor militarilor, si 472 milioane de dolari pentru familiile acestora, ca ingrijiri medicale sau ajutoare pentru educatie. Pentru echipamente militare sunt alocate 104,4 miliarde, din care 6,8 miliarde pentru avioane de lupta F-35 si 2,1 miliarde pentru diverse programe de aparare antiracheta. Totodata, proiectul reafirma interdictia torturii asupra detinutilor sub control american, si nu prevede fonduri pentru inchiderea centrului de la Guantanamo.
Cele doua camere ale Congresului aprobasera deja in octombrie 2009 un proiect de buget militar pe 2010 care autoriza administratia Obama sa cheltuiasca pana la 680 milioane de dolari pentru functionarea armatei.
Bani pentru scut
Congresul american a alocat 7,8 miliarde de dolari pentru apararea antiracheta, in cadrul proiectului de buget al apararii pentru anul 2010, respectand cererile administratiei lui Barack Obama. Congresul SUA a adoptat textul final al proiectului de bugetului apararii pentru anul 2010, respectand aproape toate cererile administratiei si autorizand-o sa cheltuiasca pana la 680 de miliarde de dolari. Textul adoptat, considerat rezultatul unui compromis intre cele doua camere ale Congresului, este foarte aproape de cererile Pentagonului. Legea bugetului contine in special o masura vizand sa impuna noi restrictii asupra ajutorului militar american acordat Pakistanului. Congresul vrea sa urmareasca materialul militar trimis in Palistan si a subliniat ca Islamabadul nu trebuie sa strice „echilibrul puterilor in regiune”, facand aluzie la tensiunile cu India.
Textul mai contine, printre altele, o crestere a soldei militarilor cu 3,4%, cu 0,5% mai mult decat ceea ce ceruse Departamentul Apararii. Bugetul cuprinde si 6,7 miliarde de dolari pentru finantarea vehiculelor rezistente la mine, Mine Resistant Ambush Protected (MRAP), cu 1,2 miliarde mai mult decat ceruse administratia. Alte 7,5 miliarde vor fi alocati pentru antrenarea si echiparea politiei si armatei afgane. Printre programele anulate de alesi, la cererea administratiei, se numara construirea avionului de vanatoare F-22 de catre Lockheed si Boeing, desi 187 de unitati au fost produse deja. Insa, desi presedintele a amenintat ca isi va exercita dreptul de veto, Congresul a acordat 560 de milioane de dolari pentru finantarea unui al doilea motor pentru avionul de lupta F-35.
Varianta navala
Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.
O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.
Optiune terestra
O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.
Amenintari strategice
Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.
de Vitalie Goncearov | dec. 14, 2009 | Alte regiuni, Caucaz, România, Știri, Uncategorized @ro
Romania a inarmat regimurile africane
Romania a vandut, in primele sase luni ale anului, armament si produse militare in valoare de peste 43 de milioane de euro, cei mai importanti clienti fiind tarile din Orientul Mijlociu (11,5 milioane), SUA (10,5 milioane) si Georgia (1,8 milioane), potrivit unui raport al ANCEX , relateaza agentia NewsIn, preluata de mass-media de Bucuresti. Raportul ANCEX vine la scurt timp dupa ce delegatia Romaniei a participat la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global.
Conform obligatiilor anuale, asumate de autoritatile de la Bucuresti, Autoritatea Nationala de Control al Exporturilor (ANCEX) a inaintat Uniunii Europene un raport privind exporturile Romaniei de armament si munitie in primul semestru al anului 2009. Astfel, din datele furnizate UE, reiese ca firmele romanesti de armament au vandut, in primul trimestru, arme si munitie totalizand 18.889.973 de euro, in timp ce in al doilea trimestru valoarea exporturilor a crescut la 24.263.431 de euro. Conform documentelor ANCEX, Romania a acordat, in aceeasi perioada, 268 de licente de export pentru armament si munitie in valoare de 95,86 de milioane de euro – 49,14 milioane de euro in trimestrul I si 46,71milioane de euro in trimestrul II. Licentele se acorda pentru o suma maxima la care pot ajunge exporturile si in care exportatorii trebuie sa se incadreze. Raportul ANCEX nu contine date privind firmele care au facut aceste exporturi si nici despre producatori. In acelasi timp, in perioada mentionata nu este inregistrat niciun refuz de acordare a vreunei licente de export.
Topul vanzarilor
La fel ca in 2008, in topul tarilor care au primit armament si munitie din Romania se situeaza state din Orientul Mijlociu – Israel, Egipt, Irak, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Oman, dar si Statele Unite ale Americii, Afganistan, Pakistan sau India. Din Europa, cele mai importante contracte incheiate de Romania sunt cu Georgia, in timp ce de pe continentul african principalele destinatii ale armelor romanesti sunt Burkina Faso, Gabon si Etiopia.
La randul sau, SUA au cumparat din Romania zeci de mii de pusti, mitraliere, carabine si pistoale automate. In prima parte a anului, SUA si-a intensificat relatiile comerciale cu Romania in ceea ce priveste negotul cu armament, astfel incat a comandat produse in valoare de 10,5 milioane de euro, in conditiile in care pe parcursul intreg anului 2008 au cumparat arme si munitie de doar 11,5 milioane de euro. De asemenea, raportul ANCEX arata ca Romania a acordat in semestrul I 46 de licente de export pentru Statele Unite in valoare de peste 20 de milioane de euro. Astfel, armata americana a cumparat din Romania 35.211 de pusti semiautomate cu luneta, 26.000 de pusti semiautomate, 3.801 de pistoale mitraliera, 7 carabine, 10 mitraliere, dar si accesorii pentru pusca semiautomata, munitie pentru arme de calibru mic, focoase pentru lovituri de iluminare, zale pentru cartuse, masina de incarcat zale, lovituri de iluminare pentru aruncator 120 mm, munitie de manevra sau componente pentru echipamente navale.
Israel, Irak si Emiratele Arabe Unite – cei mai importanti clienti ai Romaniei din Orientul Mijlociu
Israelul a incheiat, in primul semestru din 2009, contracte in valoare de 4,6 milioane de euro cu firmele romanesti de armament, care au obtinut 47 de licente de export in valoare de aproximativ 13 milioane de euro. Cele mai cautate produse militare de catre israelieni au fost: accesorii pentru arme de calibru mic, componente pentru rachete aer-aer, componente pentru vehicule militare de teren, subansamblu electronic pentru prelucrare automata date, componente pentru aeronave, subansamblu pentru computer militar de bord, echipament pentru formare de imagini si componente pentru acesta, cabluri electrice cu conectori. De asemenea, Romania a vandut containere pentru lansatoare de rachete, echipamente de vizualizare pe timp de noapte sau dispozitive si verificatoare pentru productie software simulator si aparatura de verificare.
Filiera irakiana
In Irak, in prima jumatate a anului, Romania nu a trimis niciun fel de produse militare, insa a acordat o licenta de export in valoare de 12.587.811 de euro pentru masini militare cu platforma si macara. Reamintim ca si in anii trecuti SUA au inzestrat fortele armate ale guvernului din Irak cu armament romanesc. Potrivit unei surse din cadrul Ministerul Apararii de la Bucuresti, citata in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, SUA au cumparat cantitati insemnate de armament, in principal de infanterie si munitie, precum si aruncatoare, care au fost ulterior transferate fortelor armate irakiene si fortelor paramilitare kurde din nodrul Irakului. Anterior, mass-media de la Bucuresti sublinia, citand surse oficiale, ca „cele mai mari contracte de vinzari de armament sint cu firmele americane care participa la reconstructia Irakului”. Cel mai mare contract de vinzari de armament pe care l-a avut Romarm dupa revolutie a fost cu Statele Unite. Valoarea sa a fost de 30 de milioane de dolari si s-a derulat pe o perioada de un an si jumatate (2003-2004), mai relateaza sursa citata. Totodata Romania a facut donatii importante de armament pentru Irak in 2005 si 2006. La cererea NATO, Romania a oferit armatei irakiene 6.000 de arme AK-47, 500 de mitraliere, 300 de pusti cu luneta si 100 de lansatoare de rachete. Conform mass-media de la Sofia, Irakul reprezinta cea mai mare piata de desfacere pentru industria de armament din statul balcanic, alaturi de Afghanistan.
Arme pentru Orient
Din regiunea Orientul Mijlociu, alte tari care s-au aratat interesate sa incheie contracte cu Romania au fost Emiratele Arabe Unite, Oman, Iordania si Egipt. Potrivit statisticii ANCEX, in Emiratele Arabe s-au vandut piese de schimb pentru elicoptere militare de transport in valoare de peste 5,1 milioane de euro, in Oman au fost trimise instalatii si echipamente pentru avioane militare de transport totalizand peste 1,8 milioane de euro, in timp ce Egiptul a cumparat agregate pentru motor pentru un avion militar de lupta in valoare de aproape 500.000 de euro. Contracte cu Romania au mai incheiat si Iordania – 421.068 euro, pentru lovituri antitanc, si Omanul, cu 53.234 de euro pentru piese de schimb pentru un elicopter militar de transport.
Pe fondul razboiului din Afganistan, firmele romanesti de armament au vandut, in prima parte a anului, arme si munitie in aceasta tara valoare de aproximativ 5,5 milioane de euro. Raportul ANCEX releva ca Romania a acordat 13 licente de export totalizand peste 8 milioane de euro. Astfel, autoritatile de la Kabul au cumparat pistoale mitraliera (15.800 de bucati), dar si munitie pentru arme de calibru mic, munitie normala si trasoare pentru mitraliera sau piese de schimb pentru elicopterele militare de transport. Totodata, in Pakistan, tara vecina cu Afganistanul, au fost vandute produse militare de aproape 600.000 de euro, insemnand piese de schimb pentru elicopterele militare de transport si atac.
Potrivit statisticii ANCEX, alte destinatii ale armamentului romanesc in Asia au mai fost India – o licenta de export in primul trimestru in valoare de 11.614.622 euro pentru perfectionarea unui motor pentru avion militar de lupta, Vietnam-o licenta de 3.035.126 euro pentru avion militar de antrenament si componente pentru acesta (10 bucati) si Coreea de Sud care a cumparat produse de 57.930 de euro – aruncator de grenade antitanc (2 bucati) si lovituri pentru aruncator de grenade antitanc.
Piata caucaziana
Georgia, care in 2008 s-a aflat in stare de razboi, a cheltuit in prima parte a anului 2009 aproape 1,8 milioane de euro pentru a cumpara din Romania munitie de manevra pentru arme de calibru mic si munitie pentru mitraliera. De ansamblu, firmele romanesti au obtinut patru licente de export in Georgia, in valoare de peste 8 milioane de euro pentru: aruncator de grenade cu accesorii (677 bucati), munitie pentru arme de calibru mic lovituri pentru aruncator de grenade, munitie de manevra pentru arme de calibru mic sau munitie pentru mitraliera.
Reamintim ca in timpul conflictului dintre Georgia si Rusia din august 2008, mediile ruse au „infierat” faptul ca Romania a furnizat arme Georgiei, insa autoritatile romane au aratat la vremea respectiva ca exporturile au fost perfect legale, Georgia nefiind o tara supusa vreunui embargo international cu privire la exportul de armament. Si anul acesta, in preajma implinirii unui an de la conflictul ruso-georgian, Rusia a acuzat cu precadere Statele Unite si Ucraina ca reinarmeaza Georgia, pregatind-o de un nou conflict. Rusia nu dispune de informatii care sa arate ca Romania a furnizat armament Georgiei, declara la 6 august 2009 ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Rusiei in Romania, Alexander Churilin.
In acelasi timp, raportul ANCEX arata ca Romania a vandut produse militare de 582.035 euro in Azerbaidjan, tara care a avut in trecut un conflict deschis cu Armenia, relatiile dintre cele doua tari ramanand tensionata. Azerii s-au aratat interesati sa cumpere din Romania tevi pentru pistol mitraliera, lunete de ochire pentru arme de calibru mic, tevi pentru aruncator de grenade aparat de ochire pe timp de noapte pentru aruncator de grenade, scule pentru executie componente mecanice in valoare de 722.051 euro, dar si scule pentru executie componente mecanice si optice pentru aparat de ochire pentru mortiere in valoare de 358.018, pentru toate acestea existand deja licentele de export.
Clienti europeni
In statele din Uniunea Europeana, firmele din Romania au vandut in prima jumatate a anului armament si munitie in valoare de 3,5 milioane de euro. Cel mai important client a fost Marea Britanie, care a cheltuit 1.475.037 euro pentru pistoale mitraliera (34 bucati), pusca mitraliera (100 bucati), mitraliera (100 bucati), lunete pentru arme de vanatoare, parasute pentru recuperare avion tinta, accesorii pentru parasuta, componente pentru motor avion maritim de recunoastere, pachete balistice pentru veste antiglont, plus 192.471 de euro dati pentru lunete pentru arme de vanatoare, accesorii pentru pistol mitraliera, parasuta recuperare avion tinta, parasuta pentru materiale componente pentru motor avion militar, componente pentru veste antiglont manuale de utilizare pentru mitraliera. Alti clienti importanti ai Romaniei din Uniunea Europeana au mai fost: Belgia (aproape 700.000 de euro), Olanda (769 498 euro ), Croatia (aproape 375.000 euro) sau Italia (337.000 euro).
In Africa, exporturile romanesti de armament au fost directionate doar catre cinci tari, valoare contractelor fiind mai mica de doua milioane de euro. Astfel, pentru Gabon exista o licenta de export in valoare de 1.060.231 euro pentru elicopter militar de transport, in Burkina Faso au fost vandute rachete nedirijate pentru aruncatoarele de rachete in valoare de aproximativ 700.000 de euro, in timp ce in Etiopia, Africa de Sud sau Mauritania s-au exportat produse de aproape 50.000 de euro.
Diplomatia armelor
Ambasadorul Cornel Feruta, reprezentantul permanent al Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, a condus delegatia Romaniei la lucrarile celei de-a XV-a Plenare a Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare (AW), care au avut loc la Viena, informeaza serviciul de presa al Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, citat de mass-media locala. Dezbaterile Plenarei AW din acest an s-au concentrat pe modul in care acest mecanism multilateral de cooperare a contribuit la mentinerea securitatii si stabilitatii la nivel regional si global. Au fost reafirmate importanta schimburilor de informatii intre statele participante, actualizarea listelor de control al exporturilor de produse si tehnologii militare si cu dubla utilizare (civila si militara) in conformitate cu evolutiile tehnologice in domeniile vizate, precum si tendintele de pe piata transferurilor de produse cu relevanta strategica.
Statele participante la AW au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in activitatile de licentiere a transferurilor de produse strategice. S-a subliniat importanta dialogului cu statele neparticipante la aranjament si cu organizatiile internationale in vederea promovarii celor mai bune practici in domeniul controlului exporturilor, reiterandu-se cu acest prilej interesul statelor AW de a accepta noi participanti care sa intruneasca criteriile prestabilite de participare la acest regim de control al exporturilor. Statele participante au adoptat decizii referitoare la modificari ale listelor de produse si tehnologii supuse regimului de licentiere si la continuarea in 2010 a activitatilor de codificare a unor standarde avansate in controlul exporturilor.
Legislatie internationala
Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare a fost infiintat in 1996 cu scopul de a contribui la securitatea si stabilitatea globala si regionala, prin promovarea transparentei si a unei mai mari responsabilitati in transferurile de arme conventionale si produse si tehnologii cu dubla utilizare. Liniile directoare ale acestui regim multilateral de control al exporturilor si listele de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare supuse regimului de control sunt cuprinse in documentul „Elemente Initiale”, adoptat de statele fondatoare la 3 aprilie 1996. Listele se actualizeaza anual cu ocazia plenarei. Statele AW urmaresc coordonarea politicilor nationale de control al exporturilor si promovarea celor mai bune practici in materie de licentiere si enforcement, principalul mecanism de cooperare al acestui regim de control fiind cel al schimbului de informatii cu privire la transferurile internationale si refuzurile de export ale statelor AW cu statele neparticipante. In prezent, 40 de state participa la AW, acesta reunind cea mai mare parte a producatorilor si exportatorilor de armamente conventionale.
