de Isac Mihai | oct. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.
Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Strategie a la russe
Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.
Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.
Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei
Moscova acuză
În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.
Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.
În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Papa Francisc este așteptat la Kiev
Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.
Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.
Invitație strategică
În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.
Precedentul Poroșenko
Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter
Preşedintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut joi concetăţenilor săi să dea dovadă de ”patriotism” la alegerile legislative din această săptămână, din care au fost excluşi majoritatea criticilor Kremlinului, relatează Agerpres. ”Mă bazez pe simţul vostru civic de responsabilitate, pe cumpătarea şi patriotismul vostru, pe preocuparea voastră de a alege deputaţi care vor lucra pentru binele şi în numele iubitei noastre Rusii”, a declarat Putin într-o înregistrare video postată în cursul nopţii pe site-ul Kremlinului.
Izolare electorală
Preşedintele rus a lansat acest apel în timp ce se află în izolare după ce un focar de zeci de cazuri de COVID-19 a fost identificat în anturajul său, ilustrând dificultăţile Rusiei de a limita epidemia pe fondul unei campanii lente de vaccinare.
Scurtul său discurs vine cu doar câteva ore înainte de începerea alegerilor parlamentare care vor avea loc între 17 şi 19 septembrie. Primele secţii de votare se vor deschide joi, la ora 20:00 GMT, în Kamceatka, în Extremul Orient. Rezultatele sunt aşteptate duminică, după ora 18:00 GMT.
Opoziția eliminată
Opoziţia anti-Putin a fost în mare parte exclusă de la vot, după luni de represiune care au dus la încarcerarea liderului acesteia Aleksei Navalnîi. Formațiunea condusă de el a fost interzisă pentru „extremism”.
Opozantul le-a cerut susţinătorilor săi să voteze „inteligent”, susţinând în fiecare circumscripţie electorală candidatul cel mai bine plasat pentru a-l pune în dificultate pe cel al partidului de guvernământ, Rusia Unită.
Autorităţile ruse au denunţat apelul lui Navalnîi pentru „un vot inteligent” ca fiind o formă de „extremism” Partidul Comunist va profita cel mai mult în urma acestui apel, consideră analiștii politici.
Impopulară, cu scandaluri de corupţie şi scăderea nivelului de trai, Rusia Unită are o susţinere de mai puţin de 30% în sondaje. Cu toate acestea, se aşteaptă ca formaţiunea să câştige alegerile.
SUA, acuzate de partea rusă
SUA, acuzate oficial
Moscova i-a acuzat pe giganţii americani ai internetului de interferenţă în alegeri pentru că nu au reuşit să elimine conţinutul opozantului. Săptămâna trecută, Moscova şi-a exprimat nemulţumirea într-o notificare transmisă ambasadorului american.
”Datele pe care i le-am transmis sunt destul de grave”, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, denunţând ”refuzul unei serii întregi de platforme online occidentale de a elimina conţinutul interzis”.
Aproximativ 108 milioane de ruşi sunt chemaţi să voteze pentru alegerea a 450 de deputaţi în Dumă, camera inferioară a parlamentului. Jumătate dintre ei sunt numiţi prin sistemul de liste cu reprezentare proporţională, iar cealaltă jumătate prin sistemul uninominal. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Marea Neagră, amenințată de un dezastru ecologic
„Mucilagiul marin” care a invadat recent coastele turce ale Mării Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee, ameninţă să se transforme într-un dezastru ecologic regional, au avertizat biologi turci.
Substanţa vâscoasă, cunoscută sub numele de „mucilagiu marin” sau „mucus de mare”, a acoperit coastele Istanbulului şi a altor mari centre urbane de la Marea Marmara la începutul lunii mai.
Ea este produsă de nişte alge supraîncărcate cu microoganisme care sufocă viaţa marină, relatează mass-media regională.
Dezastru iminent
Este „doar o chestiune de timp” înainte ca mucilagiul din Marmara să se extindă către Marea Neagră şi Marea Egee, a declarat pentru dpa hidrobiologul Levent Artuz.
Echipa condusă de Artuz, formată din aproape 20 de experţi, a monitorizat 450 de locaţii din Marea Marmara de la începutul anului 2021, înainte ca substanţa lipicioasă să se răspândească pe o suprafaţă întinsă a mării.
„Catastrofa provocată de om” este rezultatul a zeci de ani, exacerbată de deversarea necontrolată de materiale industriale şi deşeuri menajere în apă şi a slăbit „ireversibil” ecosistemul Mării Marmara, a mai spus Artuz.
Artuz a avertizat că mucilagiul nu se poate descompune din cauza lipsei de oxigen din Marmara.
Ecocid în desfășurare
„Este pe cale să devină o problemă internaţională, un coridor biologic poate transporta substanţa rapid”, a mai spus el, cerând ţărilor învecinate să ia măsuri de precauţie.
Ţările de coastă precum Rusia, România şi Grecia ar trebui să-şi coordoneze eforturile pentru a reduce la minim o poluare excesivă a mării, a mai spus Artuz.
Mucilagiul a redus deja drastic diversitatea peştilor din Marea Marmara în doar un an de zile. „Numărul de specii dintr-o singură staţie a scăzut la 20 de la 200 anul trecut, 60% din specii au dispărut”, a adăugat Artuz.
Acesta este cea mai gravă situaţie din 1954, când biologii au început pentru prima dată să monitorizeze Marea Marmara, a mai spus Artuz. (M.I.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ministerul de Interne al Rusiei le-a propus locuitorilor din Republicile separatiste Donețk și Lugansk să depună, pe teritoriul Rusiei, o cerere în vederea participării la Programul de stat pentru strămutarea compatrioților, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a MAI Rus, scrie agenția TASS.
Potrivit datelor instituției, Ministerul de Interne a pregătit deja un proiect de decret în acest sens.
”Prin proiectul de decret se propune modificarea Programului de stat cu scopul de a le oferi compatrioților care locuiesc permanent pe teritoriile anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina dreptul de a depune cerere privind participarea la Programul de stat și de a obține dovada de participant la Programul de stat pe teritoriul Rusiei”, se arată în comunicat.
Anterior, Ministerul de Interne al Rusiei a anunțat că peste 184.000 de cetățeni ai Ucrainei au primit, în perioada ianuarie – iunie 2021, cetățenie rusă. În total, în acest an, cetățenia Federației Ruse a fost obținută de peste 350.000 de străini proveniți, în special, din Ucraina, pe locul doi situându-se Tadjikistanul, pe trei fiind cetățenii Kazahstanului.
Interse strategice
Federaţia Rusă nu dorește reglementarea conflictului din Donbas, a declarat adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA, George Kent, citat de RBK-Ucraina.
Potrivit lui Kent, în prezent Ucraina dispune de mecanismele, care pot ajuta la încheierea conflictului din Donbas. „Este Grupul de Contact Trilateral privind Donbasul, procesul Normandia. Alte conflicte dispun de alte mecanisme. Numitorul lor comun este nedorinţa ruşilor de a-şi îndeplini angajamentele asumate”, a declarat oficialul american.
Adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA a mai menţionat că Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele care reies din acordurile de la Minsk din 2015. Promisiunile ţării-agresor sunt promisiuni identice, pe care Putin le-a dat preşedintelui Georgiei în 2008. „Ele sunt analogice şi promisiunilor date de Boris Elţin referitor la Transnistria în 1999”, a mai spus George Kent.
Deci, problema nu constă în formatul ales, ci în nedorinţa Rusiei în încheierea acestor conflicte, a conchis acesta. (K.P.)
