de Isac Mihai | aug. 19, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina are în plan o modernizare majoră a flotei sale din Marea Neagră până în 2035, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurând că deja primele rezultate ale acestor eforturi cetăţenii ucraineni le vor putea vedea în data de 24 august a.c., de Ziua independenţei Ucrainei.
‘Sarcina noastră este de a construi o flotă profesionistă şi puternică, capabilă să opună ripostă oricărui adversar’, a declarat Zelenski (43 de ani) într-un interviu acordat mass-media de Kiev.
Vedete și submarine
‘Lucrăm la asta. Acest efort este destul de îndelungat, dar rezultatele primei etape le veţi putea vedea deja pe 24 august. Suntem un stat paşnic, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de evoluţii’, a spus în continuare preşedintele ucrainean. Proiectul prevede dotarea marinei ucrainene cu nave de război de mici dimensiuni, vedete rapide şi submarine.
Totodată, Zelenski a anunţat demararea în curând a construcţiei unei noi baze navale ucrainene la Berdiansk.
‘Ne pregătim să spargem blocada în regiunea Mării Negre’, a spus el, referindu-se la prezenţa dominantă a Rusiei.
În proiectul modernizării forţelor navale, autorităţile ucrainene se bazează pe sprijinul UE, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, a subliniat preşedintele Zelenski.
Turcia va construi nave militare pentru Ucraina, după modelul parteneriatului militar turco-pakistanez
Industrie navală pe butuci
Odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a pierdut Sevastopolul. Cel mai important port utilizat de flota sa, Sevastopolul era folosit și de Flota militară rusă a Mării Negre. După ocuparea peninsulei, Moscova a desfășurat arme nucleare la bazele din Crimeea.
Șantierele navale din Ucraina sunt în prag de faliment datorită condițiilor economice și a lipsei capacităților tehnologice moderne.
În luna iunie, un tribunal a declarat falimentul şantierului naval tradiţional din Mykolayiv. În perioada sovietică, aici se contruiau crucişătoare, nave sovietice asemănătoare portavioanelor occidentale, între care portavionul Admiral Kuzneţov, în prezent singurul portavion al marinei ruse.
La ora actuală, Kievul cumpără nave scoase din uz din SUA şi Marea Britanie. Ucraina a solicitat anterior Germaniei nave de război, demers refuzat.
Potrivit unui anunţ făcut în luna iulie, nave de război ucrainene vor fi construite la şantiere navale în Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 17, 2021 | Asia Centrală, Știri, UE
Facebook interzice conținutul pro-taliban
Reţeaua de socializare Facebook a confirmat că a interzis pe platformele sale orice conţinut care are legătură cu talibanii, deoarece îi consideră o grupare teroristă.
Compania a desemnat un grup de experţi afgani să urmărească atent orice conţinut ce ar putea avea legătură cu talibanii, care timp de mulţi ani au folosit reţelele sociale pentru a-şi transmite mesajele.
Conținut interzis
”Talibanii sunt consideraţi o organizaţie teroristă în virtutea legislaţiei din SUA şi le-am interzis serviciile noastre în cadrul (aşa-numitelor) politici cu privire la organizaţiile periculoase. Acest lucru vrea să însemne că ştergem conturi menţinute de talibani sau create în numele lor şi este interzisă glorificarea, sprijinul şi reprezentarea talibanilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook pentru BBC.
Potrivit sursei citate, experţii afgani desemnaţi vorbesc dari şi paştună şi pot ajuta la identificarea conţinutului.
Facebook a precizat că politica sa se aplică pe toate platformele, precum Instagram şi WhatsApp, şi a avertizat că va lua măsuri dacă localizează conturi care au legătură cu talibanii. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 17, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina vrea lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Moldova
Premierul ucrainean, Denys Shmygal, va întreprinde o vizită la Chişinău, în perioada 27-28 august. Oficialul va participa la evenimentele prilejuite de aniversarea a 30-cea de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, transmite IPN.
Pregătirea vizitei prim-ministrului din Ucraina la Chişinău a fost discutată în cadrul unei întrevederi a prim-ministrului Natalia Gavriliţa cu ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Marko Shevchenko. Discuţia a vizat perspectivele dialogului politic moldo-ucrainean, dar şi priorităţile agendei bilaterale a celor două state, inclusiv reluarea activităţii grupurilor sectoriale de lucru în diverse domenii ale interacţiunii bilaterale.
Oficialii din cele două state au convenit anterior organizarea unei ședințe comune de guvern. Kievul dorește impulsionarea colaborării dintre cele două state, dosarul transnistrean figurând printre prioritățile parteneriatului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 17, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza, i-a felicitat pe talibani pentru ‘victorie’, după ce aceştia au preluat din nou controlul în Afganistan.
Gruparea armată palestiniană, considerată teroristă de Israel, UE, SUA şi alte state occidentale, ‘felicită mişcarea talibanilor şi pe conducătorii săi curajoşi pentru această victorie, care este încununarea îndelungatei sale lupte în aceşti ultimi 20 de ani’.
Axa Gaza-Kabul
Hamas, mişcarea islamistă aflată la putere din 2007 în Gaza şi legată de mişcarea Fraţii Musulmani, a urat ‘poporului şi liderilor afgani să ajungă la unitate, stabilitate şi prosperitate’.
În opinia Hamas, ‘victoria’ talibanilor arată că ‘rezistenţa popoarelor, în fruntea cărora (se află) poporul palestinian în luptă, este menită victoriei’.
După două decenii de prezenţă militară occidentală, Afganistanul se află de duminică în mâinile talibanilor, care patrulează pe străzile din Kabul şi s-au instalat la palatul prezidenţial, după colapsul forţelor guvernamentale şi fuga din ţară a preşedintelui Ashraf Ghani.
Insurgenţii islamişti afgani lansaseră în mai o ofensivă în toată ţara, în timp ce Statele Unite şi NATO începeau retragerea forţelor lor militare. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Știri, UE
Statul Israel, nemulțumit de legislația poloneză
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a respins acuzaţiile Israelului, care a calificat drept „antisemită” o nouă lege poloneză ce limitează posibilităţile de restituire a bunurilor confiscate după al Doilea Război Mondial.
Morawiecki a indicat că decizia anunţată în ajun de ministrul israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, de a-l rechema pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Varşovia, este „lipsită de fundament şi iresponsabilă”.
Schimb de replici
„Nicio persoană care cunoaşte adevărul despre Holocaust şi suferinţele polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate accepta acest mod de a face politică”, a adăugat premierul polonez, acuzând, într-un mesaj pe Facebook, guvernul israelian că acţionează „în interesul unei părţi”.
Morawiecki a estimat că reacţia Israelului „va creşte ura faţă de Polonia şi polonezi”.
Noua lege, promulgată sâmbătă de preşedintele polonez Andrzej Duda, impune un termen de prescripţie de 30 de ani pentru revendicări ale bunurilor spoliate, în general confiscate de regimul comunist după război. Or, cea mai mare parte dintre ele privesc comunitatea evreiască poloneză sau pe descendenţii lor.
După aprobarea miercuri a acestei legi de către parlamentul polonez, ministrul israelian de externe Yair Lapid şi secretarul de stat american Antony Blinken îi ceruseră preşedintelui Duda să nu o semneze, aceasta fiind ultima etapă pentru ca legea să intre în vigoare.
Lege antisemită
„Polonia a aprobat astăzi – şi nu este pentru prima oară- o lege imorală şi antisemită”, declarase ministrul israelian de externe sâmbătă într-un comunicat, anunţând rechemarea însărcinatului cu afaceri.
Premierul israelian Naftali Bennett denunţase o lege „ruşinoasă”, probă a unui „dispreţ scandalos faţă de memoria Holocaustului”.
Noua lege va bloca mii de cereri de restituire a bunurilor confiscate. Guvernul de la Varșovia afirmă că este vorba de a împiedica fraude, dar opozanţii legii subliniază că ea este nedreaptă faţă de persoanele ale căror cereri sunt legitime, în special supravieţuitori ai Holocaustului şi familiile lor, care au întârziat adesea să-şi ceară drepturile.
După război, autorităţile comuniste au naționalizat un mare număr de bunuri rămase fără stăpân pentru că proprietarii lor fuseseră ucişi sau fugiseră.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor spoliate, aşa cum a făcut cea mai mare parte a ţărilor din fostul bloc comunist, lăsându-i pe foştii proprietari să-şi încerce şansa în tribunale. (K.P.)
