de Razvan Iorga | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova este gata sa treaca la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana. Potrivit expertilor Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Parlamentul de la Chisinau trebuie sa adopte, cel tarziu saptamana viitoare, Legea antidiscriminare si Legea cu privire la reforma CCCEC pentru ca subiectul sa nimereasca pe agenda Consiliului de Cooperare Uniunea Europeana – Republica Moldova, care se va desfasura in luna iunie, potrivit Info-Prim Neo. Dupa prezentarea unei retrospective a evolutiilor inregistrate in ultimele 6 luni, Leonid Litra, expert IDIS, a declarat ca Republica Moldova trebuie sa adopte si cele doua legi mentionate pentru ca niciun stat european sa nu sa se opuna deciziei ca Republica Moldova sa treaca la cea de-a doua etapa de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize. „Prima faza tine exclusiv de adoptarea cadrului legal. S-a tinut cont de toate rigorile Uniunii Europene si nu vad de ce cele doua legi care au ramas a fi adoptate trebuie sa reprezinte un impediment in realizarea acestui obiectiv atat de semnificativ pentru tara noastra”, a declarat Leonid Litra pentru Info-Prim Neo. Expertul spune ca societatea moldoveneasca va avea de castigat, atat beneficiul de a calatori in spatiul european fara vize, cat si beneficiul unei reforme ample a sistemului justitiar. Trecerea la faza a doua de implementare a Planului de Actiuni pentru liberalizarea regimului de vize este o prioritate evidentiata de premierul Vlad Filat in raportul de activitate al Guvernului, prezentat de in fata Parlamentului pe 27 aprilie.
de Razvan Iorga | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cu toate ca autoritatile de la Chisinau si Tiraspol au convenit reluarea circulatiei trenurilor de marfa prin regiunea separatista, acest lucru nu s-a produs si in teren.Trenul care a pornit acum o luna de la Rabnita in directia Ucrainei a fost primul si ultimul marfar ce a traversat regiunea separatista, scrie Jurnal.md. Dezvaluirea a fost facuta astazi de șeful misiunii OSCE la Chisinau, Jenifer Brush. „Am vizitat Tiraspolul saptamana trecuta și am discutat despre noi posibilitați de reluare a transportului feroviar. Suntem convinși ca transportul feroviar prin regiunea transnistreana va fi reluat, insa nu putem spune cand”, a declarat Jenifer Brush. Premierul Vlad Filat s-a aratat deranjat de dezvaluirea facuta de OSCE. „Nici OSCE, nici alte instituții nu au posbilitatea sa ia decizii in locul autoritaților. Proiectul a fost finalizat. Sunt probleme tehnice care vizeaza relațiile la nivel de cale ferata”, a menționat Filat. Circulatia transportului feroviar marfar si de calatori prin Transnistria a fost sistata in martie 2006. A fost un raspuns al Tiraspolului la blocajul pregatit de autoritatile de la Chisinau si Kiev. Atunci, Moldova si Ucraina au convenit sa blocheze exporturile transnistrene pentru companiile care nu sunt inregistrate pe malul drept al Nistrului. Din 2006 garniturile traverseaza hotarul moldo-ucrainean pe la Ocnita parcurgand cu peste 350 de km mai mult decat prin Transnistria. Luna trecuta premierul Vlad Filat si liderul separatist Evgheni Sevciuk vorbeau la unison despre rezolvarea acestei problema, dar realitatea ii contrazice.
de Razvan Iorga | mai 22, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Seful guvernului de la Moscova, Dmitri Medvedev, l-a inlocuit pe presedintele Vladimir Putin la conducerea partidului Rusia Unita, promitand ca formatiunea va ramane mult timp la conducerea Rusiei, relataza Russia Today. „In opinia mea, partidul va fi in masura sa pastreze mult timp pozitia dominanta. in privinta potentialului, Rusia Unita nu are niciun concurent”, a spus el. „Cei care sunt la putere sunt criticati. Asa este viata. Dar se pune intrebarea daca exista o alta forta politica in stare sa isi asume responsabilitati. Parerea mea este ca nu”, a apreciat Medvedev. Victoria partidului Rusia Unita in scrutinul legislativ din decembrie a declansat o miscare de protest fara precedent, opozitia denuntand fraude electorale importante. In paralel, presedintele rus Vladimir Putin a numit marti o serie de fosti ministri ai Guvernului in exercitiu in diverse posturi in cadrul administratiei prezidentiale, potrivit unui decret publicat pe site-ul Kremlinului. Fostii ministri ai Transportului Igor Levitin, Dezvoltarii Economice Elvira Nabiullina, Educatiei Andrei Fursenko, Sanatatii Tatiana Golikova, Comunicatiilor Igor scegolev si Resurselor Naturale Igor Trutnev, care nu au fost reconfirmati in functii in noul Guvern condus de Dmitri Medvedev, au fost numiti in posturi de consilieri. Fostul ministru de Interne Rasid Nurgaliev, al carui mandat a fost patat in ultimele luni de un vast scandal privind tortura in comisariatele de politie, a fost numit secretar adjunct al Consiliului de Securitate. Serghei Ivanov, fost vicepremier, a fost reconfirmat in functia de sef al administratiei prezidentiale. Putin a anuntat luni componenta noului Guvern, in care au aparut cateva figuri noi dar in care cei mai apropiati aliati si-au pastrat posturile cheie, atat in domeniul economiei si diplomatiei, cat si al apararii. Marele absent in noua echipa guvernamentala este fostul vicepremier Igor Secin, un apropiat al lui Putin care a supervizat timp de mai multi ani sectorul energetic. Relatiile sale cu Medvedev sunt cunoscute ca fiind proaste. Vladimir Putin a ramas cel mai puternic om din tara si in perioada petrecuta la conducerea Guvernului, cand a fost nevoit sa paraseasca Kremlinul, Constitutia nepermitandu-i sa obtina un al treilea mandat prezidential consecutiv.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
„Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei „reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care „ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
„Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. „, a declarat Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
O rundă de discuţii pe marginea Planului de acţiuni subsumat Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, în vederea agreării formei finale şi semnării acestuia într-un viitor cât mai apropiat, a avut loc luni, în timpul întâlnirii dintre secretarul de stat pentru afaceri europene Luminiţa Odobescu cu ambasadorul Hasan Göğüş, subsecretar de stat pentru afaceri europene din MAE turc.
Discuţiile au vizat în special segmentele privind dialogul politico-diplomatic, cooperarea economică şi în domeniul energetic, cooperarea regională, în domeniul afacerilor europene şi de securitate între cele două ţări. Cu acest prilej, ambele părţi au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turce şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora, prin promovarea unor ample proiecte sectoriale. A fost salutat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări, Turcia fiind al 5-lea partener economic al României la nivel global şi primul din afara UE, şi potenţialul investiţional existent între cei doi parteneri.
Partea română a adus în atenţieşi o serie de aspecte a căror soluţionare ar avea impact pozitiv asupra dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale între cele două ţări. Astfel, a abordat problema restricţiilor aplicate de autorităţile turce la exportul, respectiv tranzitul de animale vii şi unele produse din carne din România, exprimând speranţa că partea turcă va lua decizia de eliminare a acestor restricţii într-un viitor cât mai apropiat.
Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii privind perspectiva europeană a Turciei, fiind reconfirmat sprijinul concret acordat de România în procesul de aderare a Turciei la UE şi avansarea procesului de negociere. Cu această ocazie, au fost abordate şi o serie de teme de actualitate de pe agenda regională şi situaţia din Balcanii de Vest, cele două părţi împărtăşind viziuni similare privind stabilitatea şi securitatea în regiune.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, lucrează la organizarea unei întâlniri între România şi Serbia asupra monitorizării punerii în aplicare a Protocolului privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia.
Consilierul comisarului OSCE Lars Hansen nu a putut confirma o informaţie publicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti potrivit căreia s-a convenit ca întâlnirea dintre România şi Serbia să aibă loc la începutul lunii iunie la Haga, scrie presa de la belgrad. Hansen a spus că există contacte între Bucureşti şi Belgrad pentru stabilirea datei şi locului de desfăşurare a reuniunii. Potrivit unor rapoarte de la Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Vollebaek au propus Serbiei să organizeze o reuniune asupra implementării protocolului la începutul lunii iunie la Haga.
Protocolul privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia a fost semnat la 1 martie la Bruxelles, sub presiunea României, care şi-a condiţionat consimţământul pentru a i se acorda Belgradului statutul de candidat la UE cu respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia.
Potrivit MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 19 mai 2012, o întrevedere cu ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Evenimentul s-a desfăşurat în marja Summit-ului NATO de la Chicago, context în care a fost continuat dialogul privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Principalul subiect al discuţiei l-a reprezentat iniţiativa ÎCMN al OSCE de a facilita eforturile României şi R. Serbia în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012. Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale, a salutat disponibilitatea Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale de a contribui la demersurile de punere în aplicare a prevederilor Protocolului. A reiterat faptul că obiectivul acestui proces îl reprezintă obţinerea de rezultate tangibile cât mai rapid, reflectate în îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba română.
