Kievul si Chisinăul își dau mâna pe noi condiții de liberă circulație a mărfurilor și a persoanelor

Kievul si Chisinăul își dau mâna pe noi condiții de liberă circulație a mărfurilor și a persoanelor

Republica Moldova și Ucraina au decis liberalizarea transportului auto și aerian, până la finele acestui an. Premierul R. Moldova, Pavel Filip și cel al Ucrainei, Volodimir Groisman au convenit, marți, asupra majorării de anul viitor a cotelor pentru transportatorii internațional de mărfuri de la 43.000 la 60.000 de autorizații. Totodată, s-a convenit și asupra majorării termenului de aflare a conducătorilor auto internaționali din Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei. Astfel, aceștia vor avea posibilitatea să se afle pe teritoriul țării vecine pentru o perioada mai mare de 90 de zile.

În ceea ce privește funcționarea punctelor de frontieră comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, Pavel Filip a spus că acestea au ajutat la luarea unor decizii importante în soluționarea conflictului transnistrean, între care și semnarea unor protocoale dintre Chișinău și Tiraspol în domeniul educației, al telecomunicațiilor și al agriculturii.

Cred că putem deja iniția lucrările de coordonare a proiectelor de deschidere a noilor puncte de control în comun la frontieră”, a spus Filip, în contextul în care Republica Moldova a îndeplinit deja toate procedurile interne pentru aplicarea Acordului privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, semnat la începutul lunii octombrie, la Chișinău.

Nu în ultimul rând, cei doi au discutat despre relansarea în luna octombrie a activității Comisiei comune de demarcare a frontierei de stat. Șefii de Guvern au convenit, de asemenea, să dinamizeze lucrările de coordonare a textului Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Share our work
Rusia și Ungaria, pe ultima sută de metri în a demara lucrările la centrala nucleară de la Paks

Rusia și Ungaria, pe ultima sută de metri în a demara lucrările la centrala nucleară de la Paks

 

Președintele rus, Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orban s-au întâlnit pe 28 august, la Budapesta

Moscova va finanța construcția centralei nucleare de la Paks din Ungaria, a declarat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în cadrul unei conferințe comune de presă ținute la Budapesta cu premierul ungar, Viktor Orban. „Lucrăm la proiectele noastre comune mari, inclusiv cele din sectorul energetic. Cât privește binecunoscutul proiect Paks, acesta a primit 12 miliarde de dolari. Lucrările la acest șantier vor debuta la începutul anului viitor”, a declarat Putin, citat de Tass. El a mai adăugat că investitorii ruși arată un tot mai mare interes pentru Ungaria și că volumul investițiilor au totalizat 1,5 miliarde de dolari, dar și că schimburile comerciale dintre cele două țări au crescut.

Centrala atomoelectrică Paks, situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, are patru reactoare. Alte două reactoare vor fi construite în 2018-2019, în cadrul unui proiect în valoare de 12,5 miliarde de euro creditat cu 10 miliarde de euro de Administraţia de la Moscova. Ungaria va rambursa împrumutul în următorii 21 de ani.

Inițial, cele două țări s-au înțeles să construiască două reactoare la Paks în ianuarie 2014. Centrala de la Paks a fost construită la finalul anilor 1980 și produce în prezent 40% din energia consumată în plan intern de Ungaria.

Share our work
Ucraina și Georgia pun bazele unui parteneriat strategic

Ucraina și Georgia pun bazele unui parteneriat strategic

 

Președintele ucrainean Petro Poroșenko, la o întâlnire la Tbilisi cu omologul său georgian Giorgi Margvelașvili

Ucraina și Georgia au semnat, marți, o declarația de stabilire a unui parteneriat strategic, document care în particular se va răsfrânge asupra unui sprijin mutual privind suveranitatea și integritatea teritorială a celor două țări, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko, după o întâlnire la Tbilisi cu omologul său georgian Giorgi Margvelașvili, transmite agenția Ukrinform.  Declarația pentru stabilirea unui parteneriat strategic este cea mai înaltă formă de încredere între guvernele noastre și cea mai înaltă formă de încredere între popoarele noastre. Parteneriatul strategic are la bază mai multe provocări și amenințări comune. Pentru a depăși aceste amenințări trebuie să fim puternici și uniți”, a declarat Poroșenko.

Potrivit liderului de la Kiev, acest parteneriat strategic asigură conlucrarea „unui sistem de instituții și mecanisme pentru o coordonare constantă a acțiunilor noastre, inclusiv în sectoarele apărării și securității”. De asemenea, Ucraina și Georgia au mai semnat, la Tbilisi, un acord de cooperare în sfera educației.

Share our work
Romania. Acordul de sprijin al proiectului Nabucco, la mana Parlamentului

Romania. Acordul de sprijin al proiectului Nabucco, la mana Parlamentului

Traian Băsescu a semnat marţi decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de sprijin al proiectului Nabucco.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, este vorba despre decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de Sprijin al Proiectului între România şi Nabucco Gas Pipeline International GMBH şi Nabucco Gas Pipeline România SRL privind sistemul de conducte Nabucco, semnat la Kayseri, la 8 iunie 2011. Pe 19 septembrie, Guvernul a adoptat un proiect de lege prin care se ratifică Acordul de sprijin al proiectului Nabucco, îndeplinind astfel cerinţele procedurale interne pentru intrarea în vigoare a documentului.
Totodată, prin acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului de sprijin al proiectului între România, Compania Internaţională Nabucco şi Compania Naţională Nabucco privind sistemul de conducte din acest proiect, Ministerul Economiei este desemnat drept organism responsabil pentru facilitarea fluxului de informaţii dintre Compania Internaţională Nabucco şi autorităţile române implicate în soluţionarea aspectelor legate de implementarea gazoductului.
Proiectul iniţial Nabucco prevedea construirea unei conducte cu o lungime de 4.000 de kilometri care să permită transportul de gaze naturale din regiunea caspică în Europa şi reducerea dependenţei de importurile ruseşti. Nabucco West este o versiune prescurtată a proiectului iniţial, care prevede construcţia unei conducte care să facă legătura între Austria şi graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.
În luna iunie a acestui an, consorţiul care dezvoltă zăcământul – Shah Deniz – a selectat Nabucco West ca singura opţiune pentru posibilul export al gazelor naturale produse la Shah Deniz către Europa Centrală, iar decizia finală cu privire la ruta de export este aşteptată în 2013. Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).

Share our work
UE-R Moldova. Avans considerabil in cazul acordului de liber schimb

UE-R Moldova. Avans considerabil in cazul acordului de liber schimb

Republica Moldova şi Comisia Europeană au convenit deja asupra a aproape jumătate din textul viitorul acord privind crearea zonei de liber schimb, a anunţat vineri negociatorul şef din partea Comisiei, Luc Devigne, după cea de-a treia rundă de negocieri care s-a desfăşurat zilele trecute la Chişinău.
El a precizat că negocierile decurg într-un „tempou mediu” şi speră ca acestea să fie finalizate în 2013.
Părţile discută deja despre ofertele tarifare, iar Bruxellesul a propus Republicii Moldova o ofertă tarifară de 0% la importul producţiei industriale moldoveneşti, a declarat ministrul adjunct al economiei şi comerţului, Octavian Calmâc. În acelaşi timp, se aşteaptă abordări diferite în privinţa producţiei industriale, a menţionat el.
Printre problemele pe care le va întâmpina Republica Moldova la punerea în aplicare a viitorului acord este lipsa laboratoarelor de certificare a produselor la standarde europene. În acest context, la etapa iniţială, producătorii moldoveni vor fi obligaţi să-şi certifice mărfurile atât în Republica Moldova cât şi în UE, pentru a le fi permis accesul pe piaţa comunitară. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, crearea Zonei de liber schimb va contribui la creşterea PIB-ului în Republica Moldova cu 1,5% şi la creşterea exporturilor cu 16%.
Negocierile privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător au început în luna martie, Chişinăul şi Bruxellesul sperând să le finalizeze în a doua jumătate a anului 2013. Acordul de liber schimb va fi parte componentă a Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, negociat începând cu ianuarie 2010.

Share our work