Kievul, pe drumul independentei energetice fata de Rusia

Kievul, pe drumul independentei energetice fata de Rusia

Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron

Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski (centru), impreuna cu reprezentantii Chevron

Eforturile Rusiei de a deraia traseul pro-european al Ucrainei a impins Kievul si mai mult din punct de vedere economic in bratele Vestului. Ucraina a semnat, marti, cu grupul petrolier american Chevron, un acord de tip impartire a productiei (PSA) in valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea si productia de gaze de sist in vestul statului, un nou pas in incercarea Kievului de a-si creste independenta energetica fata de Rusia, informeaza Kiev Post si preluat de Karadeniz Press. Acordul privind dezvoltarea blocului Olesska, semnat cu Chevron, este al doilea acord de acest gen semnat de tara vecina in acest an, dupa ce in luna ianuarie Guvernul ucrainean a semnat un acord similar de 10 miliarde de dolari cu grupul petrolier anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea resurselor de gaze de sist la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, cel care a semnat acordul cu directorul Chevron, Derek Magness, a subliniat importanta acestui acord in contextul pretului ridicat platit de Ucraina pentru gazele naturale furnizate de Rusia. ‘Acesta este un nou pas spre atingerea independentei energetice depline pentru Ucraina. Acest acord va aduce preturi mai mici la gaze, preturi care se gasesc in alte parti ale lumii’, a spus Stavitski. La randul sau, presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat ca in acest fel Ucraina isi reconfirma dorinta de a fi o tara independenta energetic.„Aceste acorduri cu Shell si Chevron ne vor permite sa ajungem pana in 2020 la autosuficienta in domeniul gazelor naturale iar, potrivit unui scenariu optimist, ne vor permite chiar sa exportam energie’, a declarat presedintele ucrainean Victor Ianukovici.

Contract pe 50 de ani si investitii masive

Potrivit lui Eduard Stavytsky, acordul semnat cu Chevron, care se intinde pe o perioada de 50 de ani, prevede o investitie initiala de 350 milioane de dolari din partea companiei americane in urmatorii trei ani pentru evaluarea viabilitatii comerciale a rezervelor de gaze de sist de la perimetrul Olesska, care se intinde pe o suprafata de 5.260 de kilometri patrati. Stavytsky a mai spus ca Ucraina spera sa obtina informatii mai detaliate cu privire la rezervele de la acest bloc in 2015. Oficialii ucraineni spera ca acest bloc va produce cinci miliarde metri cubi de gaze pe an iar potrivit celor mai recente optimiste estimari productia ar putea atinge opt pana la zece miliarde de metri cubi pe an. Acordul semnat de Ucraina cu Shell la inceputul anului prevede un nivel similar de investitii pentru lucrari de explorare la blocul Yuzivska din estul Ucrainei. impreuna, cele doua proiecte din domeniul gazelor de sist ar putea aduce Ucrainei peste cinci ani o cantitate suplimentara de 11 pana la 16 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite reducerea dependentei de Rusia, principalul sau furnizor in prezent. In prezent, Ucraina plateste 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze naturale furnizate de Rusia, potrivit unui acord pe 10 ani semnat in 2009 de cele doua tari, acord pe care Kievul a incercat fara succes sa-l renegocieze.

Cazacioc ruso-ucrainean pe datorii

Miscarea Kievului vine in contextul in care gigantul rus Gazprom a acuzat martea trecuta Ucraina ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateşte sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia şi Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.

Share our work
Chisinaul si UE duc munca de lamurire cu separatistii transnitreni despre avantanjele economice europene

Chisinaul si UE duc munca de lamurire cu separatistii transnitreni despre avantanjele economice europene

carpov am2aVicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat luni in cadrul unui emisiuni la postul de radio Europa Libera ca la ultima intalnire din Germania dintre premierul de la Chisinau, Iurie Leanca, si liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, s-a discutat crearea unui grup economic care sa prezinte avantajele economice ale aderarii la UE. „Din rezultate, as vrea sa spun ca s-a trecut in revista agenda subiectelor care astazi ne preocupa atat la Chisinau, cat si la Tiraspol. in primul rand, s-au discutat subiectele legate de noile reglementari in regimul de comert pe care urmeaza sa il avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeana si, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de catre Ucraina si parafarea de catre Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Exista mai multe intrebari sau subiecte, pe care nu le inteleg partenerii de la Tiraspol, atunci cand spun ca aceste acorduri si noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreana. Vreau sa va spun ca atat delegatia de la Chisinau, cat si partenerii nostri din Ucraina, dar si din Uniunea Europeana, au prezentat explicatii, prezentari si date statistice, astfel ca sa fie foarte clar ca aceste mecanisme vin sa aduca doar beneficii populatiei atat din stanga Nistrului, cat si din dreapta Nistrului. Premierul Iurie Leanca a propus sa fie creat un subgrup, in cadrul grupurilor de lucru, pentru economie si comert, care sa se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. Sunt invitati la Chisinaul acesti experti de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus sa fie prezenti in acest grup si reprezentantii ai business-ului din regiune, reprezentanti ai uniunilor de producatori, care reprezinta companiile din Transnistria, astfel, ca sa avem discutii si sa putem sa excludem orice dubii la subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. La fel, s-a atras o atentie sporita libertatii circulatiei pentru locuitori”, a declarat Carpov.

Share our work
Ultranationalistii rusi au marsaluit la Moscova si au cerut vize pentru imigrantii asiatici si caucazieni

Ultranationalistii rusi au marsaluit la Moscova si au cerut vize pentru imigrantii asiatici si caucazieni

nationalisti rusi am2Nationalistii rusi au defilat, luni, la Moscova, in cadrul unei manifestatii anuale impotriva imigrantilor din foste republici sovietice care are loc pe fondul unor tensiuni, dupa recentele revolte provocate de uciderea unui tanar rus ucis de catre un cetatean azer, potrivit mass-media de la Moscova. Masuri importante de securitate au fost luate pentru „Marsul rusesc”, autorizat de Primaria Moscovei pentru 15.000 de persoane in cartierul Liublino, in sud-estul capitalei ruse. Circa 3.000 de nationalisti, dotati cu steaguri in culorile Rusiei imperiale – negru, galben si alb -, au inceput sa defileze pe o strada delimitata de ambele parti de bare metalice, sub atenta supraveghere a politiei. Liderul miscarii „Rusii”, ultranationalistul Dmitri Demuskin, se afla printre manifestantii ce purtau banderole cu mesajul „Astazi o moschee, maine jihadul” si solicitau introducerea unor masuri pentru limitarea venirii in Rusia a unor imigranti originari din foste republici sovietice din Caucaz si din Asia Centrala. De asemenea, manifestatii sunt prevazute in alte orase rusesti, mai ales la Sankt Petersburg, cu ocazia Zilei Unitatii Nationale, instituite de presedintele Vladimir Putin, in 2005, cu scopul de a consolida identitatea nationala in Rusia. Printre revendicarile manifestantilor figura, luni, ideea introducerii unui regim de vize pentru imigrantii provenind din foste republici sovietice din Asia Centrala si din Caucaz, consimtita inclusiv de catre primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Lege pentru teroristi

Tot, luni, Presedintele rus Vladimir Putin a promulgat o noua lege care prevede o eventuala responsabilitate financiara a familiilor teroristilor, cu cateva luni inainte de Jocurile Olimpice (JO) de Iarna de la Soci. Legea, publicata pe site-ul oficial pentru informatii legale, deschide posibilitatea anchetarii asupra situatiei financiare a rudelor „unei persoane care a comis un act terorist” si ca acestia sa fie obligati sa plateasca pentru pagubele cauzate de aceasta persoana. Textul prevede, in plus, o pedeapsa care poate ajunge pana la zece ani de inchisoare pentru orice persoana „care a primit un antrenament destinat sa ii permita sa comita acte teroriste”, mai ales un antrenament in manuirea explozibililor si altor arme. Legea permite totodata pedepsirea cu pana la zece ani de inchisoare a oricarei persoane care s-a alaturat, in strainatate, unei grupari teroriste ai carei activisti sunt considerati ca provocand daune intereselor Rusiei.

Share our work
Ziua Marii Negre, sarbatorita printr-o serie de activitati cultural-educative

Ziua Marii Negre, sarbatorita printr-o serie de activitati cultural-educative

marea neagra am22Cele sase state riverane la Marea Neagra – Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina – sarbatoresc, joi, Ziua Internationala a Marii Negre, eveniment ce coincide cu semnarea Planului Strategic de Actiune (PSA) pentru Marea Neagra, un document ce contine cel mai complet set de strategii si masuri pentru salvarea si reabilitarea zonei. Marea Neagra este o mare intercontinentala, orientata est-vest, intre Europa si Asia, cu o suprafata de 461.000 kmp si o adancime maxima de 2.211 m, care scalda tarmul Romaniei pe o lungime de 245 km. Pe tarmurile ei se gasesc sase tari: Bulgaria si Romania in vest, Ucraina in nord, Federatia Rusa in nord-est, Georgia in est si Turcia in sud. Principalele porturi la Marea Neagra sunt: Constanta, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul. Evenimentul este marcat printr-o serie de activitati cultural-educative, expozitii de fotografii, concursuri, targuri, jocuri distractive, prin care se urmareste constientizarea in vederea adoptarii unui comportament pozitiv si responsabil fata de mediul marin si costier, fiind insa, in acelasi timp, si un prilej de bucurie, scrie Agerpres. Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de peste din Marea Neagra, deja afectate de consecintele poluarii, au fost supra-exploatate sau sunt amenintate de supra-exploatare. in consecinta, exista un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase si a unor peisaje, si, in cele din urma, a biodiversitatii si productivitatii ecosistemului Marii Negre.

Preocupare pentru protejarea mediului inconjurator

La 21 aprilie 1992, a fost semnata la Bucuresti Conventia de Protejare a Marii Negre impotriva Poluarii, dezvoltata cu asistenta UNEP, fiind semnata, ulterior, de toate tarile din regiune. Conventia de la Bucuresti a intrat in vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentand cadrul legal care concentreaza prioritatile si principalele directii ale activitatilor internationale in problemele de mediu ale bazinului Marii Negre, incluzand conservarea biodiversitatii. Totodata, o politica comuna a tarilor din jurul Marii Negre, referitoare la protejarea si folosirea resurselor, a fost formulata in Declaratia de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, Romania, Turcia si Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, in Ucraina. Declaratia contine un orar rezonabil al actiunilor care vizeaza unirea eforturilor tuturor sectoarelor societatii pentru conservarea si protectia mediului Marii Negre. In fapt, declaratia dezvolta si detaliaza ideile Conventiei de la Bucuresti, tinand cont si de deciziile Summit-ului pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro.

Share our work
SUA, nemultumite de presiunile Rusiei asupra Chisinaului si Kievului

SUA, nemultumite de presiunile Rusiei asupra Chisinaului si Kievului

john kerry am2Seful diplomatiei americane, John Kerry, s-a arat crtitic, miercuri, la adresa Moscovei, pentru presiunile economice pe care le face inantea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius impotriva Republicii Moldova si a Ucrainei. Kerry a declarat in cadrul unei intalniri cu jurnalisti ca regreta faptul ca Moldova si Ucraina sunt supuse unor presiuni din partea Federatiei Ruse. Acesta i-a indemnat pe „prietenii rusi” sa caute si alte modele economice, care nu forteaza oamenii sa ia anumite decizii. La fel, inaltul oficial american a sugerat ca Uniunea Vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate dorit si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intre un bloc sau altul. Intrebat de presa ce parere are despre aceasta situatie, el a spus ca nimeni nu trebuie sa forteze anumite tari sa face ce doreste Moscova. „Buna intrebare! Noi nu credem ca trebuie sa fie una sau alta. Ne-ar placea sa vedem Rusia incurajand tarile sa se implice mai activ cu toate, si nu sa aleaga un grup ingust. SUA este implicata acum in negocierea unui acord de comert larg cu Uniunea Europeana. La fel cum vrem sa cream un parteneriat economic si cu Asia. Motivul pentru care facem asta este ca dorim sa crestem cu totii la un alt nivel mai inalt. Din pacate, o uniune vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate pe care ni l-am dori si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intr-un bloc sau altul. A alege blocuri de un standard mai jos nu creste capacitatea voastra pe termen lung de a va integra rapid in economia globala… decat un arajament economic mai larg, acceptat in economia globala. ii incurajam pe prietenii nostri din Rusia si alte tari sa se uite si la alte standarde si sa largeasca oportunitatile care vin cu aceste standarde mai inalte. Stiu ca Moldova si Ucraina sunt in mijlocul unor tensiuni pe acest subiect. Din nefericire. Am vrea sa vedem oameni liber, care fac singuri alegeri, fara presiuni si dupa principii mai largi, unde toti beneficiaza si care cresc oportunitatile economice”, a spus secretarul de stat american, informeaza Unimedia.info

Share our work