de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
„Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că „armata egipteană nu va interveni în politică”. „Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.
Egiptul taie gazele Israelului
Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. „Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un „diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
„Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că „NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. „Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că „problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că „Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.
Israelul continuă demolarile
În ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
„Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE „condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. „Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
În condiţiile instabilităţii preţurilor mondiale, recuperarea costurilor proiectului South Stream se află sub un mare semn de întrebare. Chiar şi cu preţurile actuale, această recuperare nu este sigură, scrie prsa rusă.
Acţionarii gazoductului South Stream au fixat detaliile proiectului: inţial, va fi construit tronsonul de nord al părţii terestre a gazoductului, până în Austria, şi abia apoi ramura sudică spre Italia. Autorităţile ruse sunt gata să înceapă construcţia, cu devansarea graficului, deja în 2012. Cu toate acestea, analiştii atenţionează că recuperarea investiţiilor se află sub un mare semn de întrebare, cu atât mai mult cu cât devizul ar putea creşte în mod semnificativ şi depăşi 30 de miliarde de euro.
După lungi negocieri, în decembrie 2011, Turcia i-a dat Rusiei acordul final pentru construcţia South Stream prin apele sale teritoriale, ridicând ultima piedică în calea acestui proiect. După aceasta, la 30 decembrie, Putin i-a solicitat conducerii Gazprom să accelereze noul proiect, începând construcţia nu din 2013, ci din 2012. Gazprom a elaborat rapid un nou grafic de construcţie. În primul rând, s-a decis construcţia South Stream într-o variantă maximă, cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Darea în exploatare în primă etapă este planificată pentru sfârşitul lui 2015, iar la capacitate deplină – în 2018.
Ca urmare a stagnării cererii, din cauza crizei europene, ar putea avea loc o scădere a preţurilor la gaz. Rentabilitatea South Stream, proiect estimat la 15,5 miliarde de euro, este contestată puternic de analişti. Proiectele de infrastructură îşi acoperă cheltuielile destul de rar, iar în cazul South Stream ar putea fi vorba despre vreo 15-20 de ani. În afară de aceasta, nu există nici garanţii de sută la sută privind alimentarea acestui gazoduct. Experţii subliniază că proiectele de infrastructură sunt mai degrabă unele politice, menite să atragă în orbita Gazprom mari companii şi anumite ţări.
de Natalia Ciobanu | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, miza geopolitica la Kiev
Aleksandr Timoşenko, soţul Iuliei Timoşenko, face un apel către liderii mondiali cărora le solicită eliberarea soţiei sale şi sanctionarea regimului lui Viktor Ianukovici, informează publicaţia din Cehia „Ukrgazeta”. „Mă adresez preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, reprezentanţilor Parlamentului European, cu rugămintea să nu permită ca ex-premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, să fie omorâtă. Îi rog de asemenea pe aceşti înalţi oficiali să introducă sancţiuni împotriva regimului lui Ianukovici, care exercită în continuare presiuni asupra deţinuţilor politici din Ucraina”, se spune în scrisoarea trimisă de soţul Iuliei Timoşenko.
Aleksandr Timoşenko, care la ora actuală se află în Cehia, este de părere că Ucraina trece printr-o criză profundă. „Cu scopul de a masca acţiunile sale denigratoare, regimul lui Ianukovici nu face altceva decât să îi provoace şi mai mult rău Iuliei Timoşenko, „plimbându-o pe aceasta dintr-o clinică în alta”, făcând un joc de marketing ieftin”, a scris sotul fostului premier ucrainean.
Reamintim ca pe 21 aprilie 2012 fostul premier ucrainean, Iulia Timoşenko, a fost transferată din închisoarea Kacianovsk la Spitalul Clinic Central din Harkov (estul Ucrainei), însă fără acordul acesteia. In data de 22 aprilie, Timoşenko a fost transportată înapoi, în centrul de detenţie Kacianovsk, unde îşi ispăşeşte pedeapsa condamnarea la închisoare, fostul premier refuzand în repetate rânduri să fie investigată în spitalele ucrainene de către medici ucraineni, pe motiv că nu are încredere în sistemul medical ucrainean.
Protest extrem
‘I s-a propus să efectueze un examen medical, dar a refuzat. Dimineaţă, au mers la ea şi medicul (…) şi membrii comisiei internaţionale de medicină. Din păcate, Iulia Timoşenko refuză un examen medical până la o întâlnire cu avocatul său’, a declarat ministrul adjunct ucrainean al sănătăţii, Raisa Moisenko, citata de mass-media regionala.
Iulia Timoşenko, care şi-a manifestat întotdeauna neîncrederea faţă de medicii ucraineni şi care se consideră o victimă a persecuţiilor politice, a fost transferată la clinica din Harkov vineri seara, ea suferind de puternice dureri de spate de mai multă vreme. ‘După ce şi-au examinat concluziile lor, medicii germani au decis ca dna Timoşenko să primească îngrijiri medicale la spitalul care i s-a propus „în oraşul Harkov”, a indicat un comunicat al închisorii din Harkov, unde fostul premier îşi ispăşeşte pedeapsa.
Dar apropiaţi ai opozantei preşedintelui Viktor Ianukovici au denunţat imediat condiţiile spitalizării, care a avut loc fără un preaviz şi în absenţa avocatului său. ‘Ea a fost transferată noaptea şi la început de weekend, pe parcursul căruia nu se poate întâlni cu avocatul său’, a declarat unul din avocaţi, deputatul Serghei Vlasenko.
Şeful închisorii Evgheni Baraci a indicat însă că Iulia Timoşenko a fost transferată la clinica din Harkov cu acordul său. Potrivit însă AFP, medicii germani nu ar fi fost de acord cu clinica propusă de autorităţile ucrainene. Conform concluziilor unui specialist venit de la Berlin, spitalul din Harkov este în măsură să ofere îngrijirile necesare fostului premier, dar neîncrederea faţă de medicii acestei instituţii va face dificil tratamentul.
Petitie cu repetitie
Anterior, fostul premier ucrainean a fost condamnată în toamna lui 2011 la şapte ani de închisoare, pentru abuz de putere, din cauză că a semnat în 2009, cu Rusia, contracte în domeniul gazelor natural, aducând grave prejudicii bugetului statului ucrainean. Atat Federatia Rusa, cat si SUA statele membre UE au condamnat verdictul justitiei ucrainene.
Recent, împotriva Iuliei Timoşenko a fost deschis un alt dosar penal, de această dată fiind acuzată de fraudă fiscală şi deturnare de fonduri. Totodata, la începutul anului si Evghenia Timoşenko, fiica Iuliei Timoşenko, a ţinut un discurs în Senatul SUA, cerând eliberarea mamei sale si condamnând sistemul judiciar din Ucraina.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia. Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei, scrie prsa regională, preluată de genţiile de presă internaţionale.
Un preot angajat la zece ieşiţi din sistem
„Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună, transmite Mediafax. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecare zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate. Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.
de Viorica Grecu | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul maghiar Viktor Orban sustine proiectul Nabucco
Primul ministru ungar, Viktor Orban, a susţinut luni la Bruxelles ca gazoductul ‘South Stream’, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei să treacă pe teritoriul Ungariei, el afirmând în acelaşi timp că proiectul Nabucco este în pericol, relateaza mass-media regionala. ‘Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect’, a afirmat Orban la o conferinţă desfăşurată la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.
Orban a mai afirmat că Rusia este ‘tot mai activă’ în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. ‘Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei’ s-a întrebat premierul maghiar. ‘Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar’, a răspuns tot el. ‘Dorim să menţinem legăturile cu ruşii’, a adăugat Orban.
Constructie amanata
Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar el ar trebui să devină operaţional în anul 2017, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută iniţial pentru anul 2015. El va lega Marea Caspică de Europa Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, până la centrul regional de distribuţie a gazelor naturale de la Baumgarten (Austria), aceste state încercând astfel să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia.
Deşi afirmă că vrea să-şi păstreze relaţiile cu Rusia în sectorul energetic, Ungaria intenţionează să construiască un gazoduct împreună cu Slovacia şi este în negocieri cu Croaţia pentru un alt proiect asemănător. ‘Obiectivul meu este ca în trei ani Ungaria să nu mai fie dependentă’ în acest domeniu, a punctat Viktor Orban, citat de AGERPRES.
