INTERVIU// Șeful Direcției Operații din MApN de la București: „O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest”

de | dec. 27, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE | 3 comentarii

Generalul Marian Botea, șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării al României, a vorbit într-un interviu pentru  Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, despre cele mai mari amenințări hibride la adresa României și ce anume se face în această direcție de către responsabilii pe această zonă din România. El a detaliat care sunt țințele propagandei […]

Generalul Marian Botea (centru-stânga) în cadrul unei conferințe a German Marshall Fund, ce a avut loc pe 13 Decembrie 2018, la București.

Generalul Marian Botea, șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării al României, a vorbit într-un interviu pentru  Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, despre cele mai mari amenințări hibride la adresa României și ce anume se face în această direcție de către responsabilii pe această zonă din România.

El a detaliat care sunt țințele propagandei ruse în România, dar și în regiune, și cum afectează Ucraina și Republica Moldova. Vă invităm să citiți interviul integral:

Care sunt cele mai importante amenințări hibride la adresa României?

Printre cele mai importante amenințări ar fi, în primul rând amenințările din zona cibernetică. Noi încercăm în acest moment să le asigurăm un răspuns, inclusiv prin înființarea acestui comandament de apărare cibernetică pe care noi îl facem la nivelul Ministerul Apărării.

Este important acum să integrăm eforturile tuturor instituțiilor care au responsabilități. Și ale SRI-ului și ale STS-ului pentru acest domeniu în așa fel încât să putem și contracara, pentru că, în definitiv, aceste amenințări trebuie contracarate.

Nu trebuie doar asigurat un răspuns pasiv, tehnic, de a izola efectele produse de un atac cibernetic. Acesta este unul dintre aspecte.

Al doilea aspect important este abordarea comprehensiv, acest răspuns interinstituțional pe care noi încercăm să-l dăm împreună cu celelalte instituții. Avem un centru militar național de comandă și avem un cadru legal în care noi funcționăm. Există ordonanța de urgență 1, care spune când se activează acest centru, începând de la starea de asediu și când își intră el în responsabilități.

Noi ne antrenăm pe acea secvență. În schimb, pe prima zonă de la starea de urgență, sunt celelalte instituții ale statului care au responsabilități. Aici mă uit spre Ministerul Administrațiilor și Internelor (MAI). Și dânșii au o structură interinstituțională unde noi (MapN) participăm. Acestea sunt în acord cu Constituția.

Legea supremă spune că, atunci când este vorba de amenințare internă, atunci vorbim de un răspuns al unor instituții dedicate care să facă acest răspuns.

Astfel, cu această abordare interinstituțională, respectând acest legal framework este tot la fel de interinstituțional și la nivelul dânșilor.

Ce se va întâmpla acum în viitor, din perspectiva mea, este inevitabil să ne ducem spre capabilități unice, să unificăm acest răspuns, să unificăm aceste răspunsuri foarte complexe pe care trebuie să le dăm.

Activitatea Rusiei pe rețelele de socializare legate de propagandă au sporit, iar noi ca țară democratică nu putem răspunde similar. Ce am putea să facem totuși în cazul acesta?

Noi putem să ne promovăm produsele cu care noi să contracarăm și să țintim audiența care este agresată de propaganda rusă.

Haideți să vă dau numai un exemplu. Propaganda rusă spune: „UE nu va adus nimic, sunteți în continuare săraci, marginalizați, nu sunteți primiți în spațiul Schengen, sunteți o națiune de mâna a doua, deci nu aveți niciun avantaj”.

Este foarte greu de contracarat o astfel de retorică. Asta nu o pot face eu, la nivel militar, cu instrumentele pe care le am. Asta ar trebui făcută în altă zonă, undeva mai sus. Aici, eu cred că lucrurile acestea ar trebui să treacă dincolo de diplomația publică și trebuie să se ducă undeva în zona guvernamentală.

Trebuie explicat foarte multe dincolo de înseamnă ambientul nostru politic național, orientat spre interior, trebuie să ne ridicăm un pic deasupra și să abordăm aceste audiențe simple ale propagandei. Este la fel de important.

Este doar un exemplu cu audiența simplă, dar sunt targetați și lideri. Ne uităm și la ce vulnerabilități au liderii și cum îi putem consilia pe ei să-și protejeze aceste vulnerabilități pe care ei le expun în momentul pe care ei le au atunci când ies în public.

Practic, vedem o schimbare și la nivel de lideri politici care preiau din retorica rusească într-un mod populist?

Ca militar, vă rog să-mi permiteți să nu abordez acest aspect pentru că trebuie să fiu obedient, „master-ului” meu politic. Eu mă uit la instrumentul meu militar și la atribuțiile pe care le am.

Credeți că o astfel de tendință, de preluare de către oameni politici a unor mesaje ce rezonează cu temele propapagandei ruse, este reală. Ar putea fi încadrată aceasta ca amenințare hibridă la adresa României?

Da, poate fi. Normal că este amenințare, dar repet nu este treaba instrumentului militar să contracareze această amenințare, sunt alte instrumente la nivel național care se ocupa de acest lucru. Pentru că cu asta se ocupă, s-a întâmplat în cele mai democratice state. Ne uităm la cum a influențat alegerile în SUA, în Franța, peste tot sunt dovezi ale implicării propagandei ruse pe rețelele de socializare, și nu numai, pentru a influența într-un fel sau altul în favoarea lor alegerea unui anumit candidat.

Republica Moldova poate fi o poartă de intrare mai facilă pentru intrarea propagandei ruse în România. Cum vedeți R. Moldova și media de acolo, dominată de presa de limba rusă, că ar afecta România într-un fel sau altul?

Situația din R. Moldova este extrem de complicată, din cauza faptului că există o eterogenitate acolo. Jumătate din moldoveni lucrează în Rusia și repatriază banii de acolo, și atunci este normal să existe o orientare către Est, iar cealaltă lucrează în Europa și România și atunci influența este alta.

Acasă, în R. Moldova, aceste două curente se întâlnesc și probabil ale loc o luptă care se reflectă și la nivel politic în evoluțiile care sunt acolo și la nivel politic, acolo unde sunt tensiuni la nivel politic între președinte și guvern, suspendarea deasă a președintelui, atunci când au de promovat o chestiune legală.

Sunt tot felul de tensiuni acolo. Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, apropierea de Moldova poate fi făcută doar în cadrul organizațiilor internaționale din care suntem și noi parte și asta trebuie să facem.

Cheia problemei este la Ucraina. Pentru că Ucraina puternică și orientată spre Vest este pentru România din punct de vedere securitar este mana cerească.

O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest. Din punct de vedere securitar, ar fi „the first responder” (primul factor de respuns -n.r.) la tot ce înseamnă amenințarea rusă către zona de est a Europei.

Din ce înțeleg eu, Estul Ucrainei și Crimeea sunt jucate. Ele se mai pot discuta doar la nivel politic. Ori este foarte puțin probabil ca ele să mai revină (la Ucraina –n.r.). Rușii consolidează aceste poziții acolo acum. Tot ce intenționează ei acuma este să facă „shaping”(contureze și să consolideze prezența lor militară acolo -n.r). Să facă legătura între Est, pe uscat și să ia cele două porturi Sevastopol și Mariupol. Ele sunt foarte importante pentru ceea ce înseamnă extracțiile de zăcăminte din estul Ucrainei.

De exemplu, la Iași, se pot prinde frecvențele Radio Sputnik, un bastion al propagandei ruse în R. Moldova, dar și în zona de est a României. Pot interveni instituțiile statului român în acest sens?

Nu, aici este vorba despre controlul frecvențelor, pentru că contracararea unor frecvente este un act de agresiune. Noi nu putem să facem așa ceva. Este o agresiune informațională (din partea Sputnik –n.r.) și atunci trebuie contracarată și menținuți aceeași termeni și demontată strategia lor de influențare.

Strategia Rusiei este să își promoveze obiectivele strategice la scară globală. Ei asta vor devină – un „independent global power” (putere la nivel global -n.r.). Am avut ocazia să particip la unul din cursurile de la NATO Defence College de la Roma și să discutăm cu Dmitri Suștov, șeful Studiilor Strategice din Rusia și unul dintre oamenii din cercul apropiat al lui Vladimir Putin.

Acesta a spus foarte clar care sunt aceste obiective ale lor pe care și eu le-am scos în evidență. Le-a recunoscut cu o non-șalanță fabuloasă. Că toată lumea influențează zona de interes strategic, toată lumea face „shaping”, toată lumea a încălcat drepturile internaționale și de aceea o fac și ei (rușii –n.r.).

Au dat exemple și de pe vremea Războiul Rece cu canalul Panama și altele. Acesta este modul lor de abordare. Ceea ce au făcut în Ucraina, nu este potrivit pentru România.

Scenariul va fi unul croit pentru noi din punct de vedere politic, economic, informațional pentru a ne atrage în sfera lor de influență, să ne influențeze decizia strategică, folosind toate instrumentele pe care le au la îndemână, sau să creeze un conflict înghețat.

Nu poți să creezi acest conflict înghețat. Poate ar fi putut dacă eram împreună cu Moldova la începutul anilor 1990. Atunci ar fi fost o oportunitate pentru ei să facă „shaping” cu noi, așa cum au făcut cu și ceilalți din alte state.

Ați observat vreun trend de la anexarea Crimeei și până în prezent de sporire a amenințărilor hibride din partea Rusiei asupra României?

Nu pot să spun că este o agresiune la adresa României. Este un răspuns la tot ce înseamnă modalitatea de a aborda descurajarea atât la nivel național, cât și la nivel apropiat.

Așa cum spuneam, în momentul în care Gruparea Permanentă Navală a NATO, sau o altă grupare vine în Marea Mediterană, sau nave militare care intră în Marea Neagră în concordanță cu Tratatul de la Montreux numai pentru 21 de zile, vin și execută activități militare în apele internaționale atunci când ne antrenăm, acestea sunt preluate de la la intrarea în strâmtori, monitorizate tot timpul și agresate la modul că rușii demonstrează capacitatea de luptă.

Marea Neagră este survolată tot timpul de aviația rusă. Ei fac antrenament cu aviația strategică. Nu trec [de frontierele aeriene]. Și atunci este ridicată (din România –n.r.) poliția aeriană și însoțiți până ce ies din spațiul aerian național.

Asta se întâmplă și cu „enhanced air policing” (misiunea de poliție aeriană asigurată de NATO -n.r.) din Canada.

Ultimul incident din Marea Azov va determina o dinamică pe mai departe și în Marea Neagră?

Nu, este o problemă ce ține de securitatea Crimeii și eu așa o văd, după cum Crimeea este legată ombilical de ceea ce întâmplă în Estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu cu prezența rusă în regiune.

Este un joc extrem de coerent pe care Rusia îl practică. Atât în plan diplomatic, cât și militar, în special cu ultimul. Instrumente economice nu au, sau mai bine spus este aservit instrumentul militar și așa încearcă ei să-și promoveze obiectivele strategice.

Share our work

3 Comentarii

  1. carstea

    Bine gandit si bine declarat de general! Singurul lucru care nu mi-a placut – „o Ucraina puternica ar fi mana cereasca..”. Daca ar fi puternica ne-ar impinge granitele si la romani si la la moldoveni, cum de fapt a mai facut. Speram ca rusii sa mai perie din ea si s-o mai smereasca.

    Răspuns
  2. didi

    o ucraina puternica nu va fi in niciun caz prietenoasa… cel putin pentru romania. sa ne gandim problemele pe care le avea romania cand ucraina era puternica: la disputa privind platoul continental si la gazele din marea neagra, la canalul bastroe, la proiectele hidroenergetice de pe nistru (care afecteaza moldova), la biserica ortodoxa romana, la minoritatea romana si la drepturile ei, la studiul in limba romana etc. dar e normal ca astfel de lucruri sa nu fie spuse in mod oficial, mai ales in presa.

    Răspuns
  3. olteanu niculae

    prostia sora cu romanul; in nemernicia lui a uitat ca ucraina ii sprijinea pe cei din transnistria si spera sa se uneasca cu ei

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *