de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, Ucraina
NATO, sprijinit la Marea Baltică
Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.
Contingente NATO
La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.
În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.
În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.
Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..
NATO, consolidat la Marea Baltica
Moarte cerebrală
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.
La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Germania va trimite noi subunități de tancuri în statele baltice
Berlinul va investi în total 110 milioane de euro până în 2021 pentru a-şi îmbunătăţi bazele militare din Lituania, a anunţat Ursula von der Leyen, ministrul Apărării, relatează mass-media de specialitate, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Germania coordonează peste 1.200 de soldaţi NATO din 10 ţări, trimişi în Lituania acum doi ani ca parte din eforturile Alianţei de a-şi consolida poziţia faţă de Rusia în Europa de Est după anexarea Crimeei de către Moscova.
„Vrem să fie clar că Lituania nu este singură şi nu va fi niciodată singură. Nu va mai trebui să îşi sacrifice niciodată libertatea şi independenţa”, a afirmat von der Leyen în timpul unei vizite la forţele germane. „Vom sta aici cu Bundeswehr (forţele armate germane) câtă vreme este nevoie şi câtă vreme situaţia o cere”, a adăugat ea.
Favorită la șefia NATO
Aflată într-un turneu baltic, care cuprinde, printre alte state, și Lituania și Estonia, Von der Leyen a informat că Germania va investi 50 de milioane de euro în acest an în cazărmi şi alte facilităţi pentru forţele NATO, iar cheltuielile vor ajunge până la 110 milioane de euro până în 2021. Totodată, partea germană și-a manifestat disponibilitatea de a suplimenta contingentul său și cu noi subunități de tancuri și forțe speciale, ca parte a NATO Enhanced Forward Presence din Lituania.
Ursula von der Leyen este considerată de mulți oficiali politici și din domeniul apărării drept cea mai bună persoană pentru a prelua mandatul de secretar general al NATO de la Jens Stoltenberg, relatează Die Welt, citând diferite surse guvernamentale din statele membre NATO. Dacă aceasta va prelua mandatul, va fi primul oficial german care va ocupa funcția după mandatul lui Manfred Worner (1988-1994).
Ministrul Apărării din Lituania, Raimundas Karoblis, a declarat: „Este pentru prima oară când auzim atât de clar şi de la un nivel politic atât de înalt că Germania este aici pe termen lung, până când situaţia securităţii se va schimba”.
Lituania, o fostă republică sovietică, a aderat la NATO alături de Letonia şi Estonia şi alte şase ţări ex-comuniste, printre care şi România, în 2004.
Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice
Ofertă militară
Germania este dispusă să sprijine Ucraina în demersurile sale de descurajare a agresiunii rusești, prin trimiterea unor nave militare germane în Marea Neagră – au anunţat recent reprezentanți ai guvernului german, în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Anatoli Petrenko, aflat în vizită la Berlin, potrivit mass-media de la Kiev, care citează un comunicat al Ministerului Ucrainean al Apărării.
De asemenea, reprezentanții guvernului german au promis că vor face demersuri pentru eliberarea marinarilor ucraineni arestaţi în Rusia și, totodată, vor sprijini Kievul în implementarea reformelor în domeniile securității și apărării din Ucraina.
În timpul vizitei la Berlin, oficialul ucrainean a discutat cu partea germană despre perspectivele desfăşurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas și trimiterea unor observatori ai OSCE în Marea Neagră și în Marea Azov, pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră
Colaborare tehnico-militară
Oficialii din Ucraina şi Germania au examinat, deasemenea, perspectivele extinderii cooperării tehnico-militare dintre cele două țări și consolidarea capabilităților navale ale Ucrainei. Anterior, Kiev-ul și-a anunțat intenția de a achiziționa sisteme de armament din Germania, inclusiv tancuri, Berlinul refuzând orice discuție în acest sens pentru a nu escalada situația tensionată din Estul Ucrainei.
În timpul întâlnirilor, părțile au subliniat importanța susținerii suplimentare a Ucrainei pe calea către integrarea euro-atlantică și consolidarea relațiilor sale de parteneriat cu Republica Federală Germania și cu alți membri ai NATO.
Rezultatele reuniunilor vor fi utilizate pentru pregătirea dialogului militar și politic la nivelul ministerelor Apărării din Ucraina și Germania în cadrul diferitelor formate bilaterale și internaționale. (N.G.)
