Liliana Popescu: Politica externă a României prioritizează relația cu Republica Moldova

de Isac Mihai | nov. 27, 2023 | Interviu

Doamna Liliana Popescu este directoarea Institutului Diplomatic Român (IDR), instituție fundamentală în aparatul administrativ și diplomatic român. Una dintre cele mai emblematice figuri ale societății civile din România postcomunistă, doamna Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti.

Prof. univ. dr. Liliana Popescu este cadru didactic la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe Politice la Şcoala Doctorală a SNSPA, unde își va continua activitatea didactică și de cercetare.

Doamna Liliana Popescu este absolventă a Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității din București. În perioada 1991-1996, și-a continuat studiile în cadrul Universității din Manchester, obținând titlul de doctor (1996) cu teza Individual Freedom and Political Manipulation.

În perioada 1998 – 1999, doamna Popescu și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând funcțiile de consilier al ministrului afacerilor externe şi director al Direcției de Planificare Politică.

Totodată, doamna Liliana Popescu este autoarea a numeroase publicații, printre care și cărțile Individual Freedom and Political Manipulation (2003) și Construcția Uniunii Europene (2009). Este co-fondatoare şi editor-șef al revistei academice româneşti bianuale în limba engleză The Romanian Journal of Society and Politics.

K.P.: Institutul Diplomatic Român (IDR) este o parte esențială din lumea diplomatică și academică din România, mai puțin cunoscută publicului larg. Ne puteți spune mai multe despre misiunea IDR în România, dar și în străinătate?

Liliana Popescu: IDR are două misiuni principale, instituționalizate prin chiar actul fondator: (1) pregătirea profesională a diplomaților și a altor categorii de personal din instituțiile statului român și (2) furnizarea de expertiză pentru MAE privind evoluțiile importante, relevante pentru politica externă a României, din arena internațională. La solicitarea MAE, IDR participă și la diferite inițiative în domeniul diplomației, inclusiv al diplomației publice.

Pe plan extern, IDR are un rol important în relațiile MAE cu partenerii internaționali la nivelul institutelor diplomatice. După cum se poate vedea pe site- ul IDR (www.idr.ro), care oferă acum informații atât în limba română, cât și în engleză, avem parteneriate cu zeci de institute omoloage din toată lumea. În baza acestor parteneriate, dezvoltăm diferite forme de colaborare, care îmbogățesc oferta noastră atât în ce privește pregătirea profesională, cât și expertiza analitică. Colegii noștri participă la conferințe internaționale de specialitate, dezvoltând astfel și mai mult relațiile noastre externe. Toate acestea reprezintă o contribuție substanțială la dialogul internațional atât de important pentru amprenta României în regiune și în lume.

K.P.: Institutul Diplomatic Român organizează periodic diferite cursuri de formare și pregătire pentru diplomați și funcționari din Republica Moldova. Care este scopul acestui sprijin de specialitate pentru Republica Moldova? Este un model care poate fi extins și pentru alte state din zona Mării Negre?

Liliana Popescu: Politica externă a României prioritizează relația cu Republica Moldova, iar în contextul actual, marcat de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Republica Moldova a fost invitată, alături de Ucraina, să devină stat candidat pentru a adera la Uniunea Europeană. Există multiple canale de comunicare și conlucrare între București și Chișinău legate de apropierea Republicii Moldova de UE. Conjunctura regională actuală, defavorabilă datorită războiului din vecinătate, a creat și oportunitatea favorabilă pentru statul vecin și înrudit.

Având în vedere experiența României în procesul de candidatură, preaderare și aderare la UE, decidenții de la Chișinău au considerat oportun să apeleze la noi pentru a sprijini eforturile administrației moldovene în procesul de pregătire a aderării – un proces foarte complex de altfel. Experiența noastră este extrem de valoroasă pentru partenerii noștri, iar deschiderea noastră spre a ajuta Republica Moldova este cunoscută. 

IDR, cu sprijinul RoAid, al Institutului European din România (IER), sub coordonarea MAE român, oferă cursuri specializate diplomaților și funcționarilor din Republica Moldova, care sunt sau vor fi implicați direct în procesul de aderare. Am organizat astfel de cursuri atât în România, cât și la Chișinău. Ambele cursuri, desfășurate pe perioade de o săptămână, respectiv două săptămâni, au fost foarte apreciate. Am primit scrisori de mulțumire de la Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, precum și din partea ministrului de externe moldovean pentru calitatea programelor noastre de pregătire.

Am beneficiat de prezența extraordinară a unor înalți demnitari români care au fost implicați în procesul de aderare și postaderare – precum dl profesor Vasile Pușcaș, dna consilier prezidențial (ulterior ministru) Luminița Odobescu, dl Leonard Orban, primul comisar al României în Comisia Europeană, printre alți distinși lectori, cu experiență extinsă și specializată în afaceri europene. Avem în vedere continuarea programelor de pregătire pentru colegii din Republica Moldova și sperăm că schimbările legate de reducerea cheltuielilor în administrația românească să nu afecteze perspectivele acestea în viitor.

Există discuții și cu partea ucraineană, în sensul organizării unor programe de formare în domeniul afacerilor europene, doar condițiile de război îngreunând demararea unor activități concrete și cu partenerii de la Kiev.

Bineînțeles că un astfel de model se poate extinde și la alți parteneri din zona Mării Negre, cu condiția ca acei parteneri să fie incluși formal în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Recent am avut discuții cu partenerii din Turcia, cu omologul meu și colegii de la Academia Diplomatică din Ankara, pentru a relua dialogul și schimburile de diplomați în ce privește participarea la programe de formare. Avem canale deschise de comunicare față de colegii din Georgia, iar acum o lună, am participat la un eveniment special în Sofia, continuând la un nivel ridicat cooperarea cu partenerii bulgari, cu care avem interese comune în cadrul UE și NATO.

Ca să dau un răspuns ultimei întrebări, nu avem un model de curs de formare pentru statele din zona Mării Negre, ci mai curând, în funcție de situație și nevoile identificate, creăm conținut și dăm formă programelor noastre de formare.

K.P.: Care ar fi soluțiile pentru consolidarea instituțională și creșterea eficienței instituțiilor din state precum Republica Moldova în fața războiului hibrid lansat de Federația Rusă? Ce alte linii de acțiune vedeți propice în Republica Moldova?

Liliana Popescu: Noi nu ne putem permite să dăm soluții în ce privește organizarea internă a statelor din vecinătate, dar este clar că pregătirea personalului administrativ din orice instituție publică din regiunea noastră este esențială. În măsura în care războiul hibrid, agresiunea cu componente non-kinetice, sunt omniprezente, mai ales în republici post-sovietice, este importantă formarea personalului instituțiilor pentru a face față celor mai subtile forme de propagandă și influențare anti- occidentale, România fiind parte a lumii occidentale.

IDR are deja o experiență în ceea ce privește înțelegerea analitică a campaniilor de dezinformare în arena internațională, acestea fiind componente esențiale în orice război hibrid. Am inclus în programele noastre de pregătire elemente importante din această categorie, cu lectori specializați. Participăm și la efortul instituțional de contracarare a dezinformării. Toată această experiență este oferită și în cadrul cursurilor pe care la organizăm cu partenerii noștri din Republica Moldova.

Ca un om care a studiat aprofundat societatea și politica moldovenească în ultimii 20 de ani, îmi permit să spun că ridicarea nivelului de trai și prezența unor perspective și oportunități concrete de îmbunătățire a vieții cetățenilor este cea mai importantă formulă de a contracara propaganda venită dinspre Moscova.

Din acest punct de vedere, angrenarea Republicii Moldova în procesul de candidatură și de pregătire a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, oferă o oportunitate unică, generată de conjunctura de război din Ucraina, care e important să fie fructificată. Inamicii Republicii Moldova înțeleg acest lucru și de aceea și încearcă să zădărnicească proiectul european al țării.

K.P.: Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus recent ca o nouă extindere a Uniunii Europene să aibă loc în 2030. Cum poate sprijini IDR acest efort comun?

Liliana Popescu: Parțial am răspuns la această întrebare deja, dar e important de subliniat faptul că IDR este parte a sistemului Ministerului Afacerilor Externe și că noi conlucrăm permanent în sensul realizării priorităților de politică externă românești atât cu MAE, cât și cu RoAid – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare- precum și cu Institutul European din România (IER). Republica Moldova, Ucraina, Georgia, extinderea UE cu aceste state, precum și extinderea UE în Balcanii de Vest – sunt elemente de prioritate ale politicii externe românești actuale.

Prin urmare, IDR va continua seria de programe de formare pentru vecinii noștri, în măsura în care suntem solicitați de ei și de MAE în acest sens.

De pildă, am primit acum câteva luni o solicitare din partea vicepremierului moldovean pentru reintegrarea regiunii separatiste de dincolo de Nistru, domnul Oleg Serebrian, să organizăm un program de formare pentru angajații Biroului de Reintegrare. IDR a răspuns pozitiv, am primit susținere din partea MAE și a RoAid – care a găsit soluția de finanțare – iar noi am pregătit planul de formare, am discutat cu lectorii, am realizat curricula.

Vom realiza acest program în prima parte a anului 2024 și sperăm că vom avea parte de mai multă predictibilitate de acțiune în domeniul sprijinului pentru dezvoltare.

Dar e cert că Institutul Diplomatic Român va continua să-și ofere serviciile în vedere susținerii acestui mult-așteptat nou val de extindere a UE.

K.P.: Experiența IDR în formarea diplomaților, înalților funcționari și a altor categorii profesionale în diferite domenii specializate face parte dint-un adevărat soft power românesc. Ne putem aștepta ca pe viitor IDR să își extindă activitatea? Care sunt proiectele majore pe care doriți să le demarați în mandatul dumneavoastră ori sunt deja inițiate?

Liliana Popescu: Conducerea actuală a IDR este formată din oameni cu experiență în domeniile lor de specializare. Se vede asta din calitatea și nivelul implicării. Se vede, sper, și în rezultatele muncii noastre. Și, da, ne-ar place să devenim o parte din ce în ce mai importantă dintr-un soft power românesc, dar asta depinde de strategia de politică externă a României și de modul în care vor fi susținute și prioritizate activitățile care cad în aria noastră de competență.

Putem extinde și activitatea IDR, mai ales dacă vom putea aduce și mai mulți specialiști alături de noi, dacă ne vor permite rigorile legale.

La ora actuală, dezvoltăm orizontul instituției prin foarte multă comunicare cu partenerii noștri din MAE, din alte instituții ale aparatului de stat, precum și cu partenerii noștri străini. IDR devine din ce în ce mai relevant prin aceste eforturi, care nu sunt niciodată ușoare sau simple.

Anul acesta, alături de cursul extrem de important pentru pregătirea tinerilor diplomați și care ne-a solicitat mult în intervalul mai – octombrie, am mai desfășurat un curs nou dedicat personalului cu atribuții de conducere din MAE și din structuri ale administrației de stat, intitulat Leadership în Diplomație și Guvernare.

Acest curs a avut un mare succes și de aceea am decis deschiderea unei a doua serii de participare la acest curs, care e în plină desășurare. Pentru viitor, alături de programele de formare despre care am vorbit deja, avem în vedere deschiderea unui curs de Diplomație Economică și Energetică, dar ne gândim și la un curs de dezvoltare a abilităților de management – cu participarea diplomaților și a altor colegi din administrația publică.

Avem în vedere aici atât accentul pus de către conducerea guvernului pe diplomația economică (de pildă cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române) cât și importanța unui management de calitate a resurselor umane și financiare din MAE și din administrația publică. La fel ca și în cazul cursului de Leadership în Diplomație și Guvernare, consider că e important ca noile descoperiri și practici în ce privește leadership-ul din sectorul privat să infuzeze și sistemul public. Există state care au o lungă tradiție de diplomație economică și avem nevoie să învățăm de la ei.

Există mari companii, în care programele de formare în domeniul managementului resurselor umane, managementul echipelor de lucru, managementul timpului etc sunt la ordinea zilei.

De ce să nu învățăm și în sectorul public despre practici benefice în aceste domenii?! De ce să nu ne deschidem către învățare continuă în ce privește cum am putea ca stat, ca diplomație românească, să vindem mai mult și mai bine pe piețele externe produsele și serviciile românești?! De ce să nu învățăm tehnici de negociere specifice domeniului energetic?! Toate acestea sunt întrebări retorice, desigur.

Deocamdată așteptăm să vedem în ce fel ne vor afecta organizatoric măsurile de restructurare guvernamentală luate recent. În funcție de acestea și de direcțiile care ne vor veni de la ministrul afacerilor externe, care e și președintele IDR, vom contura planul de acțiune în materie de formare pentru anul 2024.