Congresul SUA a aprobat bugetul militar

, , ,
 

Pentagonul beneficiaza de un important buget de razboi

Pentagonul beneficiaza de un important buget de razboi

Congresul american a aprobat luna trecuta, dupa un ultim vot in Senat, un proiect de buget in suma totala de 636 miliarde de dolari, care finanteaza prezenta militara in Irak si Afganistan cu 101,1 miliarde de dolari, relateaza agentiile de presa internationale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cu 88 de voturi pentru si 10 impotriva, Senatul a aprobat proiectul si i l-a trimis presedintelui Barack Obama spre promulgare. Textul trecuse anterior de Camera Reprezentantilor, camera inferioara a legislativului bicameral american.
Bugetul acopera operatiunile Pentagonului pana la 30 septembrie 2010, insa nu include cheltuielile ce vor trebui angajate pentru suplimentarea cu 30.000 militari a efectivelor din Afganistan. Congresul urmeaza sa se pronunte ulterior acestei finantari, estimata la 30 miliarde de dolari pentru un an. In schimb, textul prevede 6 miliarde de dolari pentru achizitionarea de vehicule blindate grele rezistente la mine, contine o crestere de 3,4% a salariilor militarilor, si 472 milioane de dolari pentru familiile acestora, ca ingrijiri medicale sau ajutoare pentru educatie. Pentru echipamente militare sunt alocate 104,4 miliarde, din care 6,8 miliarde pentru avioane de lupta F-35 si 2,1 miliarde pentru diverse programe de aparare antiracheta. Totodata, proiectul reafirma interdictia torturii asupra detinutilor sub control american, si nu prevede fonduri pentru inchiderea centrului de la Guantanamo.
Cele doua camere ale Congresului aprobasera deja in octombrie 2009 un proiect de buget militar pe 2010 care autoriza administratia Obama sa cheltuiasca pana la 680 milioane de dolari pentru functionarea armatei.

Bani pentru scut

Congresul american a alocat 7,8 miliarde de dolari pentru apararea antiracheta, in cadrul proiectului de buget al apararii pentru anul 2010, respectand cererile administratiei lui Barack Obama. Congresul SUA a adoptat textul final al proiectului de bugetului apararii pentru anul 2010, respectand aproape toate cererile administratiei si autorizand-o sa cheltuiasca pana la 680 de miliarde de dolari. Textul adoptat, considerat rezultatul unui compromis intre cele doua camere ale Congresului, este foarte aproape de cererile Pentagonului. Legea bugetului contine in special o masura vizand sa impuna noi restrictii asupra ajutorului militar american acordat Pakistanului. Congresul vrea sa urmareasca materialul militar trimis in Palistan si a subliniat ca Islamabadul nu trebuie sa strice “echilibrul puterilor in regiune”, facand aluzie la tensiunile cu India.
Textul mai contine, printre altele, o crestere a soldei militarilor cu 3,4%, cu 0,5% mai mult decat ceea ce ceruse Departamentul Apararii. Bugetul cuprinde si 6,7 miliarde de dolari pentru finantarea vehiculelor rezistente la mine, Mine Resistant Ambush Protected (MRAP), cu 1,2 miliarde mai mult decat ceruse administratia. Alte 7,5 miliarde vor fi alocati pentru antrenarea si echiparea politiei si armatei afgane. Printre programele anulate de alesi, la cererea administratiei, se numara construirea avionului de vanatoare F-22 de catre Lockheed si Boeing, desi 187 de unitati au fost produse deja. Insa, desi presedintele a amenintat ca isi va exercita dreptul de veto, Congresul a acordat 560 de milioane de dolari pentru finantarea unui al doilea motor pentru avionul de lupta F-35.

Varianta navala

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.
O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

Optiune terestra

O alta optiune, costand intre noua si 13 miliarde de dolari, vizeaza interceptoare terestre, de tip SM-3 Block IIA, operabile din lansatoare mobile, la doua baze americane deja existente: baza aeriana de la Ramstein, din Germania, si cea de la Incirlik, din Turcia. Monitorizarea ar fi asigurata prin radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Sistemul ar trebui sa fie disponibil in jurul anului 2015. In legatura cu aceasta ipoteza de aparare, CBO mentioneaza posibilitatea de imbunatatire a capacitatii de aparare a Europei impotriva rachetelor balistice intercontinentale prin adaugarea unei locatii de interceptare in Polonia si a alteia in Romania, in plus fata de cele din Germania si Turcia. Aceste suplimentari ar mari semnificativ aria de acoperire, desi, chiar si in acest caz, unele zone din Europa (sudul Italiei si al Peninsulei Iberice) ar ramane vulnerabile.
Ultima ipoteza vizeaza interceptoare terestre de energie cinetica, operabile din lansatoare mobile, la cele doua baze americane existente, Ramstein si Incirlik, sustinute de radare mobile cu raze X din Azerbaidjan si Qatar. Luand in considerare actualul program de dezvoltare a acestor interceptoare, sistemul nu ar putea fi disponibil probabil inainte de 2018. Aceasta optiune ar costa intre zece si 14 miliarde de dolari.

Amenintari strategice

Studiul subliniaza totusi faptul ca nici una dintre aceste ipoteze, asa cum au fost ele concepute, nu ar putea apara toate capitalele tarilor europene din cadrul NATO impotriva tuturor tipurilor de racheta care le-ar putea ataca. Ankara, capitala Turciei (stat membru NATO) se afla in raza de actiune a rachetei Shahab-3A si alte trei capitale ale unor state membre NATO (Ankara, Atena, Grecia si Bucuresti, Romania) se afla in raza de actiune a rachetei de tip Ashura. A doua, a treia si a patra optiune ar putea apara orasele mentionate impotriva acestor amenintari, dar prima optiune nu ar acoperi Ankara.
Potrivit CBO, exista in prezent doua tipuri de amenintari: unul privind “amenintarile pe termen scurt” si altul vizand “amenintari viitoare potentiale”. In cadrul primului tip, rachetele pe care Iranul le-a testat sau pretinde ca le-a construit, adica Shahab-3, Shahab-3A si Ashura, au o raza de actiune de aproximativ 2.000 de kilometri sau mai putin si pot atinge partea sud-estica a Europei, inclusiv zone din Bulgaria, Romania si Grecia. Amenintarile potentiale sunt legate de rachetele pe care Iranul le-ar putea construi sau obtine, cum ar fi rachetele balistice cu raza medie de actiune, pe baza de combustibil lichid, cu o raza de aproximativ 5.000 de kilometri, si rachetele balistice intercontinentale, pe baza de combustibil lichid sau solid, cu raze de actiune de aproximativ 18.000 si respectiv 12.000 de kilometri. Toate aceste rachete ar putea atinge orice zona din Europa, iar modelul rachetelor intercontinentale ar putea atinge si Statele Unite.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *