de Isac Mihai | aug. 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
John Bolton, avertismente dure de la Kiev
Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la militarizarea Crimeii anexată din 2014 de Rusia, ceea ce a complicat situaţia din regiunea Mării Negre, relatează publicaţia „Ukrainska Pravda”, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Suntem extrem de îngrijoraţi în legătură cu aceasta. Avem mulţi aliaţi, membri ai NATO, la Marea Neagră. Ne aşteptăm să fie menţinut accesul la întreaga suprafaţă a Mării Negre pentru toate statele riverane şi alţi actori comerciali care utilizează această mare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Mării Baltice şi a zonei arctice. Acestea sunt probleme asupra cărora am avut discuţii dificile cu ruşii, precum şi asupra multor altor probleme, în care ei încearcă să intervină dincolo de limitele interesele lor legitime”, a afirmat Bolton într-un interviu acordat marţi filialei ucrainene a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), cu ocazia vizitei întreprinse în Ucraina.
Avertismente americane
John Bolton a afirmat că Statele Unite au avut ‘câteva discuţii foarte sincere’ cu Rusia cu privire la controlul armelor şi intenţionează să le continue. ‘SUA îşi vor proteja interesele în întreaga lume, precum şi interesele prietenilor şi aliaţilor lor’, a asigurat consilierul preşedintelui american.
În acest context, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că militarizarea Crimeii anexate de către Rusia şi ‘proliferarea armelor nucleare în regiunea Mării Negre’ reprezintă o provocare pentru ordinea şi securitatea internaţionale.
Într-un comunicat, MAE ucrainean subliniază că ‘regimul de la Moscova ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă’, conform Ukrainska Pravda.
Exerciții militare în forță la Marea Neagră
La 26 august, zece avioane de luptă Su-30SM de generaţia a patra din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud al Rusiei au efectuat exerciţii în Crimeea implicând lansări de rachete de tipul ‘aer-aer’ împotriva unor ţinte aeriene ale unui inamic imaginar, conform media ruse.
În interviul menţionat, Bolton a spus că SUA sunt dispuse să participe la negocierile cu privire la reglementarea situaţiei din Donbas în aşa-zisul format Normandia (Germania, Franţa, Ucraina, Rusia) dacă va fi necesar, conform Ukrinform.
‘Formatul Normandia poate să continue dacă ţările participante doresc. Dacă ele cred că acesta este un mod acceptabil de a se merge mai departe, atunci Statele Unite şi – sunt sigur – Marea Britanie vor fi fericite să participe’, a afirmat consilierul preşedintelui Donald Trump, adăugând că autorităţile ucrainene trebuie să decidă singure care este calea cea mai avantajoasă.
Potrivit lui Bolton, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va putea aborda problema participării Washingtonului la formatul de convorbiri Normandia în cadrul preconizatei întâlniri cu Donald Trump în timpul vizitei acestuia la Varşovia (31 august-2 septembrie).
Bomba chineză
Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Donald Trump, John Bolton, a avertizat anterior Ucraina să nu se lase atrasă pe orbita Chinei prin ceea ce el a numit „diplomaţia datoriilor’” practicată de Beijing. Bolton a făcut această declaraţie în timpul vizitei efectuate la Kiev şi avertismentul său vine în timp ce China încearcă să achiziţioneze societatea Motor Sich, o importantă companie ucraineană din sectorul aeronautic.
”Am transmis îngrijorările noastre în legătură cu (…) practici comerciale neloiale ale Chinei, ameninţări la adresa securităţii naţionale pe care le-am văzut în SUA”, a mai spus consilierul lui Trump în timpul unei conferinţe de presă în capitala ucraineană, transmite agenţia Reuters, citată de mass-media de la Kiev.
Compania chineză Skyrizon Aviation Industry Investment a semnat în anul 2016 un acord pentru achiziţia unui pachet de acţiuni în cadrul societăţii Motor Sich (producătoare de motoare pentru avioane şi elicoptere civile şi militare), dar înţelegerea a fost blocată de serviciile de securitate ucrainene, care au deschis o investigaţie pentru un presupus sabotaj.
A urmat un proces şi justiţia a decis că acele acţiuni pot fi vândute, dar contractul încă mai aşteaptă aprobarea organismului ucrainean din domeniul concurenţei. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2019 | Marea Neagra, Știri, Ucraina
Poroșenko, hăituit de justiția din Ucraina
Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei a deschis cel de-al cincilea dosar penal împotriva fostului președinte, Petro Poroșenko cu privire la numirea ilegală a cabinetului de miniștri în 2016, a declarat avocatul Andrei Portnov pe canalul său de Telegram, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prieteni, vă informez că astăzi Biroul de Stat pentru Investigații a început a cincea procedură penală împotriva lui Poroșenko și Parubii (președintele radei Supreme) în legătură cu falsificarea documentelor privind formarea în 2016 a unei coaliții din fracțiuni parlamentare și numirea ilegală a cabinetului de miniștri”, a spus Portnov.
Autoritățile consideră că Poroșenko a introdus în documentele oficiale în mod intenționat informații false despre prezența coaliției, care a încetat să existe puțin mai devreme din cauza lipsei unei majorități. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 13, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Un tribunal din peninsula Crimeea (Ucraina), anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a condamnat opt tătari crimeeni la detenție preventivă pentru 2 luni, sub acuzația de extremism, relatează surse locale, citate de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei opt au fost arestati în urma unor operațiuni în forță ale trupelor Serviviului rus de Securitate (FSB), iar poliția le-a perchezitionat locuințele.
Acuzații contestate
Potrivit FSB-ului, cei opt etnici tătari crimeeni ar fi fost membri ai organizației islamice Hizb-ut-Tahrir, care este interzis in Rusia, dar nu și în Ucraina, stat care a controlat peninsula până în 2014.
O parte a comunității internaționale a condamnat arestările. Potrivit organizațiilor internaționale de apărarea a drepturilor omului și mai multor guverne occidentale, autoritățile ruse din peninsula anexată, duc o campanie susținută împotriva tătarilor din Crimeea și a celor care critică politica Moscovei.
Una din acuzațiile frecvente aduse etnicilor tătari crimeeni considerați indezirabili de către forțele de ocupație ruse este aparteneța la organizația islamică Hizb-ut-Tahrir, interzisă în Federația Rusă, Egipt, Turcia, China și majoritatea statelor arabe, datorită activismului său politic în favoarea reînfințării postului de calif (n.r.-lider spiritual și politic al tuturor musulmanilor sunniți, abolit în 1924 de liderul turc Mustafa Kemal Ataturk) și a unui stat islamic mondial.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Moștenirea geocidului
Guvernul ucrainean a cerut comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relata recent mass-media regională, citând MAE de la Kiev. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea de către URSS a tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie 2019 Mejils-ul, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor oficiale, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu etnicii tătarii din diferite republici federale ruse (Tatarstan, Bașkiria, etc.), au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, până când imperiul țarist a cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Ucraina și-a modernizat în mod semnificativ armata pentru a face față amenințării separatiste pro-ruse din Donbass
Germania şi Franţa doresc relansarea procesului de pace din estul Ucrainei şi organizarea de discuţii cu Rusia, au declarat, la Kiev, miniştrii de externe ai celor două state, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a menţionat o „discuţie excepţional de bună” cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a preluat săptămâna trecută funcţia de şef al statului şi care a afirmat în discursul inaugural că soluţionarea conflictului reprezintă una din priorităţile sale. Eforturile de mediere în formatul franco-german pentru stabilirea păcii în estul Ucrainei vor continua, a spus Maas. El a adăugat că „după această discuţie sunt de părere că acest lucru este şi posibil”.
Demers diplomatic
La rândul lor, surse politice de la Kiev au precizat că noul președinte al Ucrainei mizează pe reluarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul Normandia.
Ziarul rus Korrespondent aminteşte că, în urmă cu câteva zile, Kremlinul, de asemenea, a sugerat că există posibilitatea organizării unei noi reuniuni cu privire la Donbas. ,,Aceste chestiuni sunt luate în considerare” – a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus, Vladimir Putin, fiind întrebat de jurnalişti dacă este planificată o întâlnire la nivel înalt în aşa-numitul format Normandia.
Kiev-ul mizează pe semnarea unor documente care să garanteze retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, retragerea echipamentelor grele și a artileriei grele din Donbas, dezarmarea grupărilor armate separatiste și desfăşurarea unei misiuni de pace ONU ori UE în Donbas, care să controleze și frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă, solicitare refuzată cu obstinație de separatiștii pro-ruși și autoritățile de la Kremlin.
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Conflict sângeros
Războiul din estul Ucrainei, de la graniţa cu Rusia, a izbucnit în urmă cu cinci ani, când Ucraina a înlăturat conducerea pro-rusă a ţării, manifestându-se în favoarea încheierii unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În luptele dintre separatiştii (n.r.-susţinuţi de Rusia) şi armata ucraineană au fost ucişi aproximativ 13.000 de persoane, conform estimărilor ONU. Participarea efectivă a militarilor ruși la conflictul din Donbass a fost demonstrată de investigațiile mass-media. Rusia a negat în mod repetat acuzaţiile Kievului că ar alimenta conflictul prin furnizarea de arme şi de militari activi taberei separatiste.
Germania şi Franţa mediază negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, în cadrul formatului Normandia. Preşedintele rus Vladimir Putin sprijină în mod public pozițiile liderilor separatişti.
Heiko Maas a denunţat, calificând-o drept ilegală, capturarea anul trecut de către Rusia a 24 de marinari ucraineni într-un incident din largul peninsulei Crimeea.
Crimeea, peninsulă legată geografic de partea continentală a Ucrainei, unde se află de mult timp o bază navală rusă la Marea Neagră, a fost anexată de Rusia în conflictul izbucnit în estul Ucrainei. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Kiev-ul vrea internationalizarea stramtorii Kerci
Ucraina vrea să obţină statut de strâmtoare internaţională pentru Kerci, care desparte Marea Neagră de Marea Azov, a declarat Olena Zerkal, adjunct al ministrului de Externe de la Kiev, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este foarte important pentru mine să ne asigurăm că strâmtoarea Kerci primeşte statutul de strâmtoare internaţională. Asta ar soluţiona numeroase chestiuni care încă există”, a declarat oficialul ucrainean la postul Novoye Radio, citat de mass-media internațională.
Zerkal a discutat şi despre incidentul naval din zona strâmtorii Kerci, de la finalul anului 2018, când forţele ruse au confiscat trei nave ucrainene, iar echipajele au fost arestate, spunând că MAE de la Kiev „a pregătit deja o notă pe care o va înmâna astăzi (luni, n.red.) Ministerului rus de Externe, în care vom întreba unde ne putem recupera navele şi când şi unde vor putea consulii noştri să-i preia pe militarii noştri care sunt închişi în penitenciarul Lefortovo (din Rusia)”.
Arest prelungit
Tribunalul internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) de la Hamburg a decis pe 25 mai că Rusia trebuie să elibereze pe militarii ucraineni reţinuţi în urma incidentului Kerci, însă Moscova a transmis că instituţia nu are autoritatea să judece acest caz.
Un tribunal rus a lăsat recent în vigoare arestul preventiv pentru cei 24 de marinari ucraineni capturați în noiembrie trecut într-un incident în Strâmtoarea Kerci, sfidând o decizie a tribunalului maritim al Națiunilor Unite. Judecătoria orășenească de la Moscova a spus că marinarii rămân în detenție cel puțin până în luna iulie, respingând demersurile de eliberare depuse de avocați. Cu două zile mai devreme, Tribunalul Internațional maritim de la Hamburg a cerut Rusiei eliberarea imediată a marinarilor și a celor trei vase capturate de ruși în noiembrie. Cererea a fost respinsă de Kremlin, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că legislația maritimă internațională nu este aplicabilă în acest caz.
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul declarațiilor
Moscova susţine că mai multe nave ucrainene au pătruns, în data de 25 noiembrie 2018, în apele teritoriale ale Rusiei şi au încercat să comită acţiuni ilegale în această zonă. Navele ucrainene au ignorat solicitările forţelor navale ruse de a se opri şi au continuat să manevreze periculos, astfel că forţele ruse au folosit armamentul pentru a opri intruşii.
Conform unui acord bilateral din 2003, strâmtoarea Kerci care ar trebui utilizată în mod egal de Rusia şi Ucraina.
Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, celelalte strâmtori din bazinul Mării Negre, au deja statut internaţional, regimul acestora fiind reglementat prin Convenţia de la Montreux, care este în vigoare din anul 1936. Potrivit convenţiei, în timp de pace, navele militare ale statelor neriverane nu pot depăşi anumite limite de tonaj total şi nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Tranzitarea strâmtorilor de către navele militare are statelor neriverane este supusă unei notificări prealabile către partea turcă, ce trebuie efectuată, de preferinţă, cu 15 zile înainte de realizarea tranzitului. (N.G.)
