de Razvan Iorga | feb. 12, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina si Rusia au convenit saptamana trecuta pentru crearea unui consortiu bilateral care sa administreze sistemul ucrainean de conducte, potrivit editiei ucrainene a Kommersant care citeaza o sursa din cadrul Gazprom. Potrivit sursei, Ucraina a cerut viitorul consortiu va fie creat pe picior de egalitate iar Rusia mai degraba sa administreze acest sistem, si nu ca si cum i-ar apartine. „Ni s-a spus ca acest contract ar trebui sa stipuleze un principiu conforma care trebuie sa transportam cel putin 60 de miliarde de metri cubi de gas in fiecare an si ca trebuie sa garantam plata de minim 2,2 miliarde de dolari americani pentru servicii de tranzit”, a declarat sursa din interiorul Gazprom. Aceasta a mai spus ca partile inca dezbat daca principiile legate de transport sau plati trebuie aplicate si daca partea ucrainean ar putea sa respinga principiul accesului egal la sistemul de transport al gazelor de pe teritoriul Ucrainei, unul care ar fi in contradictie cu acordul semnat de Kiev cu Comunitatea Energetica. In schimb, Rusia insista ca viitorul consortiu va decide cui va fi destinat gazul transportat si in ce termeni. In paralel, pretul gazelor rusesti pentru Ucraina a trebui sa coboara la 280 de dolari pe mia de metri cubi. „Chestiunea integrarii Ucrainei in Uniunea Vamala ca si conditie pentru scaderea pretului nu mai exista pe agenda bilaterala”, a declarat aceesi sursa pentru Kommersant. Ambele parti implicate in aceste negocieri au refuzat sa faca vreun comentariu oficial, dar ministrul ucrainean al Energiei si Industriei Carbunelui a declarat pentru publicatia aminitat ca Ucraina trebuie sa gandeasca acest consortiu fara vreo implicare partii europene. Asta din cauza faptului ca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a inasprit conditiile pentru acordarea unui imprumut pentru modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazelor. In 2009, Ucraina a semnat un acord de finantare pentru modernizarea sistemului impreuna cu CE, BERD, Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Mondiala. Volumul total al programului este estimat la cinci miliarde de dolari iar BERD si BEI au promis ca vor aloca in prima faza de 300 de milioane de dolari. Anterior, BERD a insistat ca va ajuta financiar Ucraina pentru modernizarea sistemului, doar daca Kievul va face o reforma la scara foarte mare.
Jocuri pe mai multe fronturi
Saptamana trecuta, autoritatile de la Kiev anuntat ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, incepand importuri prin intermediul Slovaciei si Ungariei, pentru a reduce dependenta de livrarile din Rusia. “Cu Slovacia discutam elemente tehnice, toate problemele cu Ungaria au fost rezolvate. Mizam pe primul trimestru”, a declarat ministrul Energiei Eduard Stavitski, transmite RIA Novosti. Ucraina cumpara deja gaze din Europa prin Polonia, in incercarea de a reduce dependenta de livrarile de gaze din Rusia, cu care este blocata intr-o disputa referitoare la termenii contractelor existente. Presa din Ucraina a relatat in ianuarie ca autoritatile de la Kiev analizeaza posibilitatea importului de gaze prin Slovacia, precum si de gaze lichefiate de la terminale din Turcia, prin Bulgaria si Romania. Stavitski a aratat ca autoritatile de la Kiev vor sa cumpere gaze nu doar de la partenerul actual RWE, din Germania, dar nu a numit posibilii parteneri. “Discutiile sunt in curs si se apropie de sfarsit”, a spus ministrul. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat in ianuarie ca guvernul este interesat de importul gazelor din Europa intrucat contractele nu au clauze pentru plata gazelor neconsumate sau penalizari pentru achizitia unei cantitati mai mici decat cea prevazuta. Grupul rus Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de 7 miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Contractul calculeaza pretul gazelor in functie de cotatia petrolului, care a crescut puternic din 2009. Autoritatile ucrainene considera ca acest contract este nedrept si insista pentru reducerea pretului si a volumului importurilor de gaze. Fostul premier Iulia Timosenko executa o pedeapsa de 7 ani de inchisoare pentru depasirea atributiilor in semnarea acestui contract.
de Razvan Iorga | feb. 11, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Castigurile mari obtinute de Moscova din vanzarea hidrocarburilor sunt investite acum de guvernantii de la Kremlin in diverse alte domenii. Asadar, Rusia a fost cel mai mare cumparator de aur la nivel mondial in ultimul deceniu, absorbind 570 de tone, cu 25% mai mult decat ocupanta locului secund, China, transformand „aurul negru” in lingouri pe fondul cresterii puternice a preturilor ambelor marfuri, potrivit Bloomberg. „Cu cat o tara are mai mult aur, cu atat va avea mai multa suveranitate daca dolarul, euro, lira sterlina sau orice alta moneda de rezerva va suferi un cataclism”, comenteaza pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar in camera inferioara din partea partidului Rusia Unita, formatiunea politica a presedintelui Vladimir Putin. Astfel, Rusia a cumparat in ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalenta cu de trei ori greutatea Statuii Libertatii. Aurul, ravnit de liderii Rusiei de la tarul Nicolae al II-lea pana la Vladimir Lenin, s-a scumpit de aproape 5 ori in ultimul deceniu. Bancile centrale ale economiilor dezvoltate au tiparit bani pentru a incerca sa-si fereasca economiile de efectele crizei financiare globale, astfel ca investitorii au cautat sa renunte la detinerile in dolari si euro in favoarea unor active mai sigure, precum aurul.
Istoricul investitiilor
In 1998, anul cand Rusia a intrat in default pe 40 miliarde de dolari din datoria de stat, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scazut la 11,5 un an mai tarziu, cand Putin a preluat puterea. in 2005, cand o uncie de aur reprezenta in dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol, presedintele Putin a sugerat bancii centrale sa cumpere metalul pretios. La acea data, aurul se tranzactiona la 495 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrala a Rusiei detinea 387 tone, reprezentand 2,2% din rezervele totale de 165 miliarde de dolari. La o luna dupa indicatiile lui Putin, raportul a crescut la 3,5%. Aurul a inchis saptamana trecuta la un pret de 1.670 dolari pe uncie, dupa ce a urcat cu 7% in 2012, al saptelea an consecutiv de crestere. Analistii anticipeaza ca metalul pretios se va aprecia la 1.825 dolari pe uncie in acest an. Alti lideri politici nu au fost la fel de inspirati. Ca ministru de Finante in Marea Britanie, Gordon Brown a dispus vanzarea a aproape 400 de tone de aur in perioada 2000-2002, cand preturile se aflau la minime ale ultimilor 20 de ani. inaintea crizei financiare mondiale din 2008, bancile centrale vindeau net intre 400 si 500 tone de aur pe an. in prezent, in frunte cu Rusia si China, bancile nationale fac achizitii nete de aproxiamtiv 450 de tone pe an, potrivit lui Marcus Grubb, director de cercetare la World Gold Council. in timp ce natiunile cu economii emergente cumpara masiv aur, tarile dezvoltate isi lichideaza rezervele. Elvetia a vandut in ultimul deceniu 877 tone de aur, potrivit datelor FMI, cantitate care ar fi valorat in prezent aproxiamtiv 48 miliarde de dolari. Franta a vandut 589 de tone, iar Spania, Olanda si Portugalia mai mult de 200 tone fiecare. in pofida achizitiilor masive derulate in timpul mandatelor de presedinte si premier ale lui Vladimir Putin, Rusia este doar pe locul 8 in lume dupa rezervele de aur, cu 958 tone, potrivit World Gold Council. Statele Unite ocupa prima pozitie, cu aproximativ 8.134 tone, urmate de Germania, cu 3.391 tone, Fondul Monetar International, cu 2.814 tone. in timp ce aurul reprezinta 9,5% din rezervele Rusiei, procentul depaseste 70% in cazul Statelor Unite, Germaniei, Italiei si Frantei.
de Vitalie Goncearov | feb. 11, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, impreuna cu Stefan Fule, comisarul european pentru extindere
Deci la nivel declarativ Kievul vrea sa intre in randul capitalelor europene, oamenii politici din partidul principal aflat la guvernare folosesc inca un limbaj specific epocii sovietice si cer oficialilor UE pe un ton imperativ sa nu le mai puna conditii. Asa s-a intamplat si in cadrul ultimei vizite la Kiev a comisarului european pentru extindere, Stefan Fule, de la finele saptamanii trecute. In pofida faptului ca presedintele si premierul Ucrainei l-au ascultat cu atentie si fara obiectii pe Fule, unii dintre membrii Partidului Regiunilor au venit cu declaratii scandaloase, noteaza cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. ‘Declaratiile lui Fule sunt ‘badaranesti’, la fel ca toata politica Europei la adresa Ucrainei’, a declarat deputatul Vadim Kolesnicenko, exprimând-si indignarea in legatura cu faptul ca un reprezentant al UE se amesteca in treburile interne ale Ucrainei. ‘Trebuie sa fii odios ca sa-i indici unui stat suveran cum trebuie sa functioneze sistemul sau juridic. Cine este acest Fule ca sa ne spuna pe cine trebuie sa elibereze sistemul juridic al Ucrainei (pe Iulia Timosenko sau Iuri Lutenko?)’, si-a exprimat indignarea reprezentantul partidului aflat la putere in Ucraina. El a subliniat, de asemenea, ca puterea de la Kiev stie dupa ce se ghideaza UE. ‘Ni se spune ca daca nu vom face ceva, nu vom primi morvocul (semnarea acordurilor). Pai noi intelegem foarte bine ca Europa nu are de fapt nevoie de Ucraina. Acordul de asociere este o masura exclusiv de atentionare, pentru ca Ucraina sa nu se integreze in Uniunea Vamala. Astazi Europa si Rusia fac ping-pong cu Ucraina’, si-a exprimat convingerea deputatul ucrainean. in opinia unui analist apropiat Partidului Regiunilor, ‘este posibil ca de data aceasta Kolesnicenko sa fi spus ceea ce cred dar nu indraznesc sa spuna sefii de stat’. intr-adevar, Viktor Ianukovici si Nikolai Azarov au fost pusi intr-o situatie complicata in timpul intâlnirii cu Fule, potrivit Nezavisimaia Gazeta. in pofida faptului ca premierul ucrainean a incercat sa-i spuna comisarului european despre planurile si reusitele Ucrainei, oaspetele european a declarat ca nu a vazut progrese deosebite comparativ cu situatia care se inregistra in timpul vizitei trecute, din septembrie. Fule a amintit ca semnarea celor doua acorduri importante este planificata sa aiba loc in timpul summitului ‘Parteneriatul Estic’, care va avea loc in noiembrie 2013. ‘Nu putem astepta. Fereastra posibilitatilor este deschisa tocmai acum’, a spus Fule, amintind ca in 2014 vor avea loc alegeri in Parlamentul European, iar in 2015 – alegeri prezidentiale in Ucraina. De aceea, daca se va pierde acest moment acordurile vor mai putea fi semnate abia in 2016.
Conditiile Europei
In cadrul vizitei sale, Fule a elaborat o lista neoficiala de 19 conditii, de a caror indeplinire de catre Ucraina depinde perspectiva integrarii acestei tari in structurile europene. Cel mai serios factor iritant in aceasta lista este pentru Kiev probema privind renuntarea la asa-zisa justitie selectiva, legata de perspectiva eliberarii Iuliei Timosenko si a lui Iuri Lutenko (fost ministru de interne). Nikolai Azarov a mai atras atentia asupra unei alte cereri neconfortabile pentru Kiev: sa se decida in legatura cu vectorul integrarii – fie in Europa, fie in Uniunea Vamala. Experti de la Kiev subliniaza ca in prezent se inregistreaza o situatie ciudata: criticând Ucraina, UE manifesta interes pentru o apropiere cât mai rapida de aceasta, iar atunci când isi proclama integrarea europeana, puterea ucraineana nu doreste de fapt sa onoreze conditiile UE. Potrivit politologului Aleksandr tarenok, ‘este in interesul echipei lui Ianukovici sa mizeze cât mai mult pe confruntarea dintre UE si Uniunea Vamala, fara sa inregistreze progrese nici intr-un plan, nici in altul. ‘Ei /membrii echipei/ sunt ocupati cu acumularea de proprietati, vor sa puna mâna pe ultimele bucati tentante si, desigur, nu vor ca pe piata ucraineana sa vina concurentii rusi. De aceea, in realitate nimeni nu intentioneaza sa se integreze nicaieri: cochetarea cu UE si cu Uniunea Vamala sunt doar elemente de negot, precum si o incercare de a prelungi o perioada de incertitudine politica, foarte profitabila pentru cei aflati la putere’, subliniaza tarenok, preluat de Agerpres.
Garantii economice
Reprezentanti ai Uniunii Vamale si ai conducerii ruse i-au creionat deja Kievului avantajele economice si financiare ale integrarii in aceasta directie. Acum acest subiect a fost abordat si de reprezentantul UE. ‘Vom continua sa sprijinim Ucraina din punct de vedere financiar’, a spus Fule. in acelasi timp, a devenit cunoscut ca UE a inceput sa ia in calcul posibilitatea crearii unei zone de liber schimb cu Ucraina inca inainte de semnarea unui acord corespunzator. in acelasi timp, au inceput sa fie promovate in mod activ procese de liberalizare a regimului de vize. Reprezentantul Ucrainei la UE, Konstantin Eliseev, a expus in detaliu, intr-un articol publicat in decembrie in Ukrainskaia Pravda, avantajele integrarii: ‘Aderarea la Uniunea Vamala ii va oferi Ucrainei doar dividende de scurta durata: cele câteva miliarde de dolari despre care vorbeste Moscova nu sunt decât plata pentru pierderea suveranitatii ucrainene’. Eliseev a subliniat ca, dimpotriva, acordul de asociere cu UE fixeaza din punct de vedere juridic garantiile politice ale suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Ucrainei si asigura accesul la o piata imensa si previzibila, cu o ridicata capacitate de plata din partea consumatorilor.
de Anatol Terzi | feb. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a decis sa blocheze conturile holdingului „Sheriff”, cel mai puternic de acest fel din Transnistria. Decizia vine ca urmare a semnarii la la 29 decembrie 2012 a unui decret care face referire la blocarea „posibilitatii suplinirii conturilor corespondente cu valuta straina”. Potrivit comunicatului de presa remis de compania „Sheriff” si preluat de Unimedia.info se spune ca fara aceste conturi holdingului ii va fi imposibil sa achiziționeze marfa, care nu este produsa pe teritoriul regiunii de dincolo de Nistru. „Astfel nu vor putea fi onorate obligațiile prevazute de contractele externe. Din cauza ca rezervele valutare ale companiei sunt practic epuizate, holdingul avertizeaza populația din regiune despre „posibile intreruperi in ce priveste livrarea produselor alimentare, industriale si petroliere catre rețeaua comerciala „Sheriff”, dar si instituțiile publice finanțate din buget”, se precizeaza in comunicatul „Sheriff”. Sursa citata precizeaza ca holdingul „Sheriff”, supranumit „stat in stat” are implicații in toate sectoarele economiei din stanga Nistrului. Compania deține in proprietate cele mai mari rețele de comerț, saloane auto, benzinarii, unicul operator de telefonie mobila din regiune „Interdnestrcom”, cea mai cunoscuta fabrica de vin si cognac din Tiraspol – Kvint, postul de televiziune, cazinouri, un club de fotbal si stadion.
de Anatol Terzi | feb. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Eugen Carpov a avut, la 6 februarie curent, o intrevedere cu reprezentantul special al Presedintelui in exercitiu al OSCE pentru reglementarea conflictelor prelungite, Andrei Descita. in contextul preluarii in anul 2013 a presedintiei OSCE de catre Ucraina, cei doi oficiali au discutat despre situatia actuala a procesului de reglementare a conflictului transnistrean, in ajunul primei runde de negocieri in formatul “5+2”, care se va desfasura pe 18-20 februarie 2013 la Liov, Ucraina. In debutul intrevederii, viceprim-ministrul a apreciat vizita in Republica Moldova a Ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Leonid Kojara, care a estimat reglementarea transnistreana drept una dintre prioritatile majore ale presedintiei Ucrainei in OSCE, relateaza Interlic. „Este apreciabil si semnificativ faptul ca prima vizita oficiala intreprinsa in acest an de catre Ministrul afacerilor externe al Ucrainei a fost in Republica Moldova, fapt care ne convinge ca Ucraina este angajata plenar sa contribuie la dinamizarea procesului de solutionare a conflictului transnistrean”, a afirmat dl Eugen Carpov. In acelasi context, Vicepremierul a apreciat rolul constructiv jucat de Ucraina pana in prezent in medierea dialogului dintre Chisinau si Tiraspol si a exprimat increderea ca acesta va genera si in continuare noi solutii pentru problemele cotidiene ale oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Negocieri consistente
De asemenea, domnul Eugen Carpov a subliniat necesitatea demararii discutiilor asupra subiectelor din cosul tematic trei, care include aspecte politice, institutionale si de securitate ale reglementarii definitive a conflictului transnistrean in baza principiului suveranitatii si integritatii teritoriale ale Republicii Moldova in limitele frontierelor recunoscute pe plan international. Totodata, cu referire la interactiunea pe plan economic dintre cele doua maluri ale Nistrului, viceprim-ministrul Republicii Moldova Eugen Carpov a accentuat necesitatea crearii unei platforme unice de conlucrare in vederea constituirii unui spatiu economic unic intre cele ambele maluri, propunere care anterior Chisinaul a prezentat-o Tiraspolului. La randul sau, reprezentantul special al Presedintelui in exercitiu al OSCE a facut o trecere in revista a principalelor activitati pe care Presedintia OSCE intentioneaza sa le realizeze pe parcursul anului 2013. Oficialul ucrainean a confirmat necesitatea continuarii dialogului intre actorii implicati in procesul de reglementare, in spiritul intelegerilor asumate la negocierile in formatul “5+2”. De asemenea, dansul a mentionat ca pe parcursul mandatului de Presedinte al OSCE, Ucraina va depune toate eforturile in directia solutionarii conflictului transnistrean. in cadrul vizitei sale in Republica Moldova, Reprezentantul special al Presedintelui in exercitiu al OSCE pentru reglementarea conflictelor prelungite, Andrei Descita, la 7 februarie curent se va deplasa la Tiraspol, informeaza Biroul pentru reintegrare.
de Camelia Rada | feb. 7, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev au anuntat ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, incepand importuri prin intermediul Slovaciei si Ungariei, pentru a reduce dependenta de livrarile din Rusia. „Cu Slovacia discutam elemente tehnice, toate problemele cu Ungaria au fost rezolvate. Mizam pe primul trimestru”, a declarat ministrul Energiei Eduard Stavitski, transmite RIA Novosti. Ucraina cumpara deja gaze din Europa prin Polonia, in incercarea de a reduce dependenta de livrarile de gaze din Rusia, cu care este blocata intr-o disputa referitoare la termenii contractelor existente. Presa din Ucraina a relatat in ianuarie ca autoritatile de la Kiev analizeaza posibilitatea importului de gaze prin Slovacia, precum si de gaze lichefiate de la terminale din Turcia, prin Bulgaria si Romania. Stavitski a aratat ca autoritatile de la Kiev vor sa cumpere gaze nu doar de la partenerul actual RWE, din Germania, dar nu a numit posibilii parteneri. „Discutiile sunt in curs si se apropie de sfarsit”, a spus ministrul. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat in ianuarie ca guvernul este interesat de importul gazelor din Europa intrucat contractele nu au clauze pentru plata gazelor neconsumate sau penalizari pentru achizitia unei cantitati mai mici decat cea prevazuta. Grupul rus Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de 7 miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Contractul calculeaza pretul gazelor in functie de cotatia petrolului, care a crescut puternic din 2009. Autoritatile ucrainene considera ca acest contract este nedrept si insista pentru reducerea pretului si a volumului importurilor de gaze. Fostul premier Iulia Timosenko executa o pedeapsa de 7 ani de inchisoare pentru depasirea atributiilor in semnarea acestui contract.
