Alerta maxima. Armata iraniana, pregatita de atacuri

Alerta maxima. Armata iraniana, pregatita de atacuri

Armata iraniană a fost plasată în stare de alertă maximă, după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Teheranului.
„Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran. Această măsură survine după ce în ultimele zile Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.
La 10 august, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barak au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi a serviciilor secrete. Oponenţi ai unei acţiuni militare imediate împotriva Iranului sunt şeful Statului Major, Benny Gantz, comandantul forţelor aeriene Amir Eshel, directorul Mossad, Tamir Pardo, şeful Serviciului de informaţii militare Aviv Kohavi, şi preşedintele Shimon Perez, care dispune în general de putere de reprezentare, dar are un mare prestigiu personal în ţară şi în străinătate.
Ministrul israelian al apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv. Cu toate acestea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale, care se bazează pe continuarea negocierilor şi a sancţiunilor în rezolvarea problemei nucleare iraniene.

Share our work
Siria si PKK, pe agenda discutiilor SUA-Turcia

Siria si PKK, pe agenda discutiilor SUA-Turcia

Statele Unite ale Americii şi Turcia iau în calcul impunerea unor zone de interdicţie aeriană şi alte măsuri pentru a ajuta forţele rebele siriene, în condiţiile în care conflictul se adânceşte în această ţară iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, a declarat sâmbătă, la Istanbul, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Şefa diplomaţiei americane le-a spus reporterilor, după o întrevedere cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, că Ankara şi Washingtonul trebuie să pună la punct detaliile planificării operaţionale cu privire la modalităţile de a-i ajuta pe rebelii care doresc înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. „Serviciile noastre de informaţii, forţele noastre armate au responsabilităţi şi roluri foarte importante, de aceea depunem eforturi pentru a stabili un grup de lucru pentru a face exact acest lucru”, a adăugat ea.
Întrebată dacă în aceste discuţii sunt incluse şi opţiuni precum impunerea unor zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului unde rebelii sirieni susţin că deţin controlul, Clinton a afirmat că este o opţiune posibilă. „Una este să vorbeşti despre tot felul de acţiuni posibile, însă nu poţi lua decizii motivate fără a face o analiză intensă şi o planificare operaţională”, a adăugat Hillary Clinton. Impunerea de către puterile străine a unor zone de interdicţie aeriană a fost crucială în ajutorul acordat rebelilor libieni pentru răsturnarea regimului Muammar Gaddafi anul trecut. Însă până de curând, Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni şi-au exprimat reticenţa în legătură cu un rol direct în conflictul sirian care durează de peste 17 luni, soldat cu numeroase victime civile.

Atac la PKK

De asemenea, Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că „Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că „împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi „fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că „teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că „nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi „încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.

Share our work
Exercitii navale ruse in Mediterana

Exercitii navale ruse in Mediterana

O unitate navala de lupta a Rusiei, aflata intr-o misiune de antrenament in Mediterana, au efectuat exercitii tactice cu munitie reala, a anuntat Ministerul rus al Apararii, potrivit RIA Novosti. Din aceasta unitate fac parte trei nave de asalt de tip amfibie, doua fregate din clasa Neustrasimi, un distragotor din clasa Udaloi si doua nave de sustinere din cadrul flotelor ruse Nordica, a Balticii si Marii Negre. „In ultimele doua zile (joi si vineri), unitatea comuna a efectuat exercitii, inclusiv manevre de lupta cu artileria si sistemele de rachete de la bord”, a anuntat ministerul vineri. Navele de razboi se vor indrepta spre baza navala de la Novorossiisk, in urma unui antrenament suplimentar in zona centrala a Mediteranei, programate pentru mai tarziu, luna aceasta. Contrar unor informatii de presa, aceasta unitate nu va ajunge la instalatia rusa de aprovizionare si mentenanta din portul sirian Tartus, scrie RIA Novosti.

Share our work
Rusia santajeaza Iranul pe marginea unui proces privind armament militar

Rusia santajeaza Iranul pe marginea unui proces privind armament militar

Moscova este hotarata sa retraga sprijinul diplomatic oferit Iranului daca aceasta tara nu renunta la procesul pe care i l-a intentat dupa ce guvernul de la Moscova a reziliat contractul de livrare a unor rachete S-300 catre armata iraniana, transmite agentia EFE, care preia o declaratie acordata de un inalt responsabil rus cotidianului Kommersant. ‘Ii sprijinim, pastram o atitudine constructiva la negocierile nucleare si iata cum ne rasplatesc’, afirma sursa citata. Rusia, care a semnat in ultimii ani mai multe contracte pentru furnizarea de armament catre Teheran, considera ca atitudinea acestei tari nu este corecta si avertizeaza ca acest contencios juridic s-ar putea muta in planul politic.

Compensatie de circa un miliard de dolari

Iranul a inaintat o plangere la tribunalul de arbitraj international de la Geneva, in care cere Rusiei o compensatie de 900 de milioane de dolari. intr-o ultima incercare de a convinge guvernul iranian sa renunte la acest demers, Kremlinul va trimite la Teheran o delegatie inaintea reluarii negocierilor dintre Iran si statele occidentale pe tema programului nuclear iranian. ‘Daca primim o veste negativa, Iranul va ramane singur in negocierile nucleare cu comunitatea internationala’, a avertizat sursa. O alta sursa, provenind din Ministerul rus al Afacerilor Externe, a confirmat pentru acelasi cotidian ca ‘diplomatii au primit ordinul sa urmeze aceasta linie in dialogul cu iranienii’.
Contractul pentru livrarea sistemelor de rachete antiaeriene S-300 a fost reziliat unilateral de Rusia, care a invocat respectarea sanctiunilor internationale impuse Iranului de Consiliul de Securitate al ONU. Dar autoritatile de la Teheran suspecteaza ca Kremlinul a renuntat la acest contract din motive politice legate de relatiile bilaterale dintre Moscova si Washington. Rachetele S-300 sunt considerate mult mai avansate decat sistemele Tor M-1, pe care Iranul le-a cumparat din Rusia cu aproape un miliard de dolari in anul 2005, tranzactie pe care la vremea aceea Israelul a calificat-o drept ‘un pumnal infipt in spatele’ sau.

Share our work
Filat spera ca Merkel va transmite un mesaj european puternic de sustinere a Republicii Moldova

Filat spera ca Merkel va transmite un mesaj european puternic de sustinere a Republicii Moldova

Premierul de la Chisinau, Vlad Filat, a declarat inaintea vizitei omologului sau german Angela Merkel ca spera ca aceasta va transmite un mesaj politic puternic de sustinere a Republicii Moldova, atat pe dimensiunea de reintegrare a tarii, cat si pe cea de integrare europeana. Totodata, Filat se arata increzator ca mesajul cancelarului va servi drept un argument in plus pentru oamenii de afaceri germani, pe care ii va convinge sa investeasca la noi in tara, informeaza Unimedia.„Vizita doamnei cancelar federal Angela Merkel este un eveniment extrem de important pentru Republica Moldova si trebuie sa-i dam aprecierea cuvenita(…). Astept ca in cadrul vizitei, dincolo de discutiile pe care urmeaza sa le avem, dansa sa transmita un mesaj forte clar pentru intreaga societate, care dincolo de asteptarile pe care le avem noi vis-a-vis de apropierea de Uniunea Europeana, este probabil un mesaj necesar pentru ca sa intelegem ca trebuie sa fim consolidati”, a declarat Vlad Filat intr-un interviu pentru radio Europa Libera. „Este evident ca vom discuta in cadrul vizitei si procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar sa nu uitam ca anume implicarea directa a cancelarului Republicii Federale Germane a fost determinant in relansarea procesului de negocieri in formatul 5+2. si nu doar relansarea negocierilor, dar si pasi concreti in acest sens. Implicarea doamnei cancelar, vreau sa accentuez a fost si ramane a fi determinant in procesul de reglementare a conflictului transnistrean”, a adaugat seful Guvernului. Totodata, Filat a specificat ca Merkel va veni la Chisinau insotita de oameni de afaceri, cu conducatorii institutiilor care au investit sau care doresc sa investeasca. Si cu certitudine acest mesaj politic puternic, pe care urmeaza sa-l transmita dumneaei in urma acestei vizite, cu siguranta va servi un argument in plus pentru potentialii investitori germani de a veni in Republica Moldova sa investeasca”, a conchis acesta.

Share our work
12 ani de la tragedia scufundarii submarinului Kursk

12 ani de la tragedia scufundarii submarinului Kursk

Cu 12 ani in urma, la 12 august 2000 in timpul unor aplicatii navale, submarinul nuclear Kursk, apartinand Flotei ruse a Nordului, cu 118 marinari la bord, s-a scufundat in Marea Barents. Rusia nu a acceptat ajutorul propus de tarile occidentale si a intervenit cu mare intarziere pentru recuperarea marinarilor. Nu au existat supravietuitori in urma acestui accident in timp de pace, relateaza publicatia Argumenti i Fakti. Cauza oficiala a mortii echipajului a fost desemnata explozia unei torpile (noi) in compartimentul din fata a submersibilului. Ceremonii comemorative sunt prevazute sa se desfasoare duminica la toate bazele navale din Federatia Rusa, precum si in districtele militare. De asemenea, la Moscova urmeaza sa aiba loc o ceremonie de depunere a coroanelor la monumentul dedicat marinarilor de la Kursk la Muzeul Central al Armatei. Submarinul cu propulsie nucleara Kursk s-a scufundat la 175 de km de santierul naval Severomorsk (nord), la o adancime de 108 metri. Conform concluziilor unei comisii guvernamentale, cauza incidentului care a dus la moartea tuturor celor 118 de membri ai echipajului a fost explozia unei torpile, care urma sa fie experimentata cu ocazia acelor aplicatii. Este vorba de torpila ‘skval’, capabila sa se deplaseze cu 500 de km/ora sub apa. Kursk este un submarin nuclear din proiectul 949A ‘Antei’ (‘Oscar-2’, in clasificarea NATO). Astfel de nave au urmatorii parametri tehnici: lungimea de 154 m, deplasamentul, 18 tone, adancimea de scufundare – 500 m, viteza de emersiune de pana la 28 de noduri (aproximativ 52 km/ora, echipajul – 130 de persoane. De regula, submersibilele din clasa Antei dispun de 24 lansatoare de rachete de croaziera ‘Granit’ (fiecare dintre care este de 40 de ori mai puternica decat bomba de la Hiroshima). intr-un documentar al France 2 se afirma ca la 12 august 2000 lumea s-a aflat la un pas de al treilea razboi nuclear.

 

Share our work