de Razvan Iorga | nov. 12, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania si Rusia nu vor mai coopera in proiecte energetice comune din cauza faptului ca memorandumul semnat cu Gazprom privind implementarea mai multor proiecte comune, printre care realizarea unor depozite de gaze, a expirat, iar acum rusii au alta strategie, a declarat, marti, directorul general al Romgaz, Gheorghe Rotar, citat de Agerpres. Intrebat care mai este stadiul proiectului privind constructia unui depozit urias de gaze la Margineni, judetul Neamt, in colaborare cu Gazprom, Rotar a raspuns: ‘Nu mai exista niciun memorandum cu Gazprom, a fost incheiat pe un an, apoi prelungit cu un an si terminat. Pentru orice proiect in colaborare e nevoie de doua parti, dar intre timp Gazprom si-a schimbat strategia’. In iunie 2009, Romgaz si Gazprom au semnat un memorandum privind infiintarea unei companii mixte care sa implementeze mai multe proiecte comune, precum construirea unor depozite de gaze si a unor centrale de producere a energiei in cogenerare, adica energie electrica si termica simultan. ‘Romania si Rusia au semnat primul acord de colaborare de dupa 1989, care prevede identificarea tuturor posibilitatilor de colaborare, inclusiv infiintarea unei societati mixte de catre Romgaz si Gazprom. Societatea mixta va fi detinuta 50 la suta de Romgaz si 50 la suta de Gazprom. Colaborarea va consta in depozitarea gazelor naturale si in valorificarea prin vanzare directa, precum si in investitii comune in cogenerare’, declara ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cele doua companii vorbeau atunci de depozite de inmagazinare a gazelor cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi pe teritoriul Romaniei, ceea ce ar fi insemnat de doua ori mai mult decat capacitatea actuala de stocare a depozitelor pe care le are Romgaz. Parteneriatul viza si incheierea de contracte directe dintre Romgaz si Gazprom pentru furnizarea de gaze, in conditiile in care, in prezent, compania romaneasca achizitioneaza gaze rusesti prin doi intermediari: Wintershall si Imex Oil.
de Vitalie Goncearov | nov. 12, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Momentul Vilnius este inca o enigma pentru toata lumea, dupa ce Kievul a facut inca o miscare controversata care va cantari greu in ochii Bruxelles-ului. Serghei Vlasenko, avocatul opozantei ucrainene incarcerate Iulia Timosenko, este anchetat pentru violenta domestica, un dosar pe care el il califica drept „represiune politica” in contextul negocierii eliberarii clientei sale inainte de semnarea unui acord de asociere a Ucrainei cu UE. Parchetul General ucrainean l-a informat luni seara pe Serghei Vlasenko ca a deschis o ancheta pe numele sau, fiind acuzat ca si-a batut fosta sotie, Natalia Okunska, in 2010. O instanta din Kiev urmeaza sa decida astazi masura coercitiva aleasa in cazul lui Vlasenko. „Nu poate fi vorba despre un arest, ci despre o cautiune. Tribunalul va stabili suma acesteia”, a anuntat serviciul de presa al Parchetului ucrainean. „Acest dosar este (…) o minciuna care nu are nimic de a face cu realitatea”, a declarat Vlasenko pentru jurnalistii prezenti in fata Tribunalului Pecerski, unde audierile au inceput la ora locala 11.00 (11.00, ora Romaniei). in opinia lui Vlasenko, justitia ii „va interzice, foarte probabil, sa paraseasca Kievul”, cu scopul de a-l impiedica sa o viziteze pe Timosenko, care se afla in prezent intr-un spital din Harkov (estul Ucrainei), unde este tratata de hernie de disc. „Autoritatile ucrainene nu intentioneaza sa inceteze represiunile politice” inainte de summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc in perioada 28-29 noiembrie la Vilnius si in cadrul caruia Ucraina spera sa semneze acordul de asociere cu UE, a continuat el. Cazul Timosenko, care ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, se afla in centrul unor polemici intre Ucraina si UE, care solicita eliberarea opozantei. Presedintele Ianukovici a declarat ca va promulga legea care ii va permite lui Timosenko sa plece in strainatate pentru a primi ingrijiri medicale, daca Parlamentul o va aproba. Toate discutiile care au avut loc in ultimele saptamani in Parlamentul ucrainean, inclusiv in prezenta unor emisari europeni, au esuat. O sedinta extraordinara este prevazuta pentru miercuri.
de Razvan Iorga | nov. 11, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Supuse unor presiuni foarte mari in ultima vreme, autoritatile de la Kiev au anuntat ca nu vor mai cumpara gaze naturale de la Gazprom. Anuntul a fost facut de Administratia Dispeceratului Central al complexului energetic si de combustibil din Federatia Rusa, relateaza portalul Unimedia.md. „In octombrie, Ucraina a primit 3,2 miliarde de metri cubi de gaz – in medie 104 milioane de metri cubi pe zi. in primele zile ale lunii noiembrie importul gazelor naturale a scazut la jumatate, pe 6 si 7 noiembrie au fost achizitionate circa 9 milioane de metri cubi pe zi, iar incepand cu 8 noiembrie livrarile s-au oprit”, precizeaza sursa mentionata. Gigantul rus Gazprom a acuzat Ucraina in urma cu circa doua saptamani ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateste sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
de Vitalie Goncearov | nov. 10, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu
Extinderea Aliantei Nord-Atlantice figureaza pe lista celor mai mari amenintari la adresa Federatiei Ruse, a declarat sambata ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, relateaza agentia Ria Novosti, preluata de Karadeniz Press. in opinia sa, o amenintare la adresa securitatii nationale a Rusiei o constituie apropierea Aliantei Nord-Atlantice de frontierele acestei tari si consolidarea infrastructurii NATO. ‘Consideram ca aceasta extindere este total nejustificata. Discutam, ne zambim reciproc, dar extinderea continua’, a mai afirmat Soigu. Pe langa aceasta, oficialul rus a mai vorbit si despre fenomenul terorismului care a intrebat retoric cine sunt cei care lupta acum in Siria, Mali sau Libia. Rusia s-a opus ferm admiterii Georgiei si Ucrainei in NATO, dar si instalarii unor elemente ale scutului american antiracheta in Romania si Polonia, reaminteste agentia rusa de presa. Soigu a mai spus ca reforma din armata rusa se va concentra pe o capabilitate sporita de raspuns rapid in cazul unor amenintari, precum si o mobilitate mult mai mare. El a completat ca in prezent servesc 205.000 de militari profesionisti si ca numarul acestora se va mari gradual in urmatorii sapte ani.
de Razvan Iorga | nov. 10, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Agentia de presa BNS (Baltic News Service) din Lituania a denuntat sambata presiunile justitiei impotriva jurnalistilor sai dupa ce ea a dezvaluit un raport despre o campanie rusa de discreditare a presedintei acestui stat baltic, care asigura presedintia semestriala a UE. sase angajati ai BNS, inclusiv directorul, au fost de asemenea audiati de anchetatori in cursul saptamanii, „masuri inadecvate si exagerate”, a estimat BNS. „Ne-am adresat procurorului general. Cerem ca ea (justitia) sa nu actioneze in mod exagerat si sa nu exercite presiuni psihologice asupra jurnalistilor nostri”, a declarat pentru AFP Jurga Eivaite, director al BNS, contactat prin telefon sambata. „Joia trecuta, s-a efectuat o perchezitie la domiciliul unui jurnalist. Trei calculatoare si un telefon mobil au fost confiscate”, a precizat ea. La 31 octombrie, pe baza unor informatii de la departamentul de securitate a statului, agentia BNS a dezvaluit ca Moscova intentiona sa lanseze o campanie de discreditare a presedintei lituaniene Dalia Grybauskaite. Dezvaluirile intervin in timp ce la sfarsitul lunii noiembrie un summit consacrat Parteneriatului estic urmeaza sa aiba loc la Vilnius. Cu aceasta ocazie, Ucraina si Uniunea Europeana ar trebui sa semneze un acord de asociere ce provoaca furia Moscovei, intrucat Kievul ar iesi astfel din sfera de influenta a Rusiei. BNS a refuzat sa dezvaluie sursele sale, desi a fost somata de justitie sa o faca, invocand „legile lituaniene si normele internationale ce garanteaza dreptul jurnalistilor de a-si proteja sursele”.
Romania si Rusia nu vor mai coopera in proiecte energetice comune din cauza faptului ca memorandumul semnat cu Gazprom privind implementarea mai multor proiecte comune, printre care realizarea unor depozite de gaze, a expirat, iar acum rusii au alta strategie, a declarat, marti, directorul general al Romgaz, Gheorghe Rotar, citat de Agerpres. Intrebat care mai este stadiul proiectului privind constructia unui depozit urias de gaze la Margineni, judetul Neamt, in colaborare cu Gazprom, Rotar a raspuns: ‘Nu mai exista niciun memorandum cu Gazprom, a fost incheiat pe un an, apoi prelungit cu un an si terminat. Pentru orice proiect in colaborare e nevoie de doua parti, dar intre timp Gazprom si-a schimbat strategia’. In iunie 2009, Romgaz si Gazprom au semnat un memorandum privind infiintarea unei companii mixte care sa implementeze mai multe proiecte comune, precum construirea unor depozite de gaze si a unor centrale de producere a energiei in cogenerare, adica energie electrica si termica simultan. ‘Romania si Rusia au semnat primul acord de colaborare de dupa 1989, care prevede identificarea tuturor posibilitatilor de colaborare, inclusiv infiintarea unei societati mixte de catre Romgaz si Gazprom. Societatea mixta va fi detinuta 50 la suta de Romgaz si 50 la suta de Gazprom. Colaborarea va consta in depozitarea gazelor naturale si in valorificarea prin vanzare directa, precum si in investitii comune in cogenerare’, declara ministrul Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. Cele doua companii vorbeau atunci de depozite de inmagazinare a gazelor cu o capacitate de 5-6 miliarde de metri cubi pe teritoriul Romaniei, ceea ce ar fi insemnat de doua ori mai mult decat capacitatea actuala de stocare a depozitelor pe care le are Romgaz. Parteneriatul viza si incheierea de contracte directe dintre Romgaz si Gazprom pentru furnizarea de gaze, in conditiile in care, in prezent, compania romaneasca achizitioneaza gaze rusesti prin doi intermediari: Wintershall si Imex Oil.
