de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova va începe în luna septembrie negocierile cu Uniunea Europeană în privinţa tarifelor vamale aplicate după semnarea Acordului pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
Anunţul a fost făcut marţi de ministrul adjunct al economiei, Octavian Calmâc, după cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea acordului care s-a desfăşurat la Bruxelles. Potrivit oficialului, acesta reprezintă cel mai sensibil domeniu pentru ambele părţi, dar a menţionat că excluderea sau reducerea tarifelor vamale nu va afecta nici piaţa europeană, dar nici producătorii autohtoni. Octavian Calmâc a mai declarat că probabil anumite produse agricole vor avea nevoie de protecţie suplimentară.
Oficialul şi-a exprimat speranţa că negocierile vor fi finalizate în a doua jumătate a anului 2013, aşa cum şi-au propus autorităţile, menţionând însă că acesta va intra în vigoare doar după ce va fi ratificat de toate statele membre ale comunităţii europene, procedură care va dura cel puţin un an.
Negocierile oficiale dintre Republica Moldova şi UE privind crearea Zonei de liber schimb au fost lansate la 27 februarie, în timpul unei vizite la Chişinău a comisarului european pentru comerţ Karel de Gucht. Volumul comerţului dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE a fost de aproximativ 2,7 miliarde de euro în anul 2011, în creştere cu aproape 30%. Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător va fi parte a Acordului de asociere pe care Republica Moldova îl negociază din ianuarie 2010.
de Anatol Terzi | apr. 3, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Plenul Senatului a aprobat luni proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional la Acordul semnat între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova, privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.
În favoarea ratificării Protocolului s-au exprimat 90 de senatori, nefiind exprimate voturi împotrivă sau abţineri. În timpul şedinţei de plen, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat că tema sprijinirii obiectivelor europene ale Republicii Moldova este una de “interes naţional” pentru România.
“Este o temă de interes naţional. Sprijinirea obiectivelor europene ale Republicii Moldova, având ca finalitate o viitoare integrare europeană a acesteia, precum şi un parteneriat fratern constituie obiective strategice ale României. Este vorba de un proces extrem de important, cu impact nu numai economic, ci de ordin strategic – respectiv interconectarea reţelelor de infrastructură energetică şi gaz. Acest proiect este realmente strategic. Senatorii PSD vor vota pentru ratificarea acestui proiect”, a spus Corlăţean.
La rândul său, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, a declarat că ratificarea proiectului reprezintă un pas spre “intrarea în normalitate în relaţia noastră cu Republica Moldova”. “Acest proiect este necesar atât pentru vecinii noştri, cât şi pentru noi. Îi felicit, în numele cetăţenilor români din Republica Moldova, care au aşteptat cu mare interes semnarea acestui proiect, pe colegii care au votat ratificarea acestuia. Sunt convins că vom mai avea şi alte iniţiative şi vom continua pe acest drum, pentru că, din punctul nostru de vedere, relaţia cu Republica Moldova este cu mult mai mult decât relaţia pe care o avem cu alte state”, a afirmat Badea.
Proiectul de ratificare a celui de-al doilea Protocol Adiţional semnat între guvernele României şi Republicii Moldova a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor, Senatul fiind în acest caz Cameră decizională.
de Anatol Terzi | apr. 2, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană şi Ucraina au parafat vineri după-amiază, la Bruxelles, importantul Acord de asociere, etapă tehnică survenită după aproape cinci ani de negocieri între cele două părţi, şi în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko.
Cei doi negociatori, ucraineanul Pavlo Klimkin şi Miroslav Lacjak, din partea Uniunii Europene, „au parafat textul Acordului de asociere, care va include dispoziţiile privind instituirea unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.
Prevederile legate de liberul schimb vor acoperi toate domeniile: comerţul cu bunuri, agricultura – unde UE dă asigurări că a obţinut exceptări pentru anumite produse sensibile -, servicii, investiţii, libera circulaţie a capitalurilor şi chiar cea a persoanelor, limitată totuşi la călătoriile de afaceri. Potrivit diplomaţilor europeni, parafarea este o etapă „pur tehnică”, ea neînsemnând că Uniunea Europeană este pregătită să semneze oficial Acordul.
Această semnare ar putea interveni de-abia peste câteva luni, probabil nu înaintea alegerilor legislative din Ucraina, programate în octombrie. UE este îngrijorată mai ales de soarta opozantei Iulia Timoşenko, condamnată în octombrie 2011 la şapte ani de închisoare şi aflată de atunci în detenţie, precum şi de respectarea principiilor democratice de către Kiev.
Uniunea Europeană a denunţat condamnarea fostului prim-ministru ucrainean şi urmărirea în justiţie a altor foşti responsabili guvernamentali, considerîndu-le motivate politic. Cei 27 au cerut punerea în libertate a Iuliei Timoşenko şi posibilitatea ca ea să participe la viitoarele alegeri.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Un acord istoric privind reconcilierea palestiniană a fost semnat luni, la Doha, de preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmud Abbas, şi de liderul Hamas în exil, Khaled Meshaal, informează agenţiile de presă internaţionale.
Potrivit documentului, preşedintele palestinian moderat, lider al partidului al-Fatah, îl va înlocui pe actualul premier palestinian Salam Fayyad la conducerea unui guvern de uniune naţională, care va pregăti viitoarele alegeri prezidenţiale şi legislative. Documentul este un rezultat al negocierilor organizate la Doha între Mahmud Abbas şi liderul Hamas în exil Khaled Meshaal, în perspectiva finalizării reconcilierii celor două partide rivale.
Potrivit acordului de reconciliere al-Fatah-Hamas, semnat la Cairo la 27 aprilie 2011, următoarele alegeri ar urma să se desfăşoare în luna mai a acestui an, ultimul scrutin datând din ianuarie 2006. Al-Fatah domină ANP, care în prezent administrează doar Cisiordania ocupată, în timp ce Hamas controlează în totalitate din 2007 Fâşia Gaza.
“Cele două partide au decis ca preşedintele Abbas să conducă un guvern de uniune naţională format din independenţi şi tehnocraţi, însărcinat cu supervizarea alegerilor”, a precizat o sursă implicată în negocierile de la Doha. Întâlnirile între Mahmud Abbas şi Khaled Meshaal se desfăşoară la Doha sub egida Qatarului, implicat activ în procesul de reconciliere interpalestiniană.
de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
România şi Statele Unite ale Americii au semnat un nou acord privind informaţiile secrete militare. Ministrul Apărării Naţionale şi ambasadorul SUA au semnat miercuri un acord de amendare a „Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, semnat la Washington la 21 iunie 1995”.
Având în vedere că legislaţia românească în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate a fost modificată şi având în vedere obligaţiile stabilite prin Acord, MApN şi-a manifestat intenţia şi disponibilitatea de a purta discuţiile necesare amendării Acordului, în vederea armonizării prevederilor acestuia cu legislaţia României în domeniu şi îmbunătăţirii cooperării existente între cele două instituţii.
În cadrul cooperării militare între România şi Statele Unite ale Americii, în scopul stabilirii cadrului legal necesar asigurării protecţiei informaţiilor militare secrete de stat ce pot face obiectul schimbului între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii, la 21 iunie 1995, la Washington, a fost încheiat „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat”.
Potrivit MApN, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat că semnarea acestui acord reprezintă încă un pas în aprofundarea cooperării strategice dintre SUA şi România. „Deşi amendamentele aduse acordului sunt de natură tehnică, în domeniul gestionării informaţiilor militare, importanţa acestui document este deosebită. Acordul semnat astăzi se referă la procedurile de gestionare a informaţiilor din domeniul apărării, precum şi la armonizarea standardelor de clasificare şi operare cu aceste informaţii pe care le folosim în cele două ţări”, a spus Gitenstein
Ambasadorul Gitenstein a subliniat, în alocuţiunea sa, că fundamentul comun în domeniul operării cu informaţii secrete este absolut necesar pentru asigurarea schimbului de înaltă tehnologie, în special militară, în contextul în care guvernele ţărilor noastre poartă discuţii avansate în domenii de achiziţii strategice.
Schimb permanent de informaţii
În alocuţiunea susţinută după semnarea documentului, ministrul Apărării a evidenţiat evoluţia ascendentă a relaţiilor politice şi militare bilaterale, în cadrul asigurat de Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, parteneriat care are o importantă componentă militară, în domenii precum instruirea şi pregătirea personalului, intelligence, securitate, dar şi în procesul de transformare şi modernizare a Forţelor Armate Române.
„Prezenţa militarilor americani în facilităţile oferite de România, participarea comună la misiunile din teatrul de operaţii din Afganistan, precum şi amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul ţării noastre, reprezintă elemente incontestabile ale caracterului dinamic al relaţiilor dintre armatele şi statele noastre. Semnarea acestui acord dovedeşte încă o dată hotărârea noastră de a respecta toate obligaţiile care ne revin în conferirea garanţiilor necesare asigurării securităţii informaţiilor transmise Ministerului Apărării Naţionale de către Departamentul Apărării al SUA, în aplicarea prevederilor Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, având în vedere schimbul permanent de informaţii, preponderent din domeniul militar, dintre ţările noastre. Sunt convins că relaţiile militare dintre România şi Statele Unite ale Americii vor continua pe un trend ascendent”, a subliniat ministrul Apărării Naţionale.
Ministrul român şi-a reafirmat gratitudinea faţă de sprijinul concret şi deosebit de important acordat de aliaţii americani în sporirea semnificativă a gradului de protecţie a militarilor români care acţionează în teatrul de operaţii din Afganistan: „Militarii noştri sunt mult mai protejaţi, beneficiind acum de 75 de vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor (MRAP), echipate complet cu tehnica necesară îndeplinirii misiunilor. De la intrarea în dotare a acestor remarcabile vehicule de luptă, aceleaşi cu cele folosite de camarazii americani, incidentele soldate cu pierderea de vieţi omeneşti în rândul militarilor români au scăzut semnificativ şi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, sperăm că nu se vor mai întâmpla astfel de incidente”.
