de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Forţele americane au început echiparea bazei care găzduieşte un nou radar în Turcia menit a apăra Europa în faţa unui potenţial atac cu rachete din partea Iranului.
„Avem forţe instalate la baza cu radarul din sudul Turciei”, a declarat comandantul Armatei SUA din Europa, generalul Mark Hertling, într-un interviu realizat la principalul aeroport militar din Muntenegru, situat în capitala Podgorica. Este pentru prima dată când un înalt comandant american a confirmat informaţiile că radarul NATO din cadrul scutului antirachetă – care a cauzat tensiuni între Turcia şi vecinul său musulman Iranul – a fost operaţional în ultimele săptămâni. Radarul este un element cheie în plănuitul sistem de apărare antirachetă care mai presupune instalarea altor radare de uscat şi de mare şi a unor interceptoare de rachete în mai multe zone din Europa în următorii zece ani.
„Nu pot vorbi decât pentru unităţile de apărare aeriană de la sol. Însă vă pot spune că suntem în coordonare constantă cu Marina americană şi Forţele Aeriene şi suntem pe drumul cel bun spre apărarea antirachetă”, a spus oficialul militar.
Importanţa cooperării dintre SUA şi Turcia
Acordul semnat anul trecut cu Turcia pentru staţionarea unui sofisticat dispozitiv radar pe teritoriul acestei ţări a fost considerat de oficialii americani drept cea mai importantă înţelegere privind cooperarea militară dintre SUA şi Turcia, cel mai mare membru musulman al NATO, din 2003, când Ankara i-a nemulţumit pe oficialii americani prin refuzul de a permite unei divizii de blindate să tranziteze teritoriul Turciei pentru a participa la invazia din Irak, transmite Agerpres. Tensiunile dintre Occident şi Iran s-au amplificat în ultimele luni din cauza programului nuclear al Teheranului. Iranul neagă acuzaţiile Occidentului conform cărora încearcă să dezvolte arme atomice şi spune că scopul programului său nuclear este să producă energie şi izotopi medicali.
SUA susţin că scutul de apărare antirachetă urmăreşte să contracareze ameninţarea balistică a Iranului. În afara radarului din Turcia, scutul va conţine rachete de interceptare staţionate în România şi Polonia, patru nave cu capacităţi de apărare antirachetă la Rota, în Spania, şi un sediu operaţional în Germania. Radarul în bandă X din Turcia este parte a unui sistem menit a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie la înălţimi extrem de mari. Radarul este situat la o bază militară din apropiere de Kurecik, un oraş la circa 700 de km vest de frontiera cu Iranul.
de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia este îngrijorată de perspectiva unui atac împotriva Iranului şi propune ca acestei ţări să-i fie recunoscut dreptul de a dezvolta un program nuclear civil.
„Fără îndoială, Rusia este îngrijorată de pericolul în creştere al unui atac militar asupra Iranului. Dacă acest lucru se va întâmpla, consecinţele vor fi cu adevărat catastrofale. Reala anvergură a acestora este imposibil de imaginat”, avertizează Vladimir Putin, într-un articol dedicat politicii externe, publicat luni într-un ziar moscovit, transmite Agerpres. „Propunem să-i fie recunoscut Iranului dreptul la dezvoltarea programului nuclear civil, inclusiv dreptul de a îmbogăţi uraniu. Dar aceasta să se facă în condiţiile unui control de încredere al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Dacă acest lucru va reuşi, atunci să fie anulate toate sancţiunile în vigoare împotriva Iranului, inclusiv cele unilaterale”, susţine Putin.
În opinia sa, Occidentul se ocupă prea mult de „pedepsirea” anumitor state. „Una-două şi se apucă de sancţionat sau chiar ia bâta militară. Amintesc că nu suntem în secolul al XIX-lea şi nici chiar în al XX-lea”, afirmă Vladimir Putin.
Coreea de Nord nu este pe placul Rusiei
În context, el se referă şi la Coreea de Nord, afirmând că statutul nuclear al acestei ţări este „inadmisibil”. Rusia se pronunţă pentru denuclearizarea Republicii Populare Democrate Coreene exclusiv cu mijloace diplomatice şi politice, precizează Putin. Pe de altă parte, el atrage atenţia că ingerinţele tot mai frecvente în afacerile interne ale unor state „pot stimula anumite regimuri autoritare să dorească să stăpânească arma nucleară”.
„Chipurile, am bomba atomică în buzunar, nimeni nu mă va atinge, întrucât ţine mai mult la sine însuşi. Iar cine nu are bomba să aştepte intervenţie ‘umanitară'”, notează sarcastic Vladimir Putin. Articolul dedicat politicii internaţionale este al şaptelea şi ultimul din seria textelor electorale semnate de Putin, candidatul principal al prezidenţialelor din 4 martie, după altele în care a îndemnat la dialog social, a vorbit despre relaţiile interetnice din Rusia, problemele economice, democraţie, situaţia demografică, apărare şi care au fost publicate în ultimele săptămâni.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comuniştii ucraineni susţin că Iuşcenko trebuie tras la răspundere pentru că a cedat României platoul continental din Marea Neagră.
ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, o subsidiară a ExxonMobil Corporation, şi OMV Petrom SA au confirmat miercuri o posibilă descoperire semnificativă de gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre. Potrivit OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale de 70,7 metri, estimările preliminare evaluând acumularea la 42 până la 84 miliarde metri cubi. Sonda Domino -1, este forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Ea este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt în desfăsurare. Se estimează că adâncimea totală a sondei va fi de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Perimetrul Neptun are o suprafaţă de aproximativ 9.900 kilometri pătraţi în ape cu o adâncime ce variază între 50 şi 1.700 metri.
Partidul Comunist din Ucraina consideră că fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko ar trebui să fie tras la răspundere pentru că „a cedat României platoul continental din apropierea Insulei Şerpilor” – informează Gazeta, care citează un comunicat al comuniştilor ucraineni. Potrivit Biroului de presă al formaţiunii politice, în anul 2009, mai mulţi experţi, inclusiv din rândul comuniştilor, au susţinut că „implicarea Curţii de la Haga în procesul de soluţionare a disputei teritoriale asupra Insulei Şerpilor indică faptul că Iuşcenko ar fi negociat în prealabil cedarea zonei economice în schimbul unor concesii dubioase”.
„A fost vorba de demersuri privind aderarea ţării la NATO şi de servicii aduse „prietenilor petrolieri” din fosta administraţie de la Casa Albă” – se subliniază în comunicat. Potrivit Partidului Comunist, eşecul Ucrainei în disputa teritorială soluţionată de instanţa de la Haga era prevăzut dinainte. „În urma deciziei luate la Haga, o zonă cu resurse evaluată la 13.000 de kilometri pătraţi a fost acordată României. Acum a înţeles toată lumea că previziunea Partidului Comunist a fost una corectă.
Ucraina a cedat 79,34% din teritoriul aflat în litigiu. România va dezvolta acum aceste resurse, care cândva aparţineau Ucrainei” – susţin comuniştii de la Kiev. Potrivit acestora, pierderea resurselor strategice trebuie considerată o trădare a intereselor naţionale.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Mii de moscoviţi, simpatizanţi ai opoziţiei ruse, au format duminică un lanţ uman în jurul Kremlinului, în semn de protest faţă de regimul premierului Vladimir Putin, principalul candidat al prezidenţialelor din 4 martie.
Manifestanţii, cu panglici albe în piept – culoare ce simbolizează dezideratul de a avea alegeri corecte – s-au luat de mâini pentru a constitui un cerc de-a lungul Sadovoe Kolţo, arteră circulară cu o lungime de 15,6 kilometri în centrul Moscovei. Organizatorii au anunţat că, pentru a cuprinde întreg centrul oraşului este nevoie de 34.000 de persoane., transmite Agerpres. La acţiune au luat parte aproximativ 11.000 de persoane, potrivit estimărilor poliţiei, relatează agenţiile de presă ruseşti. Pe de altă parte, agenţiile de presă notează că cercul s-a închis totuşi.
Mulţi dintre automobiliştii care treceau pe Sadovoe Kolţo în timpul acţiunii fluturau panglici albe pe geam şi claxonau în semn de solidaritate cu participanţii la „Marele cerc alb”. „Alegerile presupun o concurenţă între candidaţi. Evident că nu-i putem trata cu seriozitate pe cei patru concurenţi pe care Putin însuşi şi i-a selectat. La scrutinul din 4 martie lui Putin i se vor opune nu caricaturile Jirinovski, Ziuganov, Mironov, Prohorov (contracandidaţii lui Putin), ci poporul rus, care mi se pare că şi-a pierdut îndelungata sa răbdare istorică”, a declarat presei fostul campion mondial de şah, opozantul Garry Kasparov.
Proteste şi la Sankt Petersburg
În opinia sa, scrutinul de duminica viitoare va fi marcat de fraude electorale, el estimând că valul protestelor împotriva regimului va continua. „Cred că Vladimir Ciurov (preşedintele comisiei electorale centrale, acuzat de interferenţă cu puterea – n.r.) are deja rezultatele într-un seif. (…) Tot ce face Putin – de la modul în care şi-a anunţat candidatura, până la utilizarea resursei administrative în campania electorală – conferă alegerilor din 4 martie o tentă de farsă”, a adăugat Garry Kasparov, venit la „Marele cerc alb”, în Piaţa Smolenskaia, în faţa Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Concomitent, un marş „pentru alegeri corecte” are loc la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului forte, Vladimir Putin, transmite presa rusă, precizând că la manifestaţie iau parte formaţiunea neparlamentară Iabloko, Partidul Comunist, Rusia Justă, mişcarea Solidarnost.
Vladimir Putin, actualul şef al executivului de la Moscova, a mai deţinut funcţia de preşedinte al Rusiei în perioada 2000-2008. Întrucât Constituţia nu îi permitea mai mult de două mandate consecutive la Kremlin, el l-a desemnat succesor pe Dmitri Medvedev. După o pauză de patru ani, legea fundamentală îi permite să revină la preşedinţia Rusiei, de data aceasta pentru şase ani, întrucât mandatul de preşedinte a fost prelungit între timp. Deşi se bucură în continuare de o largă popularitate, vocile contestatare la adresa lui Putin s-au înteţit în Rusia. El este criticat pentru stilul său autoritar, cenzura în presă şi descurajarea oricărei opoziţii reale.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Boris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Născut în Letonia, în 1959, Karpicikov a fost racolat de KGB pe vremea când lucra într-o uzină sovietică din sectorul aerospaţial. După prăbuşirea URSS, Karpicikov a rămas în Letonia, unde s-a înrolat în serviciul secret din statul baltic independent. Timp de trei ani, a fost agent dublu, continuând să furnizeze informaţii KGB-ului, rebotezat FSB.
În tot acest răstimp, el a pătruns prin efracţie în sediul ambasadei britanice din Riga, unde a plantat microfoane şi a coordonat operaţiuni de dezinformare a populaţiei letone în privinţa CIA. Ajuns la Londra după ce a ieşit din Rusia cu un paşaport fals, fostul agent s-a ocupat de discreditarea ruşilor din exil care se opuneau regimului acutalului premier, Vladimir Putin. Karpicikov a mai dezvăluit cum oamenii Kremlinului plăteau cu ora persoane care să particpe la mitinguri contra ziaristei Ana Politkovskaia şi a fostului lider cecen Ahmed Zakaiev.
Listă cu agenţi KGB în Lituania
În altă ordine de idei, autorităţile lituaniene au făcut publice pe Internet numele a 238 de cetăţeni care au avut statutul de rezervişti ai KGB în epoca sovietică, şi intenţionează să dezvăluie numele celor care au refuzat să îşi dezvăluie legăturile cu fostul serviciu de securitate. Toate aceste informaţii, ca şi detalii privind metodele de recrutare sau tehnicile de interogatoriu folosite de KGB în Lituania sunt conţinute în mii de dosare sovietice aflate în custodia Centrului pentru cercetarea genocidului şi a rezistenţei, şi care urmează să fie făcute publice în curând. „Cred că acest proiect va ajuta Lituania să se vindece de boala KGB. Întotdeauna e mai bine să cunoşti adevărul”, a declarat directorul Centrului, Birute Burauskaite.
Fostul ministru de externe Antanas Valionis şi şeful Departamentului securităţii statului, Arvidas Pocius, se află pe lista celor 238 de nume. Ei au recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că au fost rezervişti ai KGB, carierele lor având de suferit de pe urma acestei mărturisiri. Potrivit lui Burauskaite, mii de dosare ale KGB vor fi făcute publice în viitorul apropiat. Ele conţin informaţii despre biografiile şi operaţiunile ofiţerilor KGB, dar şi ale celor înregistraţi ca rezervişti, dar care nu au recunoscut că au lucrat pentru KGB.
