de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | Caucaz, Știri
Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni
Deputaţii azeri i-au cerut luni preşedintelui republicii, Ilham Aliev, să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri legislative anticipate, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o „mână de fier” destinele ţării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiaţii săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susţinut de 99 de deputaţi, doar unul votând împotrivă.
Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidenţial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021 în fosta republică sovietică. Analiștii politici consideră că alegerile sunt doar o farsă politică, câștigătorii fiind deja cunoscuți.
Rol limitat
Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că „trebuie înnoită componenţa parlamentului” astfel ca acesta să se înscrie pe calea „reformelor iniţiate de preşedintele Aliev”.
În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de şef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare. Premierul Ali Asadov este originar din regiunea autonomă Nahicevan, similar familiei prezidențiale Aliev.
Şeful statului deţine cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al ţării. Aflat la preşedinţie din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidenţial marcat de lipsă de pluralism şi „nereguli grave”, a indicat Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).
Regim dictatorial
În pofida boomului economic susţinut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalităţi şi corupţie, iar organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăţilor publice în fosta republică sovietică.
Miercuri, Curtea Constituțională de la Baku va analiza conformitatea dizolvării parlamentului cu Constituția Azerbaidjanului.
Data alegerilor parlamentare anticipate, primele din istoria statului, ar trebui să fie anunțată de președinte. (N.G.)
de Anatol Terzi | aug. 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Opoziţia din Azerbaidjan încearcă din nou să se grupeze înainte de alegerile prezidenţiale, astfel, liderii de opoziţie îşi declară intenţia de a ajunge la un acord şi de a opune preşedintelui în exerciţiu Ilham Aliev, căruia partidul aflat la putere i-a propus să candideze pentru un nou mandat, un candidat unic.
La Baku au început dezbateri furtunoase pe marginea alegerilor prezidenţiale din 2013. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta încearcă să aducă la un numitor comun prognozele presei şi declaraţiile politicienilor şi experţilor, trăgând concluzia că societăţii azere nu i se propune deocamdată nimic nou: teme de discuţii au devenit vechile deja dispute despre un candidat unic al opoziţiei, despre necesitatea de a iniţia schimbări în actele normative privind comisiile electorale centrală şi regională sau despre poziţia Occidentului pe marginea acestui subiect.
O temă separată constituie căutarea de fisuri în strategia partidului aflat la guvernare, care a anunţat deja că îl va înainta drept candidat pe actualul şef al statului Ilham Aliev. Ca o contrapondere a deciziei partidului puterii, în rândurile opoziţiei a început deja să se vorbească despre necesitatea înfiinţării unei mişcări politice electorale, care să reunească electoratul protestatar în jurul unui singur candidat. Cu toate acestea, ideea stârneşte scepticism. În opinia preşedintelui Partidului Social-Democrat, Araza Alizade, oricât de mult ar strânge rândurile partidele de opoziţie, rezultate nu vor fi. „Opoziţia nu este în stare să se reunească, deoarece ambiţiile personale ale membrilor săi nu vor permite acest lucru”, subliniază Alizade, amintind de o încercare mai veche a opoziţiei de a se reuni, în 1998, care a eşuat atunci când s-a încercat înaintarea unui candidat unic.
O părere asemănătoare are şi deputatul Fazil Mustafa. Acesta consideră că toţi liderii partidelor care s-au format din vechiul „Front Popular al Azerbaidjanului” se folosesc de metode autoritare. „Opoziţia, care s-a îndepărtat de idealurile politice şi democratice nu este în stare să realizeze reforme”, subliniază Mustafa. Aceste afirmaţii nu sunt lipsite de temei, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Pe fondul apelurilor ca opoziţia să înainteze un singur candidat în alegeri, mai multe persoane pretind la acest statut. Primii care au vorbit despre aceasta au fost preşedintele partidului „Frontul Popular al Azerbaidjanului” Ali Kerimli şi liderul partidului „Musavat” Isa Gambar. În pofida faptului că din rândurile opoziţiei s-au făcut auzite apeluri ca declaraţiile celor doi lideri să nu fie considerate o manifestare de divergenţe în cadrul opoziţiei, majoritatea jurnaliştilor le-au interpretat tocmai în acest mod.
de Anatol Terzi | aug. 28, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Şefii statelor membre ale Mişcării de Nealiniere se vor reuni la Teheran în zilele de 30-31 august, dar, la aceste evenimente, Azerbaidjanul va fi reprezentat doar de emisarul pentru probleme speciale al Ministerului de Externe, Iaşar Aliev.
Faptul că la acţiune preşedintele azer Ilham Aliev nu l-a trimis în locul său nici măcar pe ministrul de externe este explicat de experţi prin complicaţiile survenite în relaţiile dintre Baku şi Teheran, scrie presa rusă. Încercările Teheranului de a obţine participarea lui Ilham Aliev la forum nu au avut succes. Mai mult decât atât, până în ultimul minut participarea vreunei delegaţii azere a fost sub semnul întrebării, în condiţiile în care tensiunile dintre cele două ţări nu contenesc.
Autorităţile de la Baku au decis că paharul răbdării în ceea ce priveşte paşii ostili ai Teheranului la adresa Azerbaidjanului s-a umplut până la refuz. Tentativele de a se amesteca în treburile interne ale republicii, reţinerea în Iran în calitate de ostatici, începând din 2 mai anul curent, a doi literaţi azeri – Farida Husein şi Şahriar Gadjizade – aspiraţia de a exporta în Azerbaidjan forme islamiste de administrare a statului nu puteau să nu aibă repercusiuni asupra dorinţei sincere a autorităţilor de la Baku de a construi relaţii de prietenie cu vecinul sudic, comentează presa rusă.
De asemenea, informaţia difuzată recent de serviciile secrete ale Marii Britanii conform căreia liderul spiritual al Iranului, Ali Khamenei, ar fi aprobat personal organizarea de atacuri teroriste la Baku în timpul concursului internaţional Eurovision, în mai anul acesta, a stârnit furia societăţii azere. În condiţiile create, majoritatea experţilor sunt de părere că nu există niciun temei pentru participarea lui Aliev la evenimentele de la Teheran. Astfel, fostul consilier de stat pentru politică externă Vafa Guluzade a declarat că Iranul duce în ultima vreme o politică antiazeră făţişă şi din acest motiv preşedintele Azerbaidjanului nu trebuie să se ducă în capitala iraniană.
