de Isac Mihai | apr. 24, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Turiștii străini vor avea nevoie de pașapoarte COVID-19
Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19. Aceste măsuri se vor aplica tuturor cetățenilor străini, inclusiv din statele UE, precum România ori Bulgaria.
Sezon redus
Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.
Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.
Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.
Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.
Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 21, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.
Joaca de-a coaliția
Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.
În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.
Acuzații dure
Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.
Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.
Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune
Dezmințiri americane
Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.
Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.
Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.
Lupte politice
Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).
Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.
Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2020 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak a fost numit de UE reprezentant special pentru monitorizarea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Lajcak, cunoscut pentru rolul jucat în obținerea independenței Republicii Muntenegru față de Serbia și în calitate de fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina (2007-2009), este considerat unul dintre principalii artizani ai politicii UE față de statele balcanice. Acesta preia funcţia în contextul în care Republica Kosovo se afundă din ce în ce mai adânc în criză politică şi se poate confrunta cu ostilitate, deoarece Slovacia este unul din cele cinci state membre ale UE care refuză să recunoască independenţa Kosovo, alături de Spania, Grecia, România şi Cipru.
Refuz categoric
Belgradul refuză să recunoască fosta sa provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar trebuie să-şi rezolve diferendele înaintea de a avea şansa să-şi îndeplininească acest obiectiv.
Între cele două state balcanice izbucnesc frecvent conflicte comerciale și politice, pe fondul exacerbării în scop electoral a diferendelor de către elitele politice din cele două state.
Criză guvernamentală
Două dintre cele trei mari partide din Kosovo au avut nevoie de patru luni pentru a crea o coaliţie de guvernare după alegerile din octombrie, dar nu a fost nevoie decât de şapte săptămâni pentru ca alianţa să se destrame şi premierul Albin Kurti să fie demis, relatează mass-media regională.
Coaliţia guvernamentală s-a dezintegrat, pretextul fiind disputele pe marginea strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus. Potrivit analiștilor politici
Dar cele trei partide nu au reuşit să se pună de acord asupra mai multor chestiuni, între care relaţiile cu Serbia şi discuţiile privind normalizare relaţiilor.
Guvernul de coaliţie din Kosovo a fost demis printr-o moţiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus, relatează AFP.
Moţiunea de cenzură, depusă de partidul minoritar în coaliţia condusă de premierul Albin Kurti, a obţinut 82 de voturi în parlament, în timp ce 32 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Armata cehă a anunţat că şi-a retras contingentul format din 30 de soldaţi aflaţi în misiune în Irak din motive de securitate şi răspândire a noului coronavirus, relatează mass-media de la Praga. „Un Airbus A-319 militar cu 30 de soldaţi ai armatei cehe venind din Irak a aterizat marţi seară pe aeroportul (militar) Praga-Kbely”, a informat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Forţele cehe din Irak erau formate din soldaţi desfăşuraţi în cadrul operaţiunii Inherent Resolve, a misiunii NATO în această ţară, precum şi pregătirii în domeniul chimic, culegerii de informații şi poliţiei militare.
„Ne retragem temporar soldaţii din cauza restricţiilor importante impuse sarcinilor operaţionale”, a declarat generalul Josef Kopecky, comandantul forţelor terestre. „Motivele ţin de ameninţările pentru securitatea, pandemia actuală de coronavirus şi, de asemenea, de restructurarea prevăzută a celor două misiuni”, a adăugat el.
Anterior, Irakul a impus la nivel naţional măsuri foarte stricte împotriva noului coronavirus, raportând 20 de decese şi 233 de cazuri confirmate de COVID-19.
La rândul său, Cehia a anunțat peste 1.400 de cazuri de contaminare şi două decese. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 21, 2020 | Balcani, Știri
Albania scoate armata pe străzi
Guvernul albanez a desfăşurat armata pentru a forţa respectarea strictă a restricţiilor de circulaţie timp de 40 de ore începând de sâmbătă în scopul de a limita propagarea epidemiei de coronavirus, dat fiind că populaţia nu s-a conformat măsurilor restrictive recomandate, relatează mass-media albaneză, citată de presa internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În pofida dispoziţiilor de a sta acasă în cea mai mare parte a zilei şi a interdicţiilor la călătorii, numeroşi albanezi au continuat să facă jogging în grup, să joace domino în stradă şi să ignore recomandările de a păstra distanţa între ei la cozile de la magazine.
Bomba italiană
Circa 120.000 de albanezi au revenit din Italia, ţara cea mai afectată din lume de COVID-19, cu puţin timp înainte ca Albania să întrerupă traficul aerian şi maritim cu vecinul său de cealaltă parte a Mării Adriatice în urmă cu 12 zile. Italia este tradițional căminul celei mai numeroase comunități din diaspora albaneză datorită apropierii geografice și legăturilor istorice și economice tradiționale.
Până în prezent, 76 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, două dintre ele decedând, dar autorităţile încearcă să evite un salt al contaminărilor care ar pune o presiune prea mare asupra serviciilor de sănătate publică insuficiente.
Premierul Edi Rama şi liderul opoziţiei, Lulzim Basha, într-o rară demonstraţie de unitate, au cerut populaţiei să respecte interdicţia de a circula timp de 40 de ore începând de sâmbătă, ora locală 13:00 (12:00 GMT).
Unitate politică
„Fiecare trebuie să stea acasă după ora 13:00. Poliţia şi forţele armate vor face uz de forţă împotriva oricui va încălca legea, inclusiv pensionari, şi vor face uz de tunuri de apă şi de gaze lacrimogene dacă va fi nevoie”, a avertizat prim-ministrul în direct pe o reţea de socializare. Singura excepţie acceptată de la restricţiile de circulaţie va fi pentru urgenţe.
În timp ce premierul Rama vorbea, sirenele poliţiei se auzeau, marcând începerea restricţiilor de circulaţie.
Şcolile, universităţile, moscheile, bisericile, barurile, restaurantele şi sălile de fitness au fost închise, excepţie făcând supermarketurile şi farmaciile între anumite ore. Orele de curs se desfăşoară online.
Albania a pregătit două spitale suplimentar în aşteptarea creşterii numărului de contaminări. În prezent, patru pacienţi afectaţi de coronavirus sunt stabili în centrul de terapie intensivă al spitalului pentru boli infecţioase din Tirana. Doi foşti pacienţi au spitalului s-au vindecat, a spus Eugena Tomini, de la Insitutul de sănătate publică. (N.G.)
