de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Emisarul Kremlinului in Republica Moldova pentru Transnistria, Dmitri Medvedev a infirmat speculatiile presei de la Moscova potrivit carora Rusia intentioneaza sa amplaseze peste Nistru un sistem radar de tip „Voronej”. El a scris pe contul sau de Twitter ca stirea publicata de Nezavisimaia Gazeta este una falsa. „Bucurestiul este ingrijorat de amplasarea radarului in Transnistria. Mai intai si-au instalat un sistem de rachete american pe teritoriul Romaniei, iar apoi incrunta sprancenele la fiecare stire falsa”, a scris oficialul rus. In urma cu circa doua saptamani, Rogozin a comentat agitatia legata de venirea sa in Republica Moldova ca pe „zarva in cotet”. Publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta a publicat un articol in care se spune ca Federatia Rusa ar putea amplasa in regiunea transnistreana o statie radar „Voronej”, drept raspuns la extinderea sistemului antiracheta al NATO in Europa si prezenta trupelor americane in Romania la baza de la Kogalniceanu.
de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a interceptat miercuri o nava-cargo sub pavilion Antigua si Barbuda, suspectata ca transporta arme spre Siria si care urmeaza sa fie perchezitionata de autoritatile turce in Golful Iskenderum, a informat o sursa diplomatica turca. „Am primit informatii potrivit carora acest vas are ca incarcatura arme si munitie pentru Siria”, a declarat sursa, sub protectia anonimatului, fara a preciza provenienta navei. „Atlantic Cruiser” apartine unei companii germane, potrivit aceleiasi surse. Turcia, care a rupt relatiile cu regimul sirian din cauza reprimarii violente a unei miscari de revolta izbucnite in martie 2011, a impus sanctiuni statului vecin fost aliat, care includ controlarea oricarui transfer de armament pe cale aeriana, terestra sau maritima, dinspre teritoriul sau catre aceasta tara.
de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova si regiunea separatista rusofona Transnistria au ajuns la un acord privind principiile si procedurile unor negocieri formale, precum si asupra agendei, a anuntat miercuri Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) pe site-ul acestei organizatii. Acordul a fost incheiat in cursul negocierilor in formatul „5+2” (R. Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, precum si Uniunea Europeana si Statele Unite), care s-au desfasurat pana miercuri, la Viena, sub egida OSCE. „Incurajez participantii sa continue asupra rezultatelor obtinute aici pentru a realiza noi progrese in vederea unui acord politic complet”, a declarat ambasadorul OSCE pentru conflictul transnistrean, irlandezul Erwan Fouere, citat in comunicat. El a salutat „vointa politica necesara si spiritul pozitiv” de care au dat dovada partile din conflict. Negocierile in format „5+2”, care au fost suspendate aproape sase ani, au fost reluate in noiembrie 2011. Urmatoarea reuniune de negocieri se va derula la jumatatea lui iulie la Viena, a anuntat OSCE.
de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Caucaz, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
Romania a dat asigurari Georgiei ca va continua sa colaboreze cu aceasta tara in cadrul proiectului AGRI menit sa aduca gaze sub forma lichefiata din zona Caucazului via Marea Negra pentru a fi distribuit mai departe in UE de catre tara noastra. Declaratii in acest sens s-au facut miercuri in cadrul intrevederii dintre secretarul de stat Luminita Odobescu si ambasadorul agreat al Georgiei la Bucuresti, Ilia Giorgadze, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Oficialul roman a adresat felicitari ambasadorului georgian pentru desemnarea in functie, evidentiind nivelul foarte bun al relatiilor bilaterale romano-georgiene, marcate printr-un dialog politic sistematic si de substanta. Demnitarul roman a reiterat pozitia constanta promovata de Romania de sustinere a aspiratiilor europene si euro-atlantice ale Georgiei, precum si interesul comun pentru aprofundarea cooperarii in plan economic si energetic, cele doua state fiind partenere in implementarea proiectului AGRI. Ambasadorul Giorgadze a exprimat, la randul sau, satisfactia privind stadiul relatiilor bilaterale, precum si increderea ca, pe durata mandatului sau, acestea vor cunoaste o dinamizare, atat in plan politic cat si economic. Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconection) presupune aducerea gazelor azere din zacamantul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi pana pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel incat sa poata fi transportate cu nave de mare tonaj pana la Constanta. Aici se regazifica si este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria si spre sud, prin Bulgaria. Constructia celor doua terminale de gaz natural lichefiat pe malul Marii Negre, unul la Kulevi in Georgia si celalalt la Constanta, in Romania, vor costa intre doua si cinci miliarde de euro si vor fi proiectate cu o capacitate maxima de opt miliarde de metri cubi de gaze
de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia reia tactica de presiune energetica asupra Republicii Moldova si reafirma ca autoritatile de la Chisinau sunt bune de plata pentru gazul consumat de industria separatista de peste Nistru. R.Moldova va fi nevoita sa achite datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc in cazul in care nu va recunoaste statutul de egalitate deplina intre Chisinau si Tiraspol, a declarat reprezentantul rus pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, citat de Jurnal de Chisinau in editia electronica. Rogozin a subliniat ca R.Moldova trebuie sa recunoasca Transnistria drept partener cu drepturi egale. „Daca nu o va face, atunci apar mai multe intrebari si probleme, inclusiv de tip economic. Atunci datoria Tiraspolului pentru gaz va trebui achitata de Chisinau”, a declarat Rogozin la Tiraspol, citat de site-ul dniester.ru. Datoria totala a Transnistriei pentru gazul rusesc se ridica la peste trei miliarde de dolari. Aceasta s-a acumulat pentru ca tarifele pentru populatie sunt cu mult mai mici decat pretul de achizitie dar si pentru ca banii achitati de populatie sunt folositi de autoritatile separatiste in alte scopuri, precum acoperirea deficitului bugetar.
de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Masacrul comis de NKVD impotriva elitei poloneze in padurea de la Katyn in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost condamnat recent la CEDO. Aceasta instanta a emis o hotarare incompleta luni, intr-un caz emotional legat de afacerile neterminate din al doilea razboi mondial, intre Polonia si Rusia. Reclamantii din caz sunt 15 rude ale victimelor poloneze ale masacrului din padurea Katyn, care a avut loc in 1940. Curtea de la Strasbourg s-a pronuntat in favoarea lor, considerand Rusia vinovata de incapacitatea de a coopera cu instanta si de comportament neadecvat fata de solicitantii polonezi, prin impiedicarea accesului lor la documente si prin refuzul de a le reabilita rudele, informeaza portalul Epoch Times. Cu toate acestea, din moment ce Rusia a refuzat si accesul curtii la aceste documente, aceasta nu a putut oferi o hotarare cu privire la ancheta Rusiei. Masacrul de la Katyn a fost o rana purulenta intre cele doua tari timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare. Atrocitatile s-au intamplat ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietica si Germania nazista, in primii ani ai celui de-al doilea razboi mondial. Cele doua superputeri au impartit Polonia intre ele, iar in urma invaziei sovietice din estul Poloniei, in 1939, zeci de mii de prizonieri ai Armatei Rosii, atat militari cat si civili, au fost trimisi in lagarele de prizonieri sovietici. in 1940, Biroul Politic sovietic a decis sa execute peste 20.000 din acesti prizonieri. Executiile secrete au fost realizate in locatii diferite, dar cea din padurea Katyn, langa Smolensk, in vestul Rusiei, a devenit cea mai cunoscuta. O groapa comuna cu peste 4.000 de ofiteri polonezi si alti membri ai elitei poloneze a fost excavata in 1942, iar 2,730 de victime au fost identificate.
Crime sovietice
Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul „masacru”, vorbind doar despre „tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite. in afara de numirii Rusiei drept o tara ce nu a dorit sa coopereze, CEDO nu poate face altceva. Instanta este o institutie a Consiliului Europei (nici o legatura cu Uniunea Europeana). Deoarece ancheta de la Kremlin a inceput in 1990, cu opt ani inainte ca Rusia sa fi aderat la Consiliul Europei, si pentru ca Rusia a negat accesul CEDO la decizia din 2004 de a intrerupe investigatiile, instanta nu se putea pronunta asupra anchetei Rusiei. „Curtea a concluzionat ca nu au existat elemente capabile sa asigure o punte intre trecutul indepartat si perioada recenta de post-ratificare”, a scris instanta despre hotarare intr-un comunicat de presa. Instanta a fost „uimita de aparenta reticenta a autoritatilor ruse de a recunoaste realitatea masacrului de la Katyn.” Aceasta a declarat ca actiunile instantelor din Rusia in acest caz au demonstrat „o atitudine lipsita de umanitate.” De asemenea, Curtea a subliniat ca Rusia are obligatia sa furnizeze instantei materialele necesare pentru investigatiile sale, si ca nu a putut gasi nici un motiv pentru care actiunile din trecut ale unui regim diferit ar putea fi considerate sensibile in ceea ce priveste securitatea nationala. Rusia a fost obligata sa plateasca reclamantilor 8,528 de dolari, sub forma de costuri si cheltuieli. seful biroului plenipotentiarului rus la CEDO, Andrei Fiodorov, a aparat clasificarea textului deciziei de catre Rusia. intr-o declaratie de dupa hotarare pentru agentia de stiri Interfax, Fiodorov a afirmat ca clasificarea se bazeaza pe legislatia nationala a Rusiei. El a mai spus ca Rusia nu va face apel la hotarare, a raportat Rusia Today.
Emisarul Kremlinului in Republica Moldova pentru Transnistria, Dmitri Medvedev a infirmat speculatiile presei de la Moscova potrivit carora Rusia intentioneaza sa amplaseze peste Nistru un sistem radar de tip „Voronej”. El a scris pe contul sau de Twitter ca stirea publicata de Nezavisimaia Gazeta este una falsa. „Bucurestiul este ingrijorat de amplasarea radarului in Transnistria. Mai intai si-au instalat un sistem de rachete american pe teritoriul Romaniei, iar apoi incrunta sprancenele la fiecare stire falsa”, a scris oficialul rus. In urma cu circa doua saptamani, Rogozin a comentat agitatia legata de venirea sa in Republica Moldova ca pe „zarva in cotet”. Publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta a publicat un articol in care se spune ca Federatia Rusa ar putea amplasa in regiunea transnistreana o statie radar „Voronej”, drept raspuns la extinderea sistemului antiracheta al NATO in Europa si prezenta trupelor americane in Romania la baza de la Kogalniceanu.
