de Anatol Terzi | mai 23, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură.
„Cei doi şefi de stat au menţionat că legătura de feribot Constanţa-Istanbul funcţionează foarte bine şi au exprimat posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Oficialii au împărtăşit aceeaşi poziţie cu privire la importanţa proiectului Nabucco pentru asigurarea securităţii energetice a Europei şi au evaluat stadiul proiectului conductei transcaspice”, informează Administraţia Prezidenţială.
Băsescu şi omologul turc au avut un schimb de opinii pe mai multe teme de actualitate de pe agenda regională, întrevederea prilejuind şi abordarea stadiului şi potenţialului cooperării bilaterale în domeniul politicii de securitate.
„Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare”, mai precizează sursa citată.
de Anatol Terzi | mai 23, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Parlamentul bulgar a ratificat marţi acordul între compania internaţională Nabucco Gas Pipeline International GmbH and Nabucco şi cea naţională Nabucco Gas Pipeline Bulgaria EOOD pentru realizarea gazoductului.
Acordul reflectă voinţa companiilor de a realiza proiectul în conformitate cu standardele tehnice şi ecologice internaţionale. Documentul stabileşte regulile pentru construirea şi exploatarea conductei, precum şi pentru soluţionarea eventualelor litigii.
Gazoductul Nabucco ar putea fi construit în 3 sau 4 ani, a declarat la mijlocul lunii mai 2012 purtătorul de cuvânt al consorţiului, Christian Dolezal. Dacă decizia finală pentru realizarea proiectului va fi luată de acţionarii la anul, vom avea nevoie de încă 3 sau 4 ani ca să finalizăm lucrările de construcţie, a spus Dolezal, care a participat la forumul de afaceri ‘Gaz şi Putere’, care a avut loc la Sofia.
Christian Dolezal a declarat că o decizie legată de o eventuală înlocuire a Nabucco cu proiectul TANAP pe teritoriul Turciei urmează să fie luată de către acţionarii consorţiului Nabucco şi cei ai consorţiului Shah Deniz, care exploatează zăcămintele de gaze din sud-vestul Marii Caspice.
În ultimele luni, însă, au apărut informaţii potrivit cărora consorţiul Nabucco ia în calcul dezvoltarea unui proiect mult mai mic decât cel iniţial din cauza resurselor limitate de gaze naturale disponibile în regiunea Mării Caspice. În acest caz, conducta va începe de la graniţa între Bulgaria şi Turcia, iar pe teritoriul Turciei va fi înlocuit de gazoductul TANAP care urmează să fie construit de compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, Socar, şi societatea turcă Botas, care ar trebui să faciliteze tranzitarea gazului azer pe teritoriul Turciei.
Proiectul Nabucco prevede construcţia unui gazoduct de 3.900 de kilometri de la frontiera de est a Turciei până în Austria, care ar fi trebuit să tranziteze Bulgaria, România şi Ungaria. Conducta, care urma să aibă o capacitate de 31 miliarde de metri cubi, ar fi trebuit să fie alimentată cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice şi Asia Centrală, cel mai probabil furnizor fiind Azerbaidjanul. Proiectul este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania), fiecare dintre ele deţinând o cotă parte de 16,67%.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
O rundă de discuţii pe marginea Planului de acţiuni subsumat Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, în vederea agreării formei finale şi semnării acestuia într-un viitor cât mai apropiat, a avut loc luni, în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat pentru afaceri europene Luminiţa Odobescu cu ambasadorul Hasan Göğüş, subsecretar de stat pentru afaceri europene din MAE turc.
Discuţiile au vizat în special segmentele privind dialogul politico-diplomatic, cooperarea economică şi în domeniul energetic, cooperarea regională, în domeniul afacerilor europene şi de securitate între cele două ţări. Cu acest prilej, ambele părţi au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turce şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora, prin promovarea unor ample proiecte sectoriale. A fost salutat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări, Turcia fiind al 5-lea partener economic al României la nivel global şi primul din afara UE, şi potenţialul investiţional existent între cei doi parteneri.
Partea română a adus în atenţieşi o serie de aspecte a căror soluţionare ar avea impact pozitiv asupra dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale între cele două ţări. Astfel, a abordat problema restricţiilor aplicate de autorităţile turce la exportul, respectiv tranzitul de animale vii şi unele produse din carne din România, exprimând speranţa că partea turcă va lua decizia de eliminare a acestor restricţii într-un viitor cât mai apropiat.
Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii privind perspectiva europeană a Turciei, fiind reconfirmat sprijinul concret acordat de România în procesul de aderare a Turciei la UE şi avansarea procesului de negociere. Cu această ocazie, au fost abordate şi o serie de teme de actualitate de pe agenda regională şi situaţia din Balcanii de Vest, cele două părţi împărtăşind viziuni similare privind stabilitatea şi securitatea în regiune.
de Anatol Terzi | mai 21, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministerul turc de Externe a chemat consorţiile care au răspuns apelului de oferte lansat de Republica Cipru privind explorarea de hidrocarburi în largul insulei să se retragă de la licitaţie, avertizând că acestea vor fi excluse de la orice proiect de cooperare în Turcia.
„Invităm statele şi companiile petroliere respective să se comporte cu bun-simţ, renunţând la orice activitate în această zonă maritimă aflată la originea unor diferende legate de probleme cipriotă, şi retrăgându-se din apelul de oferte în chestiune”, afirmă ministerul turc, într-un comunicat. Acesta previne companiile respective că vor fi considerate „responsabile” de tensiunile care ar putea apărea în regiune, dacă încep cooperarea cu guvernul cipriot grec „în dispreţul drepturilor ciprioţilor turci”.
Comunicatul mai precizează că va fi exclusă participarea la viitoarele proiecte energetice din Turcia a companiilor care vor coopera cu administraţia cipriotă greacă. Ciprul a anunţat vineri, 11 mai, că 15 societăţi şi consorţii au depus oferte la licitaţia referitoare la 12 blocuri de explorare de hidrocarburi în largul insulei. Turcia şi-a manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de aceste explorări, pe care le-a calificat drept ilegale.
La sfârşitul lunii aprilie, Turcia a început să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974. Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
de Razvan Iorga | mai 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. „Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.
de Anatol Terzi | mai 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia şi Comisia Europeană au lansat joi la Ankara, cu ocazia unei vizite a comisarului european însărcinat cu extinderea, Stefan Fule, un mecanism de dialog complementar pentru a da un nou impuls negocierilor de aderare aflate în impas.
„Facem astăzi un nou pas în vederea surmontării blocajelor din rapoartele noastre. Dăm startul unei noi perioade care, sperăm noi, va aduce un nou elan negocierilor de aderare ale Turciei” la Uniunea Europeană, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene Egemen Bagis în faţa presei. În ceea ce-l priveşte, Fule a salutat „o zi specială” în relaţiile dintre UE şi Turcia, subliniind că „agenda pozitivă” ar urma să se traducă printr-un „nou dinamism şi un nou elan pentru relaţiile noastre după o perioadă de stagnare”.
Mecanismul implementat prevede constituirea unor grupuri de lucru Turcia-UE, care să se ocupe de capitolele de negociere blocate şi să promoveze reforme de partea turcă fără deschiderea oficială a acestor capitole, astfel încât eforturile de aliniere la normele europene să fie destul de avansate în momentul în care deschiderea unui nou capitol de negociere va fi deblocat. Stefan Fule a insistat asupra faptului că acest mecanism nu vizează înlocuirea negocierilor de aderare propriu-zise, ci este „un mijloc complementar de a sprijini aceste negocieri”.
Turcia, care a început în 2005 negocierile de aderare cu UE, trebuie să ducă la bun sfârşit negocierile asupra a 35 de capitole tematice. Însă discuţiile se află de mai multă vreme într-un punct mort. Ciprul şi Franţa, mai ales, blochează deschiderea de noi capitole. Numai un singur capitol din cele 35, cel referitor la ştiinţă şi cercetare, este închis.
