Recenta decizie privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pune conducerea și populația statului în fața unor dileme importante.
În lipsa progreselor înregistrate pe domeniul justiției, Republica Moldova nu va putea avansa cu negocierile la celelalte capitole. Autoritățile speră ca procesul de screening să se finalizeze în 2024, lucru considerat destul de posibil, având în vedere sprijinul părții române. Experții consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe 9 capitole din cele 35, mai având totuși mult de lucru pentru a adopta legislația rămasă, dar mai ales pentru a o implementa.
Până la sfârșitul primăverii 2024, Chișinăul speră să organizeze o conferință guvernamentală în timpul căreia să fie setat cadru de negocieri.
În paralel, Chișinăul este deja în procesul de creare a unei echipe de negociatori și de numire a unui negociator – șef, poziție pentru care sunt vehiculate mai multe nume.
Biroul de Integrare Europeană, recent înființat se vrea a fi vârful de lance în acest context, autoritățile de la Chișinău sperând ca aceste procese să intre într-o nouă fază în următoarele câteva luni.
Factorii responsabili cu aceste negocieri au menționat că negocierile vor începe cu capitolul 23 ce ține de justiție și drepturi fundamentale. Pentru a putea deschide și alte capitole de negocieri, Chișinăul va trebui să demonstreze progrese reale pe justiție.
Faptul că autoritățile de la Chișinău au menționat că obiectivul primordial de țară este integrarea europeană este un semnal puternic pentru o situație în caree trebuie demarat un efort național, care să cuprindă nu doar Guvernul ori Administrația Prezidențială, dar și societatea civilă și fiecare cetățean individual.
Republica Moldova are oportunitate unică de a avansa mult mai rapid în acest proces de aderare decât alte țări candidate. Sprijinul României, dar și al cetățenilor din Republica Moldova, care activează deja în instituțiile europene, trebuie valorificat în mod eficient
Războiul pentru reformă trebuie dublat de un război împotriva propagandei. Decizia Guvernului de la Chișinău prin care toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi în ceea ce privește implicarea acestora în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică este una justă.
Fragilitatea Republicii Moldova la acest timp de atac hibrid obligă autoritățile să implementeze astfel de decizii,
Totodată, pentru că situația curentă în domeniul media audiovizual denotă existența cazurilor de activitate investițională cu abateri grave de la prevederile legislației și ignorarea restricțiilor în realizarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului, prin hotărârea publicată de Guvernul Republicii Moldova, a fost decisă sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiilor SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”, pe perioada de timp necesară colectării şi examinării de către Consiliu a informațiilor privind neconcordanțele în privința beneficiarilor efectivi şi indicii ale potențialelor încălcări.
Chiar dacă pentru cetățenii din statele din Uniunea Europeană astfel de măsuri par dure, situația de pe frontul hibrid deschis de Rusia împotriva Republicii Moldova, obligă autoritățile la astfel de măsuri.
Domul Ion Manole este unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, precum și fondatorul Promo-LEX, una dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale din întreaga regiune.
K.P.: Organizația Promo-LEX este un etalon, pentru regiunea noastră, al modului în care societatea civilă trebuie să se implice în viața unei societăți, ajutând la democratizarea R. Moldova. Care sunt ingredientele acestui succes? Cum a reușit Promo-LEX să devină acest etalon?
Ion Manole: Vă mulțumesc pentru această apreciere. Este una prețioasă pentru noi și ținem enorm de mult la această imagine. Consider că ingredientul de bază rămâne curajul. Curajul de a înfrunta subiecte dificile și de a confrunta rezistența trecutului într-o manieră extrem de profesionistă.
Cea mai de preț valoare a Asociației Promo-LEX timp de 21 ani este echipa, adică OAMENII, de unde de fapt izvorăște curajul . Și credeți-mă că nu exagerez deloc și vorbesc cu maximă responsabilitate. Calitatea oamenilor este chintesența acestui ingredient. La Promo-LEX se rețin cei mai buni dintre cei mai buni. Chiar dacă este extrem de greu și periodic epuizant, cei din echipa Promo-LEX găsesc forță, răbdare și înțelepciune să ducă la bun sfârșit lucrurile atât de necesare societății noastre, pe care ne-o dorim din ce în ce mai bună. Contribuția pe care o aducem într-adevăr a fost și este una enormă, și chiar dacă activitatea celor din sectorul neguvernamental (ONG) este de multe ori una ingrată, aprecierile sincere atunci când vin nu fac altceva decât să încurajeze echipa noastră și să ne ofere încrederea necesară.
KP: 2023 a fost un an greu din punct de vedere electoral. Promo-LEX a monitorizat cu atenție acest exercițiu electoral. Care sunt recomandările Promo-LEX către autoritățile de la Chișinău pentru îmbunătățirea legislației electorale, având în vedere că în 2024 vor fi alegeri prezidențiale în Republica Moldova, iar în 2025 vor fi alegeri parlamentare?
Ion Manole: Aveți dreptate, a fost un an destul de greu, cu numeroase provocări, inclusiv din perspectiva electorală. Fiind la cea de-a 25 Misiune de Observare Promo-LEX putem spune că societatea moldovenească are deja maturitatea necesară pentru a depăși provocările de ordin politic. Totuși, trebuie să recunoaștem faptul că amenințările la adresa păcii și securității în zona Mării Negre rămân la nivelul Codului Roșu, adică la cota cea mai periculoasă. Astfel, din perspectiva următoarelor 2 scrutine, pe care le-ați menționat aici, ne putem aștepta la intensificarea și creșterea riscurilor, însă e datoria noastră a societății și în primul rând a autorităților să le facem față. Spun în primul rând a autorităților pentru că aceasta e obligația lor directă și responsabilitatea clară de a asigura securitatea cetățenilor și dezvoltarea țării.
Toate acestea trebuie realizate prin metode democratice, participative și incluzive, fără a încălca procedurile, regulile și drepturile garantate. Evident, nu este ușor dar nu e nici imposibil. În lumea democratică, spre care tindem și ne mișcăm, regulile și drepturile fundamentale sunt respectate inclusiv pe timp de război sau crize. Acestea ar fi de fapt și principalele recomandări către autorități.
O altă recomandare ar fi să nu se teamă de greșeli, pentru că acestea sunt inevitabile, însă de fiecare dată e nevoie de recunoașterea și asumarea lor, dar și de repararea acestora în cea mai transparentă și corectă manieră posibilă.
K.P.: Implicarea unor surse ilegale de finanțare a fost evidențiată și de către Promo-LEX în rapoartele sale. Care sunt previziunile dumneavoastră pentru anii electorali 2024 și 2025? Va reuși R. Moldova să răspundă amenințărilor războiului hibrid, care pun în pericol votul democratic exprimat de cetățeni?
Ion Manole: Suntem obligați de circumstanțe să facem față acestor amenințări. Trebuie să înțelegem că riscurile sunt prea mari ca să ne culcăm pe-o ureche. Metodele de finanțare ilegală s-au adaptat de la o campanie la alta și vor fi cu siguranță noi și noi încercări de a obține votul cetățenilor prin manipulare, propagandă sau corupere.
Ce este foarte important aici de menționat este nevoia de a informa corect și a educa permanent cetățenii. Acest lucru înseamnă implicarea și responsabilizarea cetățenilor. În caz contrar vom rămâne în acel cerc vicios în care vom tot căuta fără succes vinovatul sărăciei sau problemelor din societate.
K.P: Regiunea ocupată de forțele militare pro-ruse din estul R. Moldova reprezintă o preocupare majoră pentru organizația dumneavoastră. Din nefericire, regimul separatist continuă să încalce drepturile locuitorilor atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului, inclusiv prin răpiri de persoane. Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău, dar și societatea civilă pentru ameliorarea acestei situații?
Ion Manole: Apărătorii drepturilor omului luptă pentru drepturile omului și demnitatea umană. Noi, cei de la Promo-LEX ne-am propus să oferim suport și asistență locuitorilor din regiunea transnistreană a RM. Am mers acolo unde este cel mai greu.
Aș putea afirma faptul că știm care ar putea fi calea cea mai eficientă și rapidă pentru a reduce din fenomenul de încălcare a drepturilor omului acolo. Spun a reduce și nu a opri deoarece trebuie să fim conștienți de faptul că abuzuri și încălcări ale drepturilor se întâmplă peste tot, inclusiv în state dezvoltate și cu o tradiție democratică încetățenită.
Pentru noi, apărătorii drepturilor omului contează însă foarte mult să avem acces la instrumente și mecanisme eficiente de apărare a lor, atunci când se întâmplă un abuz sau o gravă violare a drepturilor omului. Așadar, ce se întâmplă în acest teritoriu timp de mai bine de 3 decenii este grav mai ales din perspectiva lipsei oricăror instituții legitime și responsabile.
Și aici răspund la întrebare – ce ar trebui să facă autoritățile și societatea moldovenească? – foarte simplu – treptat să susțină, să consulte și să implice populația de acolo în procesele democratice din țara noastră, inclusiv cele ce se referă la acest teritoriu. Este datoria și obligația noastră să o facem treptat și atât cât se poate. Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe acolo fără contribuția și participarea noastră.
La urma urmei, nu e nevoie să reinventăm bicicleta – trebuie să dezvoltăm instituțiile unei societăți democratice și să informăm populația despre modul în care acestea funcționează. Noi la Promo-LEX am înțeles încă în 2006 că populația din Stânga Nistrului are nevoie de societate civilă activă și autentică, care va avea capacitatea să le reprezinte interesele acolo pe loc și să le apere atât la nivel local cât și național sau internațional.
Din aceste considerente, reprezentanții administrației de facto de la Tiraspol, s-au opus dur eforturilor noastre și ne-au interzis accesul în acest teritoriu. Nu e un secret pentru nimeni că orice regim nedemocratic are interesul să mențină controlul asupra societății prin diverse metode, de cele mai dese ori acest lucru este posibil datorită metodelor represive.
Regimul ilegal de la Tiraspol nu este o excepție și se teme de oameni liberi cu gândire critică. Dar anume acest lucru este și un indicator bun pentru autorități și organizații internaționale. Dacă regimul interzice ceva, atunci anume acel ceva trebuie să fie dezvoltat, susținut și încurajat. Trebuie să se insiste prin condiționarea suportului oferit de partenerii de dezvoltare în regiunea transnistreană. Este total greșit ca organizațiile internaționale să accepte șantajul sau condițiile unui regim ilegal, care beneficiază de impunitate și a luat sute de mii de oameni drept ostatici.
Mă refer la condițiile impuse de Tiraspol privind activitatea și suportul financiar acceptat pentru organizațiile neguvernamentale din regiune exclusiv pentru scopuri umanitare sau sociale, fiind excluse orice activități sau produse care ar promova valorile democratice sau apăra drepturile omului. Amintim că drepturile omului nu pot fi negociate și în nici un caz nu pot fi tratate, înțelese sau interpretate drept chestiuni politice. Drepturile omului pur și simplu nu trebuie încălcate ci respectate în primul rând de către cei care dețin controlul asupra unui teritoriu, indiferent dacă au obținut recunoaștere internațională sau legitimitate juridică.
Așadar, după aceste principii ar trebui să se conducă inclusiv organizațiile internaționale, iar atunci când aceste reguli nu sunt respectate, autorităților constituționale le revine obligația și datoria de a corecta situația.
Cu regret, vom constata că la acest capitol avem prea multe restanțe. Statul a oferit generos și necondiționat cetățenia RM locuitorilor din regiunea transnistreană, fără însă a își asuma și anumite responsabilități pentru soarta acestor oameni. Mai mult ca atât, Promo-LEX a reușit în anii precedenți să oprească și anumite fenomene extrem de rușinoase și periculoase la adresa siguranței și securității cetățenilor (spre exemplu am contribuit la stoparea cazurilor de răpire a persoanelor de către reprezentanții forțelor de ordine constituționale și transmiterea lor către structurile ilegale din stânga Nistrului). Așadar, observăm că răpirile de persoane au avut loc în ambele sensuri și sunt mult mai multe situații și cazuri decât cunoaștem noi.
Toate aceste fenomene și probleme au determinat societatea noastră, inclusiv pe mulți cetățeni din stânga Nistrului, să înțeleagă mai bine faptul că democrația, așa cum este ea imperfectă (să ne amintim de expresia ,,democrația nu este perfectă, dar ceva mai bun nu a fost inventat,,), dar totuși oferă garanții elementare și este un proces cu reguli clare.
Dosarul transnistrean este extrem de complicat și necesită atenția și efortul maxim din partea autorităților, presei și societății moldovenești. Dacă vom ști noi (cei de pe malul drept) care sunt obiectivele, etapele și prioritățile noastre atunci lucrurile vor fi mai clare pentru toată lumea, inclusiv pentru partenerii de dezvoltare și ne va fi mai ușor să comunicăm cu concetățenii din stânga Nistrului și respectiv să-i implicăm în aceste procese de reală reintegrare.
P.: Recenta decizie privind demararea discuțiilor privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a repus în discuție modul în care regiunea din stânga Nistrului ar putea fi reintegrată în spațiul constituțional al R. Moldova. Este acesta o perspectivă realizabilă? Care sunt scenariul cel mai posibil în opinia dumneavoastră?
Ion Manole: Cu siguranță, anume experiența ultimilor 30 de ani a determinat populația RM să pledeze pentru aderarea la spațiul european. Mulți dintre noi avem cetățenia europeană și datorită liberei circulații în statele comunității europene avem posibilitatea de a face comparația respectivă. În același timp, cred că trebuie să recunoaștem faptul că integrarea europeană rămâne un vis care poate deveni realitate numai dacă vom fi o societate autentic democratică, bazată pe respect și meritocrație.
Avem această oportunitate din decembrie 2023, care până în 2022 părea a fi una ireală. Acum totul, dar absolut totul, va depinde numai de noi și elitele noastre. Sper să putem face față acestor provocări și acestui moment istoric. Când spun aceste lucruri, să știți că nu exclud locuitorii din regiunea transnistreană din această ecuație. Sunt sigur că informarea, implicarea lor, atât cât e posibil și unde e posibil, ne va scurta drumul spre dezvoltare și stabilitate și totodată ne va feri de anumite riscuri sau amenințări. Sper să avem capacitatea și deschiderea necesară pentru a rezolva problemele deoarece din experiența ultimilor 3 decenii este clar faptul că amânarea rezolvării problemelor nu contribuie la rezolvarea lor, ci dimpotrivă timpul le agravează starea lor.
Președinta Republicii Moldova a declarat public că va candida pentru un nou mandat prezidențial, răspunzând astfel speculațiilor apărute în mass-media odată cu apropierea anului electoral 2024.
Totodată, Maia Sandu a solicitat Parlamentului unicameral de la Chișinău să organizeze, în toamna anului 2024, un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE.
În mass-media au apărut deja speculații privind organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a referndumului, mărind astfel șansele Maiei Sandu.
Mesaj geopolitic
„Este necesar să spunem clar – întreaga țară – ce drum alegem pentru R. Moldova”, a menționat șefa statului prin intermediul unui videoclip despre parcursul european al Moldovei în ultimii trei ani.
Anunțul președintei Maia Sandu vine la scurt timp după decizia Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE.
„Cu câțiva ani în urmă, am pornit, împreună cu cetățenii, pe un drum al transformării Moldovei într-o țară mai bună. Când am pornit pe acest drum, clanurile corupte de la putere păreau de neclintit. Moldova devenise o țară izolată, despre care se vorbea doar ca loc al spălării banilor și al sărăciei cronice. Dar am continuat să luptăm pentru lucrurile în care credem. Moldova a trăit și victorii, și înfrângeri, dar niciodată nu s-a oprit din drum. Iar azi vorbim despre Moldova cu speranță”, a menționat Maia Sandu în mesajul său.
Potrivit ei, Moldova se sprijină azi pe o coaliție de țări-prietene. „După mulți ani, vedem lumină pe acest drum. Mai avem multe de făcut. Cel mai important este să asigurăm pace și un viitor mai bun pentru toate familiile și copiii Moldovei. Avem garanția unui asemenea viitor doar ca stat membru al Uniunii Europene. Tocmai de aceea, cred că este necesar să spunem clar – toată țara – ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum în toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus șefa statului.
Război politic
Cu trei ani în urmă, pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a depus jurământul șși a preluat oficial funcția de președinte al Republicii Moldova. „Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024”, a spus Maia Sandu.
Președinta Maia Sandu nu a precizat ce fel de referendum solicită Parlamentului să inițieze.
Codul electoral al Republicii Moldova prevede patru tipuri de referendumuri naţionale: referendum pentru revizuirea Constituţiei, referendum legislativ, referendum pentru demiterea preşedintelui şi referendum consultativ.
Președintele Republicii Moldova poate organiza doar referendumuri consultative, care pot să nu fie transpuse în legislație în cazul în care Parlamentul este controlat de forțe politice opuse.
Maia Sandu a solicitat însă ca actuala legislatură a Parlamentului să inițieze referendumul din toamnă – acolo unde Partidul Acțiune și Solidaritate (creat de Maia Sandu) deține 63 de mandate din 101.
Tactici hibride
Opoziția politică pro-rusă încearcă să oprească avântul european al conducerii de la Chișinău, inclusiv prin vocea fostului președinte, Igor Dodon.
Ccercetat pentru corupție și trădare de patrie, învins de Maia Sandu la alegerile din 2020, a reacționat rapid la anunțul făcut duminică de președinta Sandu. Potrivit lui Dodon, „după 3 ani de mandat, Maia Sandu nu are ce oferi, decât un referendum care să o ‘salveze’ de înecul politic – speră că se va asocia cu Europa și asta îi va aduce un nou mandat”. Și în contrast cu succesul nesperat al Republicii Moldova în ceea ce privește apropierea de lumea liberă, Dodon vorbește despre faptul că „nimeni n-a crezut că țara se va degrada atât de rapid și atât de rău sub conducerea Maiei Sandu și PAS”.
La rândul său, oligarhul fugar Ilan Șor, a declarat, acum două zile, că Republica Moldova trebuie să se gândească serios la schimbarea radicală a vectorului de dezvoltare și la aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică.
„Astăzi este momentul să ne gândim profund la aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică. Anume această organizație, astăzi, în opinia mea, și dialogul poate aduce după sine garanții economice importante și decizii importante pentru Moldova. (…) Poporul va decide. Eu cred că întreaga clasă politică trebuie să se gândească la asta și să aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, care va deveni un colac de salvare pentru Moldova”, a declarat Ilan Șor pe pagina sa de Facebook.
El insistă că cetățenii Republicii Moldova nu au nevoie de integrarea în Uniunea Europeană, practic stabilind temele majore ale următoarelor exerciții electorale din 2024 și 2025, când vor avea loc și alegeri parlamentare.
Confruntat cu o importantă rezistenţă politică faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, guvernul SUA foloseşte acum argumente economice în campania pentru menţinerea asistenţei pentru Kiev, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.
După întâlnirea sa de joi de la Washington cu omologul britanic David Cameron, secretarul de stat american Antony Blinken a insistat că, „dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut (americanii, n.red.) în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri”.
Blinken a subliniat că aceasta „creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică” în SUA.
Acest lucru se adaugă importanţei pe care o are susţinerea Kievului pentru politica globală şi securitatea naţională a SUA, a menţionat secretarul de stat american.
Statele Unite sunt cel mai important susţinător militar al Ucrainei în apărarea sa împotriva invaziei ruse, reaminteşte dpa. De la începutul războiului, în februarie 2020, SUA au furnizat Kievului miliarde de dolari ca ajutor militar. Livrarea de ajutor suplimentar este însă blocată acum de o dispută politică internă între democraţii şi republicanii din Congres.
Mulţi republicani pun la îndoială sprijinul pentru Ucraina sau îl refuză de-a dreptul. Un buget provizoriu votat recent nu prevede fonduri noi pentru Ucraina.
Conform calculelor guvernului american, fondurile aprobate anterior de Congres pentru Ucraina se vor epuiza complet până la finele acestui an. De câteva săptămâni şi pe un ton din ce în ce mai vehement şi uneori dramatic, preşedintele Joe Biden şi echipa sa cer Congresului să ia măsuri.
În cursul vizitei sale la Washington, şi şeful diplomaţiei britanice a insistat pentru continuarea ajutorului american pentru Ucraina, asigurând că nu vrea să intervină în politica internă a SUA, ci doar să aducă argumentele pe care le consideră importante „ca prieten al Americii, prieten al Ucrainei”.
„În anii 1930 nu am acţionat suficient de rapid în faţa dictatorului malefic care invada ţări europene şi redesena frontiere cu forţa. Şi ştim cum s-a terminat asta”, a avertizat David Cameron.
Recenta decizie a plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului român prin care a adoptat, cu o majoritate largă de voturi, o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, demonstrează încă odată atașamentul statului român față de ideea extinderii blocului comunitar.
Prin această rezoluţie, Parlamentul român îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.
Totodată, susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” CE, precum şi de angajamentul UE pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.
Conform rezoluţiei, Parlamentul român îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale.
Anterior, șefa diplomației române, Luminița Odobescu, preciza că pe fondul agresiunii militare în curs de desfășurare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, extinderea Uniunii Europene ar trebui să fie redinamizată ca o parte importantă a setului de instrumente al UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluțiile geopolitice dramatice și fără precedent.
Șeful diplomației române a subliniat, totodată, poziția României favorabilă continuării accelerate a procesului de extindere a UE, bazat pe meritele proprii ale candidaților, în paralel cu procesul instituțional intern necesar pentru a pregăti Uniunea să primească noi membri.
În permanență, ministrul Luminița Odobescu a reiterat, în numele statului român, sprijinul pentru adoptarea, până la finalul acestui an, a deciziilor necesare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu realizările remarcabile ale celor doi candidați recunoscute de către Comisia Europeană prin evaluările pozitive publicate la 8 noiembrie 2023.
“Nu vorbim în termeni de “geopolitică” versus “merite”. Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt chiar mai puternice astăzi decât erau acum 20 de ani. Dar extinderea nu se referă doar la geopolitică. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii și norme comune. Voința politică, orientarea strategică europeană și asumarea valorilor UE sunt și mai relevante astăzi, deoarece au apărut noi provocări. În al doilea rând, într-o notă mai largă, această dezbatere nu este nici despre extindere versus evoluția internă a UE. Noi le considerăm complementare. În al treilea rând, extinderea este un proces benefic pentru UE și pentru actualele sale state membre. Ca atare, sunt convinsă că o UE extinsă are potențialul de a fi un actor mai puternic și mai relevant pe plan mondial”, menționa ministra Odobescu.
Federația Rusă a răspuns dur susținerii partenerilor occidentali pentru Reăublica Moldova și Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la reuniunea OSCE de la Skopje că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse” într-un discurs în care a acuzat, de asemenea, Occidentul că distruge Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Ministrul rus de externe a spus că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană a devenit un „proiect politic agresiv”. În acest context, el a menţionat Republica Moldova şi a acuzat Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluţionare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.
Dacă altădată Republica Moldova nu ar fi răspuns acestor declarații, actualul ministru de Externe, vicepremierul Nicu Popescu a cerut din nou Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Odată retrase trupele ruseşti, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău, vor fi create condiţii favorabile pentru rezolvarea „exclusiv paşnică” a conflictului transnistrean.
„Încă de la începutul invaziei brutale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în Moldova am resimțit întreg arsenalul de tentative de destabilizare pe care Rusia l-a declanșat împotriva noastră”, a declarat, la rândul său, pe canalul de telegram #MAEIExplică, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.
„Declarațiile Rusiei, fie ele de astăzi sau din ocazii anterioare, se înscriu în șirul acțiunilor ostile pe care Federația Rusă încearcă să le implementeze față de țara noastră de-a lungul ultimilor 30 de ani. Din fericire, în tot acest timp, statele partenere din occident ne-au fost alături, ajutându-ne să depășim cu succes aceste amenințări”, a mai menționat acesta.
„Luând în calcul că ministrul Lavrov a ajuns totuși la reuniunea ministerială OSCE, sperăm că mesajul nostru – clar și tranșant – va fi înțeles și de el: Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistăm pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul nostru” a mai precizat Igor Zaharov.
