de Natalia Ciobanu | mai 16, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei
Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.
Justitie selectiva
Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.
Probleme politice
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.
de Natalia Ciobanu | mai 16, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012
Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul german de Externe consideră că Europa ar trebui să îi ofere o perspectivă de aderare Turciei şi că progresele în acest sens „ar trebui să depindă de meritele Ankarei şi nu de considerente interne” din statele membre.
Procesul de aderare al Turciei la Uniunea Europeană ar putea beneficia de pe urma alegerilor din Europa, mai ales din Franţa, a apreciat marţi la Istanbul ministrul german de externe Guido Westerwelle. „Relaţiile dintre europeni şi turci şi negocierile de aderare trebuie redinamizate. De prea multă vreme nu a mai fost deschis nici măcar un singur capitol de negocieri”, a declarat Westerwelle cu ocazia unui discurs rostit la Universitatea Sabanci din Istanbul. „Sunt optimist în legătură cu faptul că alegerile recente din Europa vor consolida acest principiu”, a spus Westerwelle, într-o aluzie la alegerile prezidenţialele franceze în urma cărora socialistul Francois Hollande l-a înlocuit la Elysee pe Nicolas Sarkozy, un opozant declarat al unei intrări a Turciei musulmane în UE.
Ministrul liberal este numărul doi în cadrul guvernului condus de cancelarul Angela Merkel, la rândul său opusă unei integrări a Ankarei în UE. Negocierile de aderare ale Turciei, deschise în 2005, sunt îngheţate din cauza, mai ales, a impasului cipriot. Ankara refuză să îşi aplice uniunea vamală în partea cipriotă-greacă a insulei divizate, care este membră a UE, pe care ea nu o recunoaşte. În replică, UE a îngheţat o serie de capitole de negociere.
Guido Westerwelle a făcut din nou apel la Turcia să aplice „Protocolul de la Ankara” pentru a surmonta impasul cipriot şi a continua să avanseze pe calea reformelor democratice. Guido Westerwelle a ajuns luni, în Turcia, pentru o vizită de lucru şi s-a întâlnit la Ankara cu omologul său turc Ahmet Davutoglu.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marti o întrevedere cu Frank Rose, adjunctul asistentului pentru politica spaţială şi de apărare al Secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
În domeniul apărării antirachetă, cei doi interlocutori au exprimat satisfacţia pentru progresele înregistrate în negocierea Aranjamentelor de Implementare a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA, semnat la Washington, în septembrie 2011. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, partea americană fiind la rândul său interesată în implicarea firmelor locale. De asemenea, Frank Rose a apreciat că pregătirea site-ului de la Deveselu se desfăşoară pe deplin în calendarul stabilit, fără niciun fel de întârzieri şi a mulţumit părţii române pentru cooperarea excelentă cu partea americană în acest scop.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat faptul că recentul test reuşit din 9 mai 2012, realizat la baza de profil a SUA din Hawaii, cu o rachetă de interceptare Standard Missile-3 Block IB, adică tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, demonstrează că sistemul SUA antirachetă se dezvoltă în parametri foarte buni, astfel încât va fi apt să îşi îndeplinească misiunea. Oficialul american a confirmat că gradul de performanţă al sistemului este la nivelul proiectat şi a arătat că proiectul american al sistemului antirachetă beneficiază de finanţarea necesară.
Cei doi oficiali au reiterat susţinerea României şi a SUA pentru declararea la Chicago a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări din mediul de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice. Acest moment reprezintă o etapă importantă în procesul de operaţionalizare a capabilităţii antirachetă a NATO, cu obiectivul de a asigura acoperirea întregului teritoriu şi populaţiei statelor aliate. Ambii oficiali au subliniat deschiderea pentru cooperarea Alianţei cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Summit-ul de la Lisabona din 2010.
SUA au anuntat deja ca sunt in cautarea unor firme
SUA caută firme pentru baza de la Deveselu şi anunţă că vor fi organizate doua conferinte intitulate “Zilele Industriei” in Romania. Organizate de Corpul de Geniu al Fortelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), in colaborare cu Agentia de Aparare Antiracheta – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S. European Command (EUCOM) si Fortele Navale ale SUA (U.S. Navy), conferintele vor avea loc astefe: Prima zi, miercuri, 13 iunie 2012, la un hotel din Bucuresti, Romania (numele hotelului si ora de incepere vor fi anuntate ulterior); Cea de-a doua zi: joi 14 iunie 2012, intr-un loc care va fi anuntat ulterior la Caracal, Romania.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucuresti, obiectivul acestor conferinte este de a oferi informatii cu privire la cadrul general, necesitatile de infrastructura si facilitati, precum si la oportunitatile de afaceri in domeniile constructii si prestari servicii in vederea dislocarii unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al SUA la Deveselu, Romania, in perimetrul bazei militare existente apartinand Ministerului Apararii Nationale al Romaniei. Toate prezentarile vor fi facute in limba engleza fara a se asigura traducerea.
USACE anticipeaza ca in final se vor aproba doua contracte. Un contract va include toate facilitatile MDA, care va cuprinde toate lucrarile de infrastructura pentru intreaga suprafata a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va contine unele informatii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat sa detina o autorizatie de securitate. Cel de-al doilea contract va include toate facilitatile Fortelor Navale ale SUA, cu o infrastructura mai redusa in perimetrul elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie sa detina o autorizatie de securitate pentru acest contract.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, s-a întâlnit marţi cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, cei doi oficiali căzând de acord asupra necesităţii continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova.
Cu ocazia întrevederii, cei doi oficiali au trecut în revistă priorităţile agendei bilaterale, o atenţie specială fiind acordată proiectelor de interconectare energetică şi de infrastructură convenite de cele două părţi în cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, care s-a desfăşurat la Iaşi, pe 3 martie. MAE arată că ministrul Afacerilor Externe a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi a transmis felicitări pentru rezultatele pozitive înregistrate de această ţară în relaţia cu Uniunea Europeană.
Totodată, şeful diplomaţiei române a accentuat importanţa continuării, în acelaşi ritm susţinut, a procesului de democratizare şi a reformelor interne, condiţii obligatorii pentru aprofundarea dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles. În finalul întrevederii, s-a agreat necesitatea continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova în vederea atingerii potenţialului maxim de cooperare bilaterală, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului, informează MAE.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, transferată de la închisoare la un spital săptămâna trecută, şi-a întrerupt tratamentul pentru a protesta faţă de divulgarea unor informaţii cu privire la îngrijirile sale medicale.
Opozanta, care suferă de hernie de disc şi a ieşit recent dintr-o grevă a foamei de 20 de zile, „a refuzat să mai primească îngrijiri medicale”, a indicat ministrul adjunct al Sănătăţii Oleksandr Tolstanov într-o conferinţă de presă. Fostul premier ucrainean va lua o decizie definitivă cu privire la tratament după consultări cu fiica şi avocatul ei, a adăugat acesta.
Iulia Timoşenko a refuzat să îşi continue tratamentul „în semn de protest”, după ce serviciul penitenciar a publicat luni informaţii cu privire la procedurile medicale de la spital, în special la programele de vizită ale medicilor, a afirmat fiica opozantei, Evghenia. Un responsabil al filialei regionale a serviciilor penitenciare a declarat însă că documentul în cauză nu precizează serviciile medicale furnizate lui Timoşenko.
Decizia opozantei de a-şi întrerupe tratamentul intervine în contextul în care medicul german al Iuliei Timoşenko, neurologul Lutz Harms de la clinica berlineză Charite, a anunţat că va părăsi Ucraina în curând, transmite Agerpres. El a precizat că plecarea era „prevăzută de la bun început” şi că va fi înlocuit cu un alt coleg german. „Niciun medic de la Charite nu poate pleca pentru mai multe săptămâni, de aceea avem un sistem de rotaţie”, a subliniat dr Harms, fără a preciza data plecării sale. Medicul a denunţat marţi „supravegherea permanentă” a opozantei, tratamentul ei în aceste condiţii devenind „problematic”.
