Herson, obiectiv strategic pentru Putin

Herson, obiectiv strategic pentru Putin

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o invazie militară rusă

Responsabili ruşi şi autorităţile proruse instalate de Moscova au afirmat săptămâna trecută că, de asemenea, regiunea ucraineană Herson este foarte probabil să fie anexată de Rusia.
Controlul Rusiei asupra litoralului Mării Azov (Herson, Zaporojie şi Doneţk), inclusiv portul Mariupol, permite constituirea unui coridor terestru care să lege teritoriul rus de peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014.
Lansându-şi ofensiva, Vladimir Putin declarase că Rusia nu intenţionează să ocupe teritorii ucrainene.

Joaca de-a negocierile

Rusia este dispusă să reia negocierile cu Ucraina, dacă Kievul îşi exprimă disponibilitatea de a face acelaşi lucru, a declarat joi viceministrul de externe rus Andrei Rudenko.
„Nu noi am întrerupt procesul de negociere, ci partenerii noştri ucraineni sunt cei care l-au pus pe pauză. De îndată ce îşi vor exprima disponibilitatea de a reveni la masa negocierilor, în mod firesc vom răspunde afirmativ”, a declarat Rudenko într-o conferinţă de presă la Moscova.
„Principalul este să ai ce să discuţi”, a adăugat ministrul adjunct de externe rus.
Cu o zi în urmă, Kremlinul afirma că în acest moment negocierile dintre Moscova şi Kiev sunt complet suspendate din cauza „lipsei absolute de voinţă” din partea Ucrainei.
„Discuţiile nu progresează de fapt. Şi observăm o lipsă totală de dorinţă din partea negociatorilor ucraineni de a continua acest proces”, afirmase purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică.

Mosova acuză că SUA și Marea Britanie pun piedici în procesul de pace.

Joaca de-a negocierile

Consilierul preşedinţiei ucrainene Mihailo Podoleak a confirmat că negocierile cu Rusia sunt „pe pauză” deoarece Moscova ezită să accepte că condiţiile care prevalau la începutul campaniei militare ruse în Ucraina s-au schimbat substanţial.
Negocierile dintre cele două părţi au intrat în impas cu o lună şi jumătate în urmă, după ce luptele de la Mariupol s-au intensificat şi au ieşit la iveală imagini cu atrocităţile din Bucea, o suburbie a Kievului.
Ultima rundă de discuţii faţă în faţă între delegaţiile ambelor ţări a avut loc la Istanbul, în Turcia, în 29 martie.

Share our work
Kuleba, apel către NATO

Kuleba, apel către NATO

Zelenski, mandat prezidențial dur

Zelenski, mandat prezidențial dur

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a apreciat joi că nu există motive pentru a crede că războiul pornit de Rusia împotriva ţării sale se va încheia în câteva zile, informează vineri thenews.pl.

Kuleba a făcut acest comentariu într-un interviu acordat postului polonez de ştiri TVN24.


Schimbare de ton


El a declarat că, în calitate de diplomat, ‘crede în negocieri” şi a remarcat că la recenta rundă de discuţii de la Istanbul s-a constatat „o schimbare clară de ton” din partea delegaţiei ruse.

În acelaşi timp, ministrul de externe ucrainean a spus că, deşi Rusia ”şi-a retras unele unităţi şi echipamente din nordul Ucrainei”, mai multe oraşe ucrainene continuă să fie bombardate, iar ”ruşii declară deschis că plănuiesc o ofensivă pe scară largă în regiunea Donbas”.
Dmitro Kuleba a lansat un apel către NATO să ”arate voinţă politică” şi să furnizeze echipamente militare şi muniţie Ucrainei.

El a reafirmat că Ucraina ar fi dispusă să ia în considerare un statut neutru cu condiţia existenţei unor ”garanţii şi mecanisme de securitate reale” din partea unui număr suficient de ţări. Acest statut de neutralitate ar însemna că Ucraina nu ar adera la NATO, dar ţara rămâne decisă să devină membră a Uniunii Europene.

Demers diplomatic

De asemenea, Kuleba a menţionat că preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz vor putea avea în continuare convorbiri cu preşedintele rus Vladimir Putin „pentru a încerca să pună capăt războiului şi suferinţei”.

”Totuşi, niciun acord nu poate fi convenit în numele Ucrainei şi pe la spatele ei”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Rusia îşi numeşte agresiunea lansată pe 24 februarie împotriva Ucrainei drept ”operaţiune militară specială pentru denazificarea şi demilitarizarea” ţării vecine.

Share our work
Close the Sky. Studenții Erasmus cer închiderea cerului Ucrainei

Close the Sky. Studenții Erasmus cer închiderea cerului Ucrainei

În Croația, studenții programului european de schimb Erasmus au cerut închiderea cerurilor deasupra Ucrainei și implicarea în stoparea agresiunii ruse.

O demonstrație numită „Închideți cerul peste Ucraina” a avut loc în orașul croat Split.

La manifestare au participat peste o sută de participanți din diferite țări europene – Polonia, Germania, Cehia, Slovacia, Italia, Macedonia, SUA, România, Elveția, Austria, Republica Moldova, Spania, Ucraina, Brazilia, Croația.

Studenții au mărșăluit prin centrul orașului și au scandat „închideți cerul peste Ucraina”, „Pentru Ucraina”, „opriți războiul”.

Share our work
România, aruncată în uraganul fake-news

România, aruncată în uraganul fake-news

Forțele Aeriene Române au negat informațiile vehiculate în presă, prin care se acreditează ideea că aeronavele prăbușite în cele două evenimente aviatice din data de 02.03.2022 „ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300”.

Reprezentanții Forțelor Aeriene au indicat că afirmația mai sus-indicată este în totalitate falsă, se arată în comunicat.

Informația” la care se face referire nu reprezintă altceva decât o dezinformare provenită din mass-media online rusă și nu are nicio legătură cu fapte sau evenimente reale.

Ministerul Apărării Naţionale a comunicat cu maximă transparență informațiile referitoare la cele două accidente. Din ordinul ministrului apărării naţionale a fost numită o comisie de investigare tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestor accidente aviatice.

Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile de instrucţie cu aceste tipuri de aeronave, până la finalizarea anchetei de specialitate.

Precizăm că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare competentă, nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă, se arată în comunicatul Forțelor Aeriene.

Informația a fost publicată inițial de Military Watch Magazine, care a insistat că cele două aeronave militare românești au fost doborâte, din greșeală, de sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei.

Share our work
Putin intră oficial în Ucraina

Putin intră oficial în Ucraina

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Putin oficializează intrarea războiul din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din estul ţării, informează AFP. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03: 00 GMT.

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat joi, 24 februarie, desfășurarea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, notează Associated Press.

Într-un discurs justificativ în această dimineață, liderul de la Kremlin a transmis că dorește „demilitarizarea și de-nazificarea” Ucrainei.

Putin le-a cerut, de asemenea, soldaților ucraineni să depună armele și să plece acasă, notează Reuters, citând agenția de presă rusă Tass.

Președintele rus a avertizat alte țări că, orice încercare de a interveni în acțiunea Rusiei va duce la „consecințe pe care nu le-au văzut niciodată”.

Share our work
Donbass, separatiștii merg cu jalba în proțap la Kremlin

Donbass, separatiștii merg cu jalba în proțap la Kremlin

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova

Kremlinul a afirmat miercuri seară că liderii autoproclamatelor republici separatiste pro-ruse din estul Ucrainei i-au cerut ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a respinge agresiunea armatei ucrainene.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă de stat, a declarat că aceste două regiuni rebele pro-ruse au „solicitat ajutor preşedintelui Rusiei pentru a respinge agresiunea forţelor armate ucrainene”.

Rusia confirmă

Dmitri Peskov a spus că preşedintele Vladimir Putin a primit aceste solicitări din partea liderilor republicilor Doneţk şi Lugansk, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik, după ce luni liderul de la Kremlin a recunoscut independenţa acestora.

„Acţiunile regimului de la Kiev demonstrează refuzul său de a pune capăt războiului în Donbas”, regiunea în care se află aceste două republici, au scris separatiştii pro-ruşi, citaţi de Peskov.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a explicat că ajutorul a fost solicitat în baza tratatelor de prietenie încheiate în această săptămână cu Moscova şi care permit o prezenţă a armatei ruse în aceste teritorii separatiste.

Demers eșuat

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a solicitat miercuri, fără succes, o conversaţie telefonică cu omologul rus Vladimir Putin, pe fondul temerilor privind o invazie iminentă din partea Rusiei.

„Am luat astăzi iniţiativa unei convorbiri telefonice cu preşedintele Federaţiei Ruse. Rezultatul: tăcere”, a declarat în noaptea de miercuri spre joi preşedintele Ucrainei într-o intervenţie adresată naţiunii.

Rusia a adunat „aproape 200.000 de militari” la graniţa cu Ucraina, a mai afirmat preşedintele Volodimir Zelenski. La graniţa cu Ucraina „sunt poziţionaţi aproape 200.000 de soldaţi, mii de vehicule de luptă”, a declarat el.

În intervenţia sa, preşedintele ucrainean a avertizat că un mare război în Europa ar putea fi iniţiat de Rusia în curând. O invazie rusă a Ucrainei ar putea începe „de pe o zi pe alta” cu riscul „de a deveni începutul unui mare război în Europa”, a afirmat Zelenski, vorbind în rusă şi nu în ucraineană, aşa cum obişnuia.

Totodată, liderul de la Kiev a adresat poporului rus următorul mesaj: probabilitatea unui război cu Ucraina „depinde de voi”.

Share our work