de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
ONU acuză dur Ucraina
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat un nou raport privind situația drepturilor omului în Ucraina în 2017, iar concluziile sunt șocante: ofițerii serviciilor speciale torturează oamenii, cazurile crimelor săvârșite pe Maidanul Independenței nu sunt investigate, iar situația privind libertatea de exprimare se deteriorează, se arată în documentul citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS.
Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a intervievat 64 de foști prizonieri, care au fost reținuți pe teritoriul Ucrainei și în republicile separatiste din Estul Ucrainei. S-a constatat că pe ambele părți prizonierii au fost torturați, maltratați, amenințați sau abuzați sexual. În plus, condițiile de detenție erau inumane. Potrivit ONU, menținerea în prizonierat fără orice comunicare cu lumea exterioară în zona controlată de Ucraina era o practică mult mai răspândită în 2014-2015. Oamenii erau torturați până când nu semnau mărturisiri de vinovăție.
Situație dură
Raportul arată că anul trecut aceste tendințe s-au reînnoit. Victimele se plâng că au fost reținute în locuri publice de persoane necunoscute care purtau măști și uniforme fără semne de identificare. Oamenii au fost legați la ochi și duşi în locuri necunoscute care puteau fi clă- diri, garaje sau subsoluri. Acolo au fost bătuți, amenințați, li se imita execuția și au fost forțați să mărturisească că vor colabora cu serviciile secrete. În ceea ce privește libertatea de opinie și libertatea de exprimare, raportul constată că până în prezent nu a fost investigată ancheta împotriva site-ului „Mirotvoreț“, care adună date despre așa-zișii „dușmani ai poporului“. Astfel, datele personale ale jurnaliștilor continuă să fie publicate pe acest site web. Raportul mai spune că chiar una dintre băncile ucrainene a refuzat să dea bani unui client pe motiv că numele acestuia este prezent pe site-ul respectiv. De asemenea se menționează și interdicția importului de cărți rusești. „În perioada 1 ianuarie 2017 și 14 februarie 2018, Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune al Ucrainei a interzis 30 de cărți publicate în Federația Rusă, în special cartea „Stalingrad“, autorul căreia este istoricul britanic Anthony Bivor și care a fost tradusă în limba rusă“, se spune în raport.
Mass-media, sub asediu
În ceea ce privește mass-media, raportul se referă la 18 cazuri de încălcare a libertății de opinie și a presei. Comisia a examinat 9 cazuri de atac asupra jurnaliștilor, dintre care 5 au fost comise de reprezentanții organizațiilor extremiste de dreapta. Curios rămâne faptul că reprezentanții organelor de drept care asistau la aceste evenimente nu au făcut nimic pentru a preveni aceste fărădelegi. Drept exemplu servește blocarea activității siteului Vesti (media holding), asasinatele comise împotriva jurnaliștilor Viaceslav Veremia și Pavlo Șeremet, atacul comis împotriva jurnaliștilor de la Radio Svoboda (Europa Liberă) care filmau nunta fiului Procurorului General, Iuri Luțenko, blocarea canalului de televiziune Newsone de către membrii organizației „Bratstvo” (Frăția) condusă de Korcinskyi, atacul comis asupra biroului „Uniunii jurnaliștilor ortodocși”, agresarea fizică și verbală a jurnaliștilor de către reprezentanții organizației radicale „S14”, etc. Raportul constată că în această perioadă s-a bătut pasul pe loc în investigarea crimelor săvârșite în timpul demonstrațiilor de pe Maidanul Independenței din Kiev. „Au existat foarte puține evoluții pozitive în procesul a 5 foști angajați ai diviziunii „Berkut”, care sunt acuzați de asasinarea a 48 de protestatari în 20 februarie 2014 pe Maidanul Independenței din Kiev. Doi acuzați au fost arestați în aprilie 2014, iar trei – în februarie 2015“, se arată în raport. Organizațiile naționaliste de dreapta, care promovează ideologii bazate pe rasism, xenofobie și intoleranță, continuă să rămână un motiv deosebit de îngrijorare pentru oficialii ONU. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a declarat că președintele Igor Dodon este un interlocutor interesant, însă l-a criticat pentru afirmaţiile sale inconsecvente privind soluţionarea conflictului transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el” a declarat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Declarațiile dure ale lui Krasnoselskii vin pe fondul vizitei în Republica Moldova, inlcusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată.
Acuzații dure
Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta iniţial a spus că vede soluţionarea conflictului prin federalizare, apoi preşedintele Republicii Moldovaşi-ar fi schimbat opinia. Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederaţii, ca în final şeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria. Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chişinăului, decât recunoaşterea independenţei de stat a Transnistriei.
Preşedintele nerecunoscut din stânga Nistrului l-a criticat pe Igor Dodon şi pentru poziţia sa faţă de trupele ruse din Transnistria. Krasnoselskii a declarat că Dodon aminteşte des despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul ţării. În acest context, el a explicat că atunci când preşedintele de la Chișinău ar fi menţionat într-un interviu că, odată ce va fi soluţionat conflictul transnistrean, problema trupelor militare ruse se va rezolva de la sine, Dodon avea în vedere că trupele ruse vor fi obligate să părăsească regiunea pe motiv că ţara are statutul de neutralitate stipulat în Constituţie.
Dodon, ținta atacurilor
Krasnoselskii a menţionat că în spatele afirmaţiilor despre neutralitate se ascund interese meschine, dând de înţeles că se doreşte evacuarea trupelor ruse din regiune anume prin aplicarea acestui mecanism. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Armata rusă rămâne în Transnistria
Atacurile dure ale liderului de la Tiraspol împotriva lui Dodon vin pe fondul încheierii vizitei în Republica Moldova, inclusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a avut o întrevedere cu Vadim Krasnoselskii și alți lideri de la Tiraspol. Înaltul oficial rus a a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Unitatea lumii ruse, garantată la urna de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, pregătit pentru escaladarea conflictului diplomatic cu Federația Rusă
Kievul înăspreşte controalele pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în Ucraina, potrivit unui decret semnat în această săptămână de preşedintele Petro Poroşenko, încă o măsură a autorităţilor ucrainene de a se distanţa de vecinul lor fost aliat, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Kiev, citate de mass-media, au menționat că pasul următor va fi introducerea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni ruși care vor dori să viziteze Ucraina. Noile măsuri vor fi introduse până la alegerile prezidențiale ucrainene din 2019. Moscova a denunțat periodic măsurile implementate de Kiev.
Menționăm că cetățenii din cele două state au călătorit liber între ţările lor de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, dar Kievul a încercat să implementeze un regim mai strict în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 şi rolului acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Apărarea securității statului
Președintele Poroşenko a semnat acum un decret care cere ruşilor şi cetăţenilor din alte câteva ţări să notifice autorităţile ucrainene în prealabil cu privire la motivul călătoriei lor în Ucraina. Aceasta vizează „apărarea securităţii statului şi neutralizarea ameninţărilor în domenii privind migraţia şi cetăţenia”, a precizat administraţia lui Poroşenko într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Decretul se referă la „străini, în special cetăţeni ai Federaţiei Ruse şi persoane fără cetăţenie, care provin din ţări cu risc de migraţie”, se spune în comunicat, fără a fi oferite detalii suplimentare despre ţările în cauză. Potrivit serviciului de frontieră al Ucrainei, în 2017 au fost înregistrate 1,5 milioane de călătorii efectuate de ruşi în Ucraina. Guvernul are o lună la dispoziţie pentru a pune în aplicare decizia, dar nu este clar când va intra în vigoare noua regulă.
Controale biometrice
La începutul anului 2018, Ucraina a introdus controale biometrice pentru ruşii care intră în ţară, dar guvernul de la Kiev nu a impus şi un regim oficial de vize, în pofida presiunilor exercitate de mediile politice de opoziție, în contextul acutizării situației politice interne de la Kiev.
Relaţiile dintre Kiev şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi i-a sprijinit pe separatiştii proruşi din regiunea Donbas în estul Ucrainei într-un conflict în curs de desfăşurare ce a dus la moartea a peste 10.000 de persoane.
Ucraina a rupt relațiile economice cu Rusia
Totodată, Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, conform premierului ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Misiunea de observatori OSCE rămâne în Ucraina pentru încă un an
Misiunea de 1.000 de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va putea să mai rămână în Ucraina încă un an, a decis OSCE joi la Viena, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘‘Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate”, a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine în acest an preşedinţia OSCE.
Decizie unanimă
În ultimii patru ani, observatorii OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.
Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE, confirmând așteptările mediilor diplomatice occidentale. Decizia adoptată joi survine după ce recent s-a înregistrat o reducere a numărului de încălcări ale armistiţiului şi de victime în rândul civililor.
Căștile albastre, motiv de conflict
Conform agenției germane DPA, în prezent au loc negocieri, la care participă Rusia şi SUA, privind desfăşurarea de trupe ONU de menţinere a păcii, alături de observatorii OSCE, în estul Ucrainei. Cele două părți nu pot ajunge la un numitor comun, Kiev-ul dorind ca acest contingent de căști albastre să fie desfășurat pe frontiera de stat ruso-ucrainene, iar Moscova și forțele separatiste pro-ruse insisitând să fie desfășurat strict pe linia de contact dintre insurgenți și forțele guvernamentale ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, oferă noi garanții militare regimului de la Tiraspol
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
24 de secții pentru Putin
În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.
Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, denunță acordurile comerciale cu Federația Rusă
Kievul a denunţat unilateral Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Rusia, a declarat premierul ucrainean, Volodimir Groisman, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, Cabinetul de Miniștri de la Kiev a denunţat Programul de cooperare economică dintre Ucraina şi Federaţia Rusia pentru perioada 2011-2020. Oficialul ucrainean a precizat că Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev urmează să notifice în acest sens Guvernul de la Moscova.
Programul de cooperare economică între Ucraina şi Federaţia Rusă a fost semnat la 7 iunie 2011, de către premierii ucrainean şi rus de la acea vreme, Mikola Azarov şi Vladimir Putin, şi reflecta o viziune complexă convenită de cele două ţări asupra perspectivelor cooperării în domeniul economic pe termen lung în calitate de state partenere cu drepturi independente egale. Programul conţinea obiectivele și mijloacele dezvoltării acestei cooperări economice ruso-ucrainene, principalele direcții în acest sens, sectoarele prioritare și rezultatele scontate. (N.G.)
