de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Partidului Republican a dezvaluit, miercuri, platforma politica cu care doreste sa abordeze cursa prezidentiala pentru Casa Alba. In ceea ce priveste angajamentele politico-militare, Barack Obama ramane ferm angajat in toate proiectele sale anterioare, inclusiv cel al scutului antiracheta ce urmeaza a fi amplasat in Europa. intarirea aliantelor, extinderea parteneriatelor, dar si amplasarea scutului antiracheta, care va avea elemente si in Romania, reprezinta prioritati in materie de politica externa pentru Partidul Democrat din SUA, releva platforma democratilor, publicata integral de New York Times in editia online. Potrivit platformei democratilor, cele mai mari pericole cu care se confrunta Statele Unite sunt reprezentate de terorism, proliferarea nucleara, atacurile cibernetice si biologice, schimbarea climatica si criminalitatea transfrontaliera. Pentru a raspunde acestor provocari este nevoie de o cooperare eficienta la nivel global, se arata in platforma Partidului Democrat.”Presedintele Obama si Partidul Democrat inteleg ca aceasta depinde de o colaborare stransa cu aliatii nostri traditionali, de cultivarea parteneriatelor cu noi centre de influenta (…)”, se mentioneaza in document. in ceea ce priveste Europa, actualul presedinte american, care vizeaza un nou mandat la Casa Alba la alegerile din 6 noiembrie, precum si Partidul Democrat sunt de parere ca „fundamentul securitatii globale este reprezentat in continuare de relatia (SUA, n.r.) cu aliatii traditionali din Europa si Asia si de angajamentele privind apararea acestora”, se mai arata in platforma democratilor. De asemenea, presedintele democrat in exercitiu continua „abordarea adaptativa in etape” in ceea ce priveste scutul european antiracheta, ce este menit sa protejeze atat Europa, cat si Statele Unite de eventuale amenintari din partea Iranului sau din alte zone. „Consideram ca SUA si Rusia pot coopera in privinta scutului antiracheta, dar am clarificat ca vom merge inainte cu sistemul nostru, incepand de la pasii pe care i-am facut pentru desfasurarea acestuia in Polonia, Turcia si Romania”, se arata in platforma Partidului Democrat.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele de peste Prut, Nicolae Timofti, a refuzat initierea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Aceasta solicitare i-a fost adresata din partea unui grup de initiativa pentru organizarea referendumului, dupa ce Comisia Electorala Centrala a respins initiativa, pe motiv ca marea majoritate a celor peste 230.000 de semnaturi colectate contravenea cerintelor Codului Electoral. ‘Tema propusa pentru referendum contravine vectorului european al statului nostru, stabilit de cetatenii cu drept de vot la ultimele alegeri parlamentare si asumat de actuala coalitie de guvernare ca un proiect strategic national de dezvoltare’, a subliniat presedintele Timofti intr-o declaratie, prezentata miercuri de purtatorul sau de cuvant.
Blocaj inspre Bruxelles
De asemenea, seful statului moldovean considera ca prin initierea unui astfel de referendum, ‘care are temeiuri false si este lipsit in mod vadit de perspectiva’, se urmareste blocarea proceselor de integrare europeana, destabilizarea situatiei politice si polarizarea continua a societatii. In acelasi timp, membrii grupului de initiativa sustin ca vor incerca sa obtina dreptul de organizare a referendumului pe cai judiciare si ameninta ca-l vor ataca in judecata pe Nicolae Timofti. Intre timp, si Partidul Comunistilor, principala forta de opozitie din Republica Moldova, a cerut convocarea unei sedinte extraordinare a parlamentului, la 13 septembrie, pentru a fi stabilita data organizarii unui referendum pentru aderarea tarii la Uniunea Euroasiatica si cea Vamala. Aceasta initiativa insa nu este acceptata de Alianta pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, numarul celor care se pronunta pentru aderarea Republicii Moldova la UE si al celor care doresc ca statul moldovean sa faca parte din Uniunea Euroasiatica este aproximativ egal
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat, miercuri, regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad ca a devenit un „stat terorist”, comitand masacre impotriva populatiei sale civile, informeaza Anadolu. „Regimul sirian a devenit un stat terorist”, a declarat Erdogan in timpul unei reuniuni publice a formatiunii sale politice, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AK), adaugand ca Turcia nu-si poate permite „luxul de a fi indiferenta” cu privire la un conflict care dezmembreaza vecinul sau din sud. Erdogan, care face adesea declaratii ce-l vizeaza pe presedintele Bashar al-Assad, a denuntat inca o data „masacrele in masa” comise de regim impotriva populatiei. „Bashar a intrat pana la gat in sangele” concetatenilor sai, a subliniat el, in fata partidului sau. Turcia gazduieste peste 80.000 de refugiati sirieni in noua tabere. Pentru a opri fluxul de refugiati catre teritoriul sau, Ankara a cerut, saptamana trecuta, Consiliului de Securitate al ONU sa creeze zone tampon sub protectie pe teritoriul sirian. insa marile puteri nu au acceptat propunerea, care ar implica o acoperire militara.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul NATO, Anders Fogh Rasmussen, impreuna cu presedintele Armeniei, Serj Sarkisian
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va incepe miercuri o vizita oficiala de doua zile la Erevan, in incercarea de a aplana puternicele tensiuni pe care Armenia le are cu statul vecin Azerbaidjan, acutizate dupa ce Baku a gratiat si promovat un ofiter azer condamnat pe viata in Ungaria pentru uciderea unui militar armean. in cadrul acestei vizite, Rasmussen va fi primit de catre seful statului Serj Sarkisian si va avea convorbiri cu ministrul de externe, Eduard Nalbandian, si cu cel al apararii, Seiran Ohanian, a precizat Ministerul armean de Externe, citat de RIA Novosti. Vizita secretarului general al Aliantei Nord-Atlantice intervine in contextul scandalului legat de locotenentul azer Ramil Safarov, condamnat la inchisoare pe viata pentru uciderea cu brutalitate a unui ofiter armean in 2004 la Budapesta. Safarov a fost extradat la sfarsitul lunii august de catre Ungaria in Azerbaidjan, unde acesta a fost imediat avansat la gradul de maior si gratiat de presedintele azer Ilham Aliev. Aceasta a provocat o reactie puternica din partea Erevanului, presedintele Sarkisian anuntand ulterior la reuniunea anuala cu ambasadorii ruperea relatiilor diplomatice cu Ungaria si suspendarea oricaror relatii oficiale cu statul ungar.
Amenintari de razboi
Armenia a avertizat luni ca este pregatita de „razboi”, iar ministrul apararii Eduard Nalbandian si seful Statului Major al armatei armene Iuri Haceaturov au dispus cresterea gradului de alerta la nivelul fortelor armatei nationale. Armenii intentioneaza sa-l intampine pe Rasmussen cu actiuni de protest la sosirea sa, miercuri, la Erevan. Potrivit expertilor, secretarul general al NATO va trebui sa raspunda pentru actiunile Ungariei, stat membru al Aliantei, iar pozitia lui Rasmussen se asteapta sa reflecte si pozitia Uniunii Europene. Cooperarea intre Armenia si Alianta Nord-Atlantica se desfasoara in prezent in conformitate cu Planul Individual de Parteneriat (Individual Partnership Action Plan – IPAP) semnat in decembrie 2005. Armenia si Azerbaidjanul isi disputa de mai mult timp controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care si-a declarat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa un razboi soldat cu circa 30.000 de morti si sute de mii de refugiati intre 1988 si 1994. O incetare a focului a fost semnata in 1994, dar Baku si Erevan nu au reusit inca sa se puna de acord asupra statutului regiunii.
de Razvan Iorga | sept. 4, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Uniunea Ucrainenilor din Romania (UUR) a cerut, marti, Camerei Deputatilor ridicarea imunitatii deputatului stefan Buciuta, reprezentand minoritatea ucraineana, motivand ca DNA i-a deschis dosar pentru abuz in serviciu, delapidare, gestiune frauduloasa, deturnare de fonduri, trafic de influenta. Potrivit unei solicitari a UUR, congresul extraordinar al asociatiei, care a avut loc la data de 20 iulie 2012, a hotarat demiterea deputatului Stefan Buciuta din calitatea de presedinte al Uniunii si retragerea sprijinului politic din partea asociatiei. Solicitarea UUR a fost trimisa de Biroul Permanent al Camerei Deputatilor catre Comisia juridica a acestui for legislativ, pentru emiterea unui punct de vedere. Recent, stefan Buciuta deputatul minoritatii ucrainene din Romania in Parlamentul de la Bucuresti, a incercat sa modifice decizia procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Ilfov de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile apartinand UUR. Buciuta a depus o actiunea in instanta, dar inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat cererea acestuia si a respins-o. Solutia nu este definitiva si mai poate fi atacata cu recurs, dar pana una alta toate bunurile raman sub sechestru, iar conturile sunt blocate. Dumitru Morhan, noul presedinte al Uniunii Ucrainenilor din Romania, a precizat ca aceste actiuni sunt ale unui om disperat, care se vede incoltit si incearca sa scape de raspundere pe ultima suta de metri.„In toata perioada in care a condus Uniunea Ucrainenilor din Romania, deputatul Buciuta nu a facut altceva decat sa aduca deservicii etnicilor ucraineni. Aceasta perioada a trecut, iar noua conducere a UUR are ca scop unificarea tuturor ucrainenilor, iar acest lucru il vom face cu intelepciune si prin promovarea unor proiecte serioase pentru intreaga comunitate”, a precizat Dumitru Morhan. Sumele aflate in conturile Uniunii Ucrainenilor din Romania se ridica la cateva zeci de miliarde de lei vechi, bani care nu pot fi folositi pana cand organele de ancheta nu-si vor da acceptul. intre timp, Directia Nationala Anticoruptie are in lucru un dosar in ceea ce priveste neregulile comise la UUR, fiind inceputa deja urmarirea penala impotriva unor persoane.
