Romania: Parteneriatele strategice cu Turcia si Polonia consolideaza securitatea regionala

Romania: Parteneriatele strategice cu Turcia si Polonia consolideaza securitatea regionala

Secretarul de stat Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţi, cu studenţii cursului post-universitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale din cadrul Colegiului Naţional de Apărare, context în care a accentuat importanţa parteneriatelor strategice ale României cu Polonia şi Turcia, precum şi contribuţia acestora la consolidarea securităţii din spaţiul est-european.
Cu prilejul întâlnirii, secretarul de stat a trecut în revistă evoluţiile recente ale mediului internaţional de securitate, punând accent asupra rezultatelor Summit-ului NATO de la Chicago, profilului României în contextul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE, precum şi asupra preocupărilor ţării noastre în ceea ce priveşte cooperarea regională în materie de securitate. Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a prezentat decizia de declarare a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă ca fiind unul dintre cele mai importante rezultate ale reuniunii la vârf de la Chicago, de natură să reconfirme rolul important al ţării noastre de furnizor de securitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Obiectivele României

Totodată, oficialul român le-a vorbit studenţilor despre celelalte obiective ale României, care au fost integral îndeplinite la Chicago: completarea mixului de capabilităţi aliate (nuclear şi convenţional) cu apărarea antirachetă, reflectarea în Declaraţia Finală a reuniunii la vârf a importanţei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică, precum şi a principiilor de drept internaţional ca bază a soluţionării paşnice a conflictelor prelungite, operaţionalizarea primelor proiecte concrete sub egida conceptului Smart Defense, dar şi cooperarea NATO-UE, caracterizată de Aliaţi ca fiind de importanţă strategică.
Secretarul de stat a prezentat profilul şi eforturile României în contextul implementării Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE (PSAC), arătând că, la numai cinci ani de la aderarea la UE, se află printre primii contributori la misiunile de gestionare a crizelor derulate de Uniunea Europeană. De asemenea, a arătat că România se află printre statele membre care susţin necesitatea actualizării Strategiei Europene de Securitate, adoptată în 2003, considerând că acest demers va conduce la consolidarea viziunii strategice a UE.
În final, oficialul MAE s-a referit la cooperarea regională în domeniul securităţii, accentuând, printre altele, importanţa parteneriatelor strategice ale României cu Polonia şi Turcia, precum şi contribuţia acestora la consolidarea securităţii din spaţiul est-european.

Share our work
Turcia expulzeaza diplomatii sirieni de pe teritoriul sau

Turcia expulzeaza diplomatii sirieni de pe teritoriul sau

Autoritatile de la Ankara au ordonat diplomatilor sirieni sa paraseasca tara in termen de 72 de ore, a anuntat miercuri Ministerul de Externe de la Ankara. „Oficialii si diplomatii sirieni aflati la posturi in Turcia au fost informati (…) sa paraseasca Turcia in 72 de ore, incepand cu 30 mai”, potrivit unui comunicat. Aceasta decizie survine in urma unui ordin similar transmis diplomatilor sirieni din mai multe state occidentale, ca raspuns fata de masacrul civil de la Hula. in acest context, Ministerul turc acuza regimul sirian ca a comis „o crima impotriva umanitatii” la Hula (centru tarii – n.r.), unde cel putin 108 persoane au fost ucise vineri, potrivit ONU. „Nici nu se pune problema sa pastram tacerea si sa nu reactionam fata de aceasta actiune care are caracterul unei crime impotriva umanitatii. Aceasta crima impotriva civililor nu poate ramane nepedepsita”, precizeaza textul. De peste un an Siria este teatrul unor manifestatii cerand demisia presedintelui Bashar al-Assad, reprimate violent de puterea de la Damasc. in urma acestor represalii, Turcia, stat vecin, a rupt relatiile cu Damascul, fost aliat, adapostind pe teritoriul sau circa 23.000 de refugiati sirieni si soldati dezertori, care au fugit din tara lor din cauza conflictului.

Share our work
Rusia intentioneaza sa vanda in septembrie 7,6% din Sberbank

Rusia intentioneaza sa vanda in septembrie 7,6% din Sberbank

Rusia intentioneaza sa vanda in septembrie 7,6% din OAO Sberbank, cel mai mare grup bancar din Europa de Est, deoarece premierul Dmitri Medvedev a accelerat programul de privatizare, a declarat marti o sursa anonima, transmite Bloomberg. Noul calendar al procesului de privatizare ar putea fi aprobat la sedinta cabinetului din 31 mai, sustine sursa. Guvernul detine 57,6% din Sberbank, cea mai mare banca din Rusia, prin intermediul Bancii Centrale a Rusiei, si a amanat de cateva ori vanzarea unei parti din participatia sa din cauza turbulentelor de pe pietele financiare. Adjunctul presedintelui Bancii Rusiei declara in ianuarie ca executivul doreste un pret aproape de 100 ruble pentru o actiune Sberbank, inainte de a scoate la vanzare o participatie de 6,7%. Marti la pranz actiunile bancii inregistrau o crestere de 0,9%, la 81 ruble. Alexander Bazian, purtator de cuvant al Sberbank, nu a comentat informatiile. Sberbank a decis sa profite de retragerea bancilor occidentale din Turcia si Europa de Est pentru a se extinde, a declarat luni vicepresedintele bancii, Anton Karamzin. Saptamana trecuta, grupul franco-belgian Dexia a anuntat ca a demarat discutiile pentru vanzarea diviziei sale din Turcia, Denizbank AS, cu Sberbank. in luna februarie a acestui an Sberbank a preluat majoritatea operatiunilor din Europa de Est, cu exceptia celor din Romania, ale grupului austriac Oesterreichische Volksbanken, pentru 505 milioane de euro. Sberbank si-a propus ca pana in 2014 cel putin 5% din profitul sau sa fie asigurat de operatiunile internationale si a decis ca Polonia si Turcia sunt pietele prioritare pentru viitoarea expansiune.

Share our work
Atentat PKK in Turcia: Morti si raniti

Atentat PKK in Turcia: Morti si raniti

O maşină capcană a explodat vineri în faţa unei secţii de poliţie în provincia Kayseri, centrul Turciei, în atentat fiind ucise două persoane şi 19 rănite, informează presa regionala.
Persoanele ucise sunt şoferul maşinii capcană şi un poliţist. Dintre cele 19 persoane rănite, şase se află în stare gravă, precizează televiziunile turce. Un canal de televiziune a afirmat că în atentat a mai fost implicată o a doua persoană. Detaliile nu au putut fi imediat confirmate de o sursă oficială.
Poliţia presupune că autorii atacului ar fi militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
În altă ordine de idei, un tribunal turc a condamnat-o joi la 10 ani de închisoare pe deputata Leyla Zana, o figură emblematică a activismului kurd, găsind-o vinovată de apartenenţă la mişcarea rebelă a kurzilor şi de propagandă în favoarea acesteia. Tribunalul din Diyarbakir, principalul oraş din sud-estul ţării, populat majoritar de kurzi, a decis că deputata a încălcat de nouă ori codul penal şi legea antiteroristă prin susţinerea exprimată în discursurile sale faţă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan şi faţă de liderul încarcerat al acesteia, Abdullah Ocalan.
Leyla Zana a petrecut deja 10 ani în închisoare, între 1994 şi 2004, alături de alţi trei foşti deputaţi kurzi, pentru legături cu PKK. În 2008, ea a fost condamnată la aceeaşi pedeapsă, dar Curtea de Casaţie a anulat verdictul pentru viciu de procedură. Joi, tribunalul şi-a menţinut primul verdict. Avocaţii deputatei urmează să înainteze din nou recurs. În decembrie 2011, ea a cerut organizarea unui referendum în Turcia cu privire la viitorul kurzilor, al căror număr este estimat la 12 milioane într-o ţară cu 73 milioane de locuitori.
PKK, considerată organizaţie teroristă de Ankara, Uniunea Europeană şi SUA, se află din 1984 într-un conflict cu armata turcă pentru independenţa sau autonomia sud-estului ţării.

Share our work
Cooperarea romano-turca se extinde si in domeniul marinei militare

Cooperarea romano-turca se extinde si in domeniul marinei militare

Două nave militare turceşti, Nava Şcoală TCG CEZAYIRLI GAZI HASAN PAŞA şi nava de transport TCG ISKENDERUN se vor afla, în perioada 25 – 28 mai, în Portul Constanţa.
În programul prevăzut pe timpul staţionării în România figurează întâlniri între reprezentanţii conducerilor instituţiilor militare de marină din România şi Turcia, în cadrul cărora vor avea loc discuţii referitoare la identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare a cooperării bilaterale în domeniu. De asemenea, marinarii turci vor fi primiţi de conducerile Comandamentului Flotei şi Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, vor vizita Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, Muzeul Marinei Române, obiective turistice din municipiul Constanţa şi vor depune coroane de flori la Cimitirul Turcesc din Slobozia.

România şi Turcia, vor să semneze cât mai curând Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic

În altă ordine de idei, ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, l-a primit joi,  pe ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil. Tematica convorbirilor s-a concentrat pe stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia. Cei doi oficiali au remarcat stadiul excelent al cooperării dintre cele două ţări, care funcţionează în cadrul optim al Parteneriatului Strategic româno-turc. Au împărtăşit interesul pentru semnarea, într-un viitor cât mai apropiat, a Planului de Acţiune al Parteneriatului Strategic, care va  contribui la dinamizarea principalelor paliere de cooperare sectorială dintre România şi Turcia.
Ambele părţi au remarcat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări. Au fost, de asemenea, evidenţiate caracterul strategic al cooperării în domeniul energiei şi interesul pentru concretizarea unor proiecte comune. Ministrul român a reconfirmat sprijinul concret al României pentru aderarea Turciei la UE şi pentru avansarea procesului de negocieri. De asemenea, au fost abordate aspecte privind cooperarea regională, discuţiile confirmând interesul celor două părţi în sensul menţinerii unui dialog consolidat în cadrul organizaţiilor de cooperare sub-regională.
Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare.

Share our work
Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Un procuror turc a cerut pedeapsa cu închisoare pe viaţă împotriva a patru foşti comandanţi din armata israeliană, acuzaţi de implicare în moartea a nouă militanţi turci pro-palestinieni în timpul asaltului asupra unei nave care încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza.
Actul de acuzare, care mai trebuie aprobat de un tribunal, se referă la asaltul din 31 mai 2010, purtat în apele internaţionale de un comando israelian împotriva navei Mavi Marmara din flotila umanitară pentru Gaza. Acţiunea, în care au murit nouă activişti turci, a provocat o gravă criză diplomatică între Turcia şi Israel, altădată aliaţi. Cei patru militari vizaţi sunt fostul şef al Statului Major al armatei israeliene, generalul Gabi Ashkenazi, şi alţi trei ofiţeri de rang înalt de la acea vreme. Procurorul cere pentru fiecare câte nouă pedepse cu închisoare pe viaţă, câte una în contul fiecărei victime.
Actul de acuzare conţine 144 de pagini şi se bazează pe mărturiile a circa 600 de persoane, în majoritate pasageri ai flotilei de şase nave, şi apropiaţi ai victimelor.
Conform documentului, militarii israelieni au făcut uz de forţă, mult disproporţionat, împotriva activiştilor pro-palestinieni. În septembrie 2010, raportul Palmer al ONU a calificat drept „excesivă” această intervenţie militară, considerând totuşi legală blocada impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza. Statul evreu refuză să prezinte scuze Ankarei şi exclude ca militarii săi să fie judecaţi

Share our work