de Razvan Iorga | iul. 3, 2012 | Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un numar de 100 de parlamentari iranieni au semnat un proiect de lege prin care se urmareste inchiderea Stramtorii Ormuz pentru petrolierele care se deplaseaza spre tarile europene ce au impus sanctiuni asupra titeiului iranian, au informat luni mass-media din Iran. „Acest proiect constituie un raspuns la sanctiunile petroliere impuse de Uniunea Europeana impotriva Republicii Islamice’, a declarat Ebrahim Agha Mohammadi, membru al Comisiei pentru politica externa din Parlamentul de la Teheran, citat de agentia Mehr. „Potrivit proiectului, guvernul are datoria sa impiedice tranzitul petrolierelor ce transporta titei catre tarile care au impus sanctiuni Iranului”, a adaugat el. Deputatul iranian a subliniat ca initiativa legislativa a fost depusa cu mentiunea ‘prioritate’ la biroul Parlamentului. Uniunea Europeana a decretat cu incepere de la 1 iulie un embargo total asupra achizitionarii, dar si transportului petrolului iranian, care nu mai este garantat de asiguratorii europeni, ce acopera 90% din traficul maritim international. Potrivit estimarilor Agentiei Internationale a Energiei, aceste sanctiuni, anuntate din luna ianuarie, ar fi provocat de la inceputul anului o scadere cu 30% a exporturilor iraniene de titei, pana la 1,5 milioane de barili pe zi in mai, fata de 2,1 milioane de barili pe zi la sfarsitul lui 2011. Liderii iranieni resping aceste estimari si sustina ca, din contra, exporturile sunt stabile si ca productia a crescut la 3,75 milioane de barili pe zi.
de Vitalie Goncearov | iul. 3, 2012 | R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, intrecuta de R. Moldova
Uniunea Europeană recunoaşte oficial că Republica Moldova a depăşit Ucraina în ceea ce priveşte accelerarea dialogului referitor la obţinerea unui regim fără vize pentru cetăţenii care doresc să călătorească în UE, anunţând trecerea Chişinăului la al doilea plan de acţiune al procesului de liberalizare a regimului de vize, relatează ziarul „Kommersant-Ucraina”. Potrivit publicaţiei, UE a semnat un acord privind simplificarea regimului de vize cu Republica Moldova, refuzând aprobarea unui acord similar cu Kievul. Diverse surse susţin că motivul unui astfel de eşec al părţii ucrainene este problema legată de democraţia din Ucraina.
Potrivit sursei, semnarea amendamentelor la acordul dintre Ucraina şi UE a fost blocată de vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Redding, responsabilă pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. O sursă de la Bruxelles a confirmat deja această informaţie, precizează „Kommersant”. Vicepreşedintele Comisiei consideră inacceptabilă semnarea unui tratat cu Kievul, în contextul în care actuala conducere a Ucrainei este acuzată de represiuni politice. Pe de altă parte, poziţia vicepreşedintelui Comisiei Europene este în contradicţie cu declaraţiile mai multor politicieni europeni, potrivit cărora, „Bruxellesul nu va pedepsi cetăţenii ucraineni din cauza acţiunilor întreprinse de autorităţile de la Kiev”. În acelaşi timp, Ministerul ucrainean de Externe nu şi-a pierdut speranţa că Viviane Redding va putea fi convinsă să nu se opună semnării documentului. Unul dintre interlocutorii „Kommersant” a declarat că părţile au ajuns deja la un acord preliminar privind această problemă. „Ne aşteptăm ca acordul să fie semnat la 23 iulie, în timpul întâlnirii miniştrilor de externe din cadrul Parteneriatului Estic, de la Luxemburg”, a menţionat diplomatul.
de Natalia Ciobanu | iul. 3, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele polonez Bronislaw Komorowski ameninta Ucraina
Preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, susţine că integrarea europeană a Ucrainei se află sub semnul întrebării, din cauza situaţiei politice de la Kiev. Potrivit liderului de la Varşovia, care a avut o întâlnire cu reprezentanţi ai opoziţiei ucrainene, autorităţile poloneze doresc să menţină relaţii de prietenie cu toate forţele politice de la Kiev, pentru a apropia aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. „În opinia mea, obţinerea de către Ucraina a statutului de membru cu drepturi depline al UE se află sub un mare semn de întrebare, din cauza situaţiei interne şi pentru că nu se ştie cum va evolua situaţia înainte şi în timpul alegerilor parlamentare din toamnă”, a explicat Komorowski.
Preşedintele polonez a mai subliniat că apreciază faptul că opoziţia ucraineană a evaluat pozitiv organizarea Campionatului European de Fotbal, care, pentru prima dată în istorie, a fost organizat de Ucraina si Polonia.
de Natalia Ciobanu | iul. 3, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
FMI, sperietoarea Ucrainei
Fondul Monetar International (FMI) nu intenţionează, deocamdată, să reînnoiască programul de cooperare cu Ucraina şi aşteaptă cu interes punerea în aplicare a angajamentelor anterioare, în special privind majorarea tarifelor la gaze pentru populaţie, a declarat purtătorul de cuvânt al Fondului, Gerry Rice, după negocierile între ministrul ucrainean al Finanţelor, Iurii Kolobov, şi directorul general adjunct al FMI, David Lipton. „Domnul Lipton a anunţat acţiunile care ar trebui întreprinse pentru ca obiectivele programului să fie îndeplinite, inclusiv consolidarea fiscală sau reforma domeniului energetic şi a sectorului financiar”, a subliniat Rice.
Agenția de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, relatează că FMI avea programată pentru 29 iunie o reuniune a Consiliului Director, la care să urma să discute despre respectarea de către Ucraina a angajamentelor asumate. Sursa menţionează că nu este vorba despre creditul stand-by, ci de o revizuire a unui articol din programul de colaborare cu privire la punerea în aplicare de către Ucraina a obligaţiilor care îi revin în cadrul regimului valutar.
Conditii dure
După aprobarea creditului stand-by, în vara anului 2010, Ucraina a primit de la FMI o tranşă în valoare de 1,89 de miliarde de dolari. În decembrie 2010, FMI a alocat Kievului a doua tranşă, de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, după care programul a fost suspendat din cauza incapacităţii Ucrainei de îndeplini o serie din angajamentele asumate, în special care țin de creşterea tarifelor la gaz şi energie electrică pentru populaţie.
La sfârşitul lunii mai 2012, o misiune a FMI a avut, la Kiev, o serie de discuţii cu reprezentanţi ai guvernului şi ai Băncii Naţionale a Ucrainei. Reprezentanţii FMI au declarat atunci că vor reveni la problema reluării creditării Ucrainei în cadrul programului de cooperare doar atunci când guvernul ucrainean va demonstra că este pregătit să pună în aplicare recomandările Fondului, în special în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la gazele naturale pentru populaţie.
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Balcani, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Mai multi europarlamentari s-au aratat, luni, interesati de soarta delfinilor din Marea Neagra, in contextul in care tot mai multe astfel de vietati au fost gasite moarte pe litoralul acestei mari. Eurodeputatul roman Elena Basescu a lansat, luni, impreuna cu alti patru membri ai Parlamentului European, o Declaratie scrisa privind protejarea delfinilor din Marea Neagra. Initiativa ii apartine eurodeputatei din Romania, careia i s-au alaturat Andrey Kovatchev (EPP, Bulgaria), Kristian Vigenin (S&D, Bulgaria), Chris Davies (ALDE, UK) si Isabella Lövin (Verzi, Suedia). Elena Basescu a prezentat astfel motivele care au determinat-o sa ia atitudine: „Am fost foarte impresionata de stirile despre sutele de delfini care au esuat in ultima perioada pe litoralul Marii Negre. Am simtit nevoia sa actionez, mai ales ca sunt nascuta la Constanta si am iubit dintotdeauna delfinii. Sunt animale frumoase, sensibile si inteligente, iar acum sunt in pericol. Trebuie sa facem ceva inainte sa fie prea tarziu, pentru ca numarul delfinilor din Marea Neagra a scazut drastic in ultimii ani. Ei sunt de multe ori victimele metodelor si practicilor de pescuit (prinzandu-se accidental in plase) si ale pescuitului ilegal, dar si ale poluarii”. Elena Basescu a ales sa lanseze o Declaratie scrisa pe acest subiect atat pentru a sensibiliza un numar cat mai mare de parlamentari, cat si pentru a avea un impact concret. Daca obtine semnaturile necesare (cel putin jumatate dintre membrii PE), Declaratia scrisa va deveni o pozitie oficiala a Parlamentului European. Ea va trebui, astfel, sa fie luata in considerare de Statele Membre, Consiliu si Comisie. „Dorim sa atragem atentia asupra situatiei delfinilor din Marea Neagra, dar cerem si masuri suplimentare pentru a le asigura protectia. De exemplu, folosirea dispozitivelor acustice, la care se recurge deja in alte parti, permite delfinilor sa evite plasele de pescuit. Speram in acelasi timp sa generam mai multa cooperare pentru protejarea delfinilor intre toate statele de la Marea Neagra, pentru ca este o problema comuna si trebuie rezolvata prin eforturi comune. Sinergia Marii Negre, in cadrul careia Romania este responsabila pentru programul pentru mediu, poate reprezenta un cadru potrivit de cooperare in acest domeniu”, a declarat eurodeputata. Elena Basescu a aratat ca spera sa obtina sustinerea cat mai multor europarlamentari pentru Declaratia scrisa si a lansat un apel catre acestia: „Cer sprijinul colegilor mei pentru salvarea delfinilor din Marea Neagra si sper ca cei multi dintre ei sa raspunda afirmativ. Imi doresc ca pe viitor sa nu mai vedem niciun delfin esuat! Daca impartasiti acest obiectiv, implicati-va alaturi de mine si semnati Declaratia scrisa n. 23.”
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Mai multe state importante din Europa care actioneaza intens in industria de armament fa presiuni pentru reglementarea mai precisa in acest domeniu. Franta, Marea Britanie, Germania si Suedia au facut apel la adoptarea unui tratat international „solid, eficace si constrangator din punct de vedere juridic” pe tema comertului cu arme conventionale, potrivit unui editorial publicat luni in presa europeana. „In luna iulie va trebui sa indeplinim acest angajament elaborand de comun acord un tratat solid, eficace si constrangator din punct de vedere juridic pe tema comertului cu arme”, scriu ministrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic William Hague, german Guido Westerwelle si suedez Ewa Björling. „A sosit timpul sa obtinem un nou rezultat”, adauga ministrii intr-o tribuna publicata de Liberation si The Guardian, chiar in momentul in care incepand de luni la New York, statele membre ONU incearca sa elaboreze un prim tratat international care sa reglementeze comertul cu arme conventionale. „in marea lor majoritate, statele membre ONU au facut dovada unei dorinte reale de a rezolva problemele pe care le ridica un comert nereglementat cu arme clasice”, apreciaza oficialii. „Consideram ca un tratat privind comertul cu arme trebuie sa cuprinda toate tipurile de arme clasice, prin aceasta intelegandu-se in special arme usoare si de calibru mic, toate tipurile de munitie si tehnologiile asociate lor”. Majoritatea statelor recunosc necesitatea reglementarii pietei uriase a armelor conventionale, evaluata la 70 de miliarde de dolari anual, dintre care 40 la suta pentru Statele Unite. Dar unele, printre care si Rusia (care a vandut in 2011 echipamente militare in valoare de 13,2 miliarde de dolari), prefera sa insiste pe lupta impotriva traficului de arme, spre deosebire de comertul legal. Potrivit unui document de lucru al ONU, India – cel mai mare importator de arme la nivel mondial -, Pakistan, Japonia sau Arabia Saudita insista mai mult pe „dreptul legitim la aparare”, adica libertatea unui stat de a-si dota fortele de securitate. Europenii, printre care si Franta, cel de al patrulea exportator mondial, au din 2008 o pozitie comuna care duce spre un tratat constrangator din punct de vedere juridic.
