de Razvan Iorga | mart. 13, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Razboiul bazelor din Asia Centrala continua intre SUA si Rusia. Ministrul apararii SUA, Leon Panetta, a sosit marti, intr-o vizita-surpriza, la Centrul american de tranzit al transporturilor destinate fortelor coalitiei internationale din Afganistan de pe aeroportul Manas de langa Biskek, capitala Kirghistan, fosta republica sovietica din Asia Centrala, potrivit agentiei ruse de stiri Rosbalt. Nu exista niciun fel de informatii referitoare la obiectivul acestei vizite si nici personalitatile oficiale cu care urmeaza sa se intalneasca Panetta la Biskek. Nici Ministerul kargaz al Apararii nu a facut vreun comentariu in legatura cu vizita mentionata, care intervine pe fondul recrudescentei violentelor in Afganistan dupa ce un militar american a masacrat duminica 16 civili afgani. Ambasadorul SUA in Kirghistan, Pamela Spratlen, declarase zilele trecute, intr-un interviu la un post de televiziune din Turcia, ca SUA incep o noua runda de negocieri cu privire la statutul bazei Manas dupa 2014. Unii comentatori nu exclud ca vizita ministrului american al apararii sa aiba legatura cu aceasta chestiune si nu cu evenimentele recente din Afganistan. Dupa ce a castigat alegerile prezidentiale in Kargazstan, Almazbek Atambaev a anuntat ca intentioneaza sa inchida baza aeriana a SUA desfasurata pe aeroportul Manas. ”Ne dorim ca aeroportul Manas sa devina unul supercivil, iar sa pastram o baza militara chiar si pentru 150 milioane de dolari nu este un pic, ci foarte periculos”, a afirmat noul presedinte kirgiz, subliniind ca nu ar dori ca baza americana sa fie tinta unei parti ostile. Ulterior, in timpul unei vizite la Moscova, liderul de la Biskek a acuzat Rusia de neplata chiriei pentru baza sa aeriana din Kant (Kirghistan) si a amenintat cu inchiderea obiectivului. „Aceasta baza satisface doar vanitatea generalilor rusi. Chiria nu este platita, iar partea rusa nu-si indeplineste obligatiile, la ce bun s-o mai pastram?” – s-a intrebat el retoric, recunoscand apoi ca a incurcat putin lucrurile. Moscova de fapt nu achitase chiria pentru alte doua facilitati militare detinute in Kirghistan si nu pentru Kant, comenteaza Rosbalt. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan.
Soapte in urechea presedintelui kirghiz
Temerile presedintelui kirghiz au fost alimentate constant de Moscova n privinta folosirii ei de catre SUA. Diplomatia rusa afirma luna trecuta ca aceasta baza ar putea fi folosita de catre fortele americane pentru atacarea Iranului. . “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. El a mai precizat ca atacarea Iranului are o miza pur economica. “In spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.
Varianta romaneasca
Pe langa baza de la Manas, SUA ar putea sa foloseasca infrastructura deja existenta la baza de la Kogalniceanu (judetul Constanta). Revista militara americana „Stars and Stripes” scra scris recent ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.
Neplata datoriilor militar
Chiar daca incearca sa blocheze accesul americanilor la aceasta baza, Rusia nu isi respecta datoriile financiare pentru facilitatile militare din aceasta tara pe care le foloseste. Presedintele kirghiz Almazbek Atambaiev a descris Rusia, la finele anului trecut, ca un partener strategic important, dar a acuzat Moscova ca nu a platit chiria pentru infrastructura militara de pe teritoriul tarii in ultimii patru ani. Principalul partener strategic al Kirghistanului este Rusia, dat fosta conducere “nu a lasat o mostenire buna in relatiile cu Rusia”, a spus Atambaiev. “In ultimul an si jumatate am reusit sa stabilim relatiile cu Rusia care au fost distruse de fostul guvern”, a afirmat el, notand ca premierul rus Vladimir Putin a acordat o mare sustinere republicii. Atambaiev a spus ca a reusit sa ajunga la un acord si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in special in ceea ce priveste plata datoriilor ruse acumulate in ultimii patru ani, reprezentand chiria pentru infrastructura militara a Moscovei din Kirghistan. Patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. Atambaiev, in varsta de 55 de ani, care a servit ca premier al tarii, a castigat alegerile prezidentiale din 30 octombrie cu 62% din voturi. Kirghistanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.
SUA pierde in Tadjikistan
Daca in cazul bazei de la Manas batalia este deschisa, in cazul Tadjikistanului, Washingtonul a pierdut acest meci. Aceasta tara a decis, in noiembrie 2011, ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Militarul american suspectat că a ucis duminică 16 civili afgani poate primi pedeapsa cu moartea în caz că este condamnat de justiţia militară americană, a declarat luni secretarul american al Apărării.
Sergentul suspectat de masacrarea civililor, printre care multe femei şi copii, trebuie adus în faţa curţii marţiale conform codului de justiţie militară american. Acesta prevede, printre alte sancţiuni posibile, pedeapsa cu moartea, a explicat şeful Pentagonului. Regretând „teribilele pierderi de vieţi omeneşti”, Leon Panetta a declarat că motivul crimelor este încă necunoscut.
Militarul a părăsit baza pe jos în timpul nopţii pentru a ajunge într-un sat din apropiere şi este suspectat că şi-a împuşcat în cap şi cu sânge rece victimele înainte de a încerca să ardă cadavrele. „La un moment dat, acesta a revenit la bază şi s-a predat. El le-a spus oamenilor ce s-a întâmplat”, a declarat secretarul Apărării. Întrebat dacă se poate vorbi despre o mărturisire, Panetta a spus: „cred că acesta este cazul”. „Nu suntem siguri de motivele comiterii crimelor. Acesta este reţinut şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că va fi adus în faţa justiţiei şi va trebui să dea socoteală”, a adăugat Panetta.
Acest caz se adaugă unei serii de incidente – incendierea Coranului, soldaţi urinând pe cadavre – care rămân izolate şi nu subminează eforturile războiului şi nici strategia americană care prevede retragerea trupelor americane şi ale NATO la sfârşitul anului 2014, conform lui Leon Panetta. „Nu putem permite ca aceste evenimente să ne submineze strategia sau misiunea pe care o avem. Este important să avansăm”, a continuat acesta. Sergentul, a cărui identitate este ţinută secretă din cauza anchetei, se afla pentru prima dată în Afganistan după ce a fost trimis în Irak de trei ori.
Talibanii ameninţă cu răzbunarea
Talibanii au jurat luni că vor răzbuna moartea a 16 civili afgani, între care femei şi copii, ucişi duminică de un militarul american, promiţând că îşi vor dubla atacurile împotriva „sălbaticilor americani bolnavi mental”. Talibanii „vor răzbuna fiecare dintre martirii ucişi sălbatic de invadatori”, se poate citi pe site-ul insurgenţilor islamişti, care evocă masacrul de duminică. „Majoritatea victimelor sunt copii nevinovaţi, femei şi bătrâni, masacraţi de barbarii americani care le-au furat viaţa preţioasă fără milă şi şi-au pătat mâinile de sânge”, adaugă talibanii în comunicatul lor.
„Teroriştii americani caută scuze pentru cel care a comis această crimă inumană pretinzând că (…) este bolnav mental”, continuă insurgenţii. „Dacă autorii acestui masacru erau cu adevărat bolnavi mental, acest lucru ar arăta o nouă contravenţie morală a armatei americane, pentru că înarmează, în Afganistan, nebuni care întorc arma fără să gândească împotriva unor afgani fără apărare”, conchid talibanii.
de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat „în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând „16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor „copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai „consternarea” sa şi „durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a „transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.
Anchetă completă
Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment „tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind „de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o „anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este „şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
„Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. „Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.
de Anatol Terzi | mart. 7, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Ahmat Bakiev, fratele fostului preşedinte al Kîrgîzstanului Kurmanbek Bakiev, care a fost înlăturat de la putere, a evadat din închisoarea unde ispăşea o pedeapsă pentru „organizare de tulburări masive ale ordinii publice” în 2010, a anunţat marţi serviciul pentru aplicarea pedepselor.
„La 3 martie, condamnatul Ahmat Bakiev a evadat”, a precizat biroul de presă serviciului pentru aplicarea pedepselor. Acest serviciu a adăugat că Ahmat Bakiev a fugit în timp ce era spitalizat la Bişkek, într-un centru medical unde nu era supravegheat în permanenţă. El este în prezent căutat de poliţie, a precizat sursa citată.
În 2011, el a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru organizare de tulburări masive ale ordinii publice, posesie de arme şi organizare de grupări armate, în timpul revoltei din aprilie 2010 în urma căreia a fost înlăturat de la putere fratele său, Kurmanbek Bakiev. În prezent, fostul preşedinte kîrgîz trăieşte în exil în Belarus.
Kurmanbek Bakiev este de asemenea acuzat de autorităţile kîrgîze că ar fi responsabil de moartea a 87 de persoane în timpul confruntărilor violente de la începutul lui aprilie 2010, care au condus la înlăturarea regimului său.
de Razvan Iorga | mart. 6, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia nogociaza cu China pentru vanzarea a 48 de avioane de vanatoare de tip Suhoi printr-un contract in valoare de patru miliarde de dolari, dar Moscova solicita garantii ca avionele sa nu fie copiate, scrie marti cotidianul rus Kommersant. „Cele doua parti au ajuns, practic, la un acord cu privire la cantitatea de livrat. China s-a declarat pregatita sa achizitioneze 48 de avioane de vanatoare de tip Su-35”, a declarat o sursa din cadrul complexului militaro-industrial rus pentru Kommersant. Acest contract intre Rusia si China urmeaza sa fie „cel mai important din ultimul deceniu” si sa relanseze cooperarea intre cele doua tari, in contextul in care Beijingul s-a desprins de sub influenta Moscovei in materie de armament inca din 2007, subliniaza ziarul. Totodata, Rusia insista sa introduca in contract clauze ce interzic Chinei sa copieze aceste avioane cu scopul de a le vinde ulterior altor state, ceea ce Beijingul refuza. Chinezii au copiat, deja, mai multe tipuri de avioane ruse, ca Su-27, Su-30 sau MiG-29, precizeaza publicatia. intr-un raport publicat in octombrie, Institutul International de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Spiri) sublinia ca China este „inainte de orice interesata sa achizitioneze tehnologie cu scopul sa isi dezvolte propria industrie de armament”, notand ca industria chineza de armament este tot mai „capabila sa raspunda cererii interne si exporturilor”.
de Vitalie Goncearov | mart. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova
Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment, pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.
Statie strategica
Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.
Interese NATO
În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.
Nabucco vs. South Stream
De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.
