de Isac Mihai | mai 28, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI
Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.
Revenire triumfală
Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.
„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.
SUA și UE, bune de plată
Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”
Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.
Uniunea Europeană, bună de plată
UE, vinovata de serviciu
În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.
Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.
„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.
Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Zelenski, unul din favoritii alegerilor prezidentiale din Ucraina
Partidul „Slujitorul poporului” («Слуга народа») l-a înaintat oficial pe actorul Vladimir Zelenski drept candidatul lor la alegerile prezidențiale din Ucraina, relatează mass-media de la Kiev, citată de KARADENIZ PRESS. Potrivit portalului Meduza, sondajele îi oferă ușor un tichet în turul doi al scrutinului prezidențial, programat pentru luna aprilie 2019. Zelenski, care l-a jucat pe președintele ucrainean într-un serial TV, este foarte popular în special în sud-vestul Ucrainei, iar ratingul lui ușor concurează cu cel al lui Iulia Timoșenko sau actualul lider, Petro Poroșenko.
Raiting crescut
Popularitatea lui Zelenski a cunoscut o ascensiune bruscă în urma interpretării rolului de şef al statului în serialul „Slujitorul Poporului” („Sluga Naroda”). În urările sale de Anul Nou, el anunţase că doreşte să-l concureze pe actualul preşedinte Petro Poroşenko.
Petro Poroşenko, a cărui guvernare trebuie să facă faţă unui conflict armat împotriva separatiştilor proruşi în sud-estul Ucrainei, este devansat în prezent în sondaje de fostul premier Iulia Timoşenko. În pofida aparenţei teribiliste a candidaturii lui Volodimir Zelenski, campania sa pregătită de mult timp a reuşit să atragă o parte din electoratul dezamăgit de corupţie şi lentoarea reformelor.
În ultimele sondaje, el este creditat cu 8,8% din intenţiile de vot, faţă de 13,8% pentru Petro Poroşenko şi 16% pentru Iulia Timoşenko.
Umor politic negru
Pretendentul pentru șefia Ucrainei, Vladimir Zelenski a găsit anterior o metodă inedită de a-i îndemna pe cei care-l susțin să semneze în favoarea sa. Acesta a filmat o secvență de la înmormântarea actualului președinte Petro Poroșenko. Chiar dacă nu dă niciun nume, actorul relatează faptele pe care Poroșenko le-ar fi făcut de-a lungul activității sale în fruntea Ucrainei.
„Ce amărăciune. O pierdere enormă pentru întreg sistemul politic. La alegerile din anul 2014 ne-a promis o economie puternică. Câte lucruri încă nu a reușit să ne promită. A plecat. A plecat atât de devreme. Noi putem să spunem mai multe despre el, dar cel mai bine pentru el vorbesc faptele. Însușirea celor 20 de milioane din haznaua statului, de exemplu. Sau protejarea cazinourilor. El a plecat, dar faptele lui vor trăi”, spune Zelenski în filmuleț.
Actorul a subliniat în mod ironic unele decizii pe care le-ar fi luat Poroșenko în calitate de președinte al Ucrainei. „Ne pare rău să constatăm că nu putem să-i punem trupul în pământ. Pentru că anume în urma deciziilor sale pe acest pământ se va înălța un uriaș complex locativ. Nici măcar nu am putut să-i ardem trupul în crematoriu, pentru că prețul la gaz pe care l-a negociat anume el nu ne permite acest lucru. Dar nu-i nimic, datorită acestui preț el oricum va ajunge să ardă în iad” a declarat acesta
Totodată, el a vorbit și despre traseul politic pe care l-a parcurs Președintele Ucrainei în cadrul Radei Supreme. „Să nu vă mire faptul că pe placa comemorativă nu va fi scris numele lui. Asta pentru că încă în timpul vieții el a reușit să transcrie totul pe numele soției și a rudelor apropiate. El știa prețul prieteniei. De-a lungul activității sale în Rada Supremă a reușit să fie membru a 9 fracțiuni. Nu fi trist, prietene. În curând ți se vor alătura toți pământenii tăi. Dormi liniștit. Ai făcut deja cel mai bun lucru pe care ai fi putut să-l faci. Ai murit” a menționat acesta.
Sprijinit de oligarh
Vladimir Zelenski este un actor popular din Ucraina. El este cunoscut pentru numeroasele roluri în producții de comedie. Totuși, un plus de popularitate actorul a câștigat odată cu rolul principal în serialul „Sluga Naroda” unde joacă rolul unui profesor care a fost ales preşedinte al Ucrainei, în semn de protest. După ce și-a exprimat public dorința de a candida la alegerile prezidențiale, Zelenski se numără printre favoriţii cursei prezindenţiale din acest an.
Vladimir Zelenski beneficiază de sprijinul mediatic al oligarhului Ihor Kolomoisky, un dușman declarat al președintelui Ucrainei Petro Poroșenko. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 24, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul președinte al Georgiei și ex-guvernator al regiunii Odesa din Ucraina, Mihail Saakașvili a recunoscut că se plictisește în Olanda, unde locuiește în prezent, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Politicianul georgian, căsătorit cu un cetățean olandez (n.r.: Sandra Roelofs, fostă primă doamnă a Georgiei), s-a plâns de viața scumpă din Olanda, precizând că trăiește în prezent din onorarii pentru susținerea de conferințe la diferite universități locale. Dar, în ciuda acestui fapt, are probleme financiare și, uneori, mai primește bani de la mama sa.
Nostalgie pentru Ucraina
În ceea ce privește subiectul Ucraina, politicianul a recunoscut că adesea își amintește cu nostalgie de această țară. „Ucraina este, în primul rând, o parte importantă a vieții mele și, în al doilea rând, acolo sunt oamenii de care m-am îndrăgostit, de care îmi place”, a explicat el.
Reamintim că Mihail Saakașvili a fost guvernatorul regiunii Odesa din mai 2015 până în noiembrie 2016. În tot acest timp el a criticat în mod regulat guvernul care l-a numit în funcție și, în cele din urmă, a intrat în opoziție față de putere. În vara anului 2017, prin decizia președintelui Petro Poroșenko, lui Saakașvili i-a fost retrasă cetățenia ucraineană, dar în ciuda acestui fapt, la sfârșitul aceluiași an, a organizat un val de proteste în masă în țară.
În februarie 2018, politicianul a fost reținut și expulzat în Polonia. După aceea, fostul guvernator s-a mutat în Olanda, unde a obtinut permis de sedere.
Axa Timoșenko-Kolomoisky
Surse politice de la Kiev au declarat că fostul președinte georgian Mihail Saakașvili este implicat în acest moment în eforturile finanțate de oligarhul Ihor Kolomoisky de creare a unei largi coaliții îndreptate împotriva actualului președinte Petro Poroșenko. Demersurile lui Kolomoisky au drept obiectiv susținerea candidaturii la alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019 a liderului partidului Batkivștina, Iuliei Timoșenko, fostă premier al Ucrainei în anii 2000. Aceasta este considerată principala favorită a alegerilor prezidențiale, situându-se pe primul loc în sondajele de opinie din ultimul an.
Mihail Saakașvili, devenit dușman personal al președintelui Petro Poroșenko, joacă rolul unui consilier din umbră pentru Ihor Kolomoisky și Iulia Timoșenko, consideră surse politice de la Kiev. Sursele citate au mai menționat că aceste servicii de consultanță sunt remunerate de către Ihor Kolomoisky, fostul președinte georgian mizând și pe ocuparea unei funcții guvernamentale într-o posibilă guvernare Timoșenko, care ar putea prelua puterea la Kiev după alegerile prezidențiale și parlamentare din această țară de anul viitor. Saakașvili a avut și unele tentative de a iniția un proiect politic în diaspora ucraineană din Occident, prin lansarea unui ong care să declanșeze o cruciadă anti-corupție, inițiativă abandonată la scurt timp pe fondul condamnării sale penale în Georgia și a lansării mai multor anchete în Ucraina, în care este cercetat pentru corupție și abuz de putere.
Ucraina, război politic total în 2019
Condamnat în Georgia
Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.
Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.
Anchetă anti-corupție
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani.
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic.
Interzis în Ucraina
Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.
Show politic
Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.
În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.
Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.
Atac la Poroșenko
„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.
Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.
Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderii-ruși-Vladimir-Putin-și-Dmitry-Medvedev-mulțumiți-de-noile-sancțiuni-impuse-Ucrainei
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce impune restricţii economice Ucrainei ca urmare a „acţiunilor inamicale’”la care au recurs autorităţile de la Kiev, referire la sancţiunile impuse Rusiei de către Ucraina, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Decretul semnat de Putin stabileşte ‘măsuri economice speciale’ împotriva Ucrainei, care ar putea consta în restrângerea vânzării de resurse energetice şi a investiţiilor ruse în economia ucraineană, precum şi restrângerea importurilor de produse agricole ucrainene, a explicat agenţiei Ria Novosti responsabilul Comisiei Dumei de Stat pentru Pieţe Financiare, Anatoli Aksakov.
Conform textului decretului, guvernul rus are sarcina să stabilească în mod concret ce vor cuprinde aceste sancţiuni, cum va fi garantată aplicarea lor, plus o listă cu persoane şi entităţi care vor fi supuse sancţiunilor ruse. Decretul mai menţionează că sancţiunile vor putea fi ridicate dacă şi Ucraina, la rândul ei, renunţă la cele instituite de ea.
Sancțiuni ucrainene
Guvernul de la Kiev a impus în luna septembrie sancţiuni împotriva companiilor ruse RZD Logistics, Promkompleksplast şi Gazgolder, acuzate de Ucraina de colaborare cu provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk.
Anterior, în luna mai 2018, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat un decret cu sancţiuni împotriva Rusiei şi le-a prelungit pe cela instituite în anul 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea.
Mass-media menționează că sancţiunile decise de Ucraina vizează circa 1.750 de persoane şi peste 750 de entităţi. Persoanele supuse acestor măsuri sunt jurnalişti, politicieni, activişti, militari şi oameni de afaceri care desfăşoară activităţi în Crimeea, iar companiile ruse sancţionate de Kiev activează în domenii precum apărarea, producţia de tutun, aviaţie, transporturi, diverse alte industrii, finanţe, mass-media şi sectorul informatic.
Populația Ucrainei, principala victimă a sancțiunilor și războiului din Donbass
Medvedev, mulțumit de sancțiuni
Sancțiunile ruse împotriva Ucrainei vor afecta sute de cetățeni ai acestui stat și companiile pe care le controlează, a declarat marți premierul rus Dmitri Medvedev, relatează mass-media regională.
Anterior, purtător de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că sancțiunile nu vor afecta cetățenii ucraineni simpli, care locuiesc în Rusia. El a adăugat că poporul ucrainean rămâne „fratern”, cu excepția unor ”reprezentanți ratați”.
Reamintim că, ieri, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret „Cu privire la aplicarea unor măsuri economice speciale în legătură cu acțiunile neprietenoase ale Ucrainei față de cetățenii și persoanele juridice din Federația Rusă”.
Șeful statului rus a ordonat guvernului să pregătească o listă a persoanelor fizice și juridice împotriva cărora vor fi aplicate sancțiuni. Această decizie a dus la apariția unor speculații în mass-media cu privire la posibilitatea ca Moscova să introducă pe lista de sancțiuni unele afecri ale oligarhilor ucraineni care se opun politicii ruse în Ucraina, precum Ihor Kolomoisky. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Binomul Angela Merkel-Donald Trump dorit la Kiev de președintele Petro Poroșenko pe post de îngeri izbăvitori ai carierei sale politice
Ministrul german de externe Zigmar Gabriel efectuează azi și mâine o vizită de lucru în Ucraina, în cadrul căreia va avea discuții cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, relatează serviciului de presă al MAE de la Kiev, citat de mass-media regională. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Vizita șefului diplomației germane în Ucraina vine intr-un moment oportun pentru administrația președintelui Petro Poroșenko, care se confruntă de câteva săptămâni cu ample manifestări de stradă care cer alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, pe fondul eșecului reformelor, mai ales cele care privesc combaterea corupției la nivel înalt. Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Formatul Normandia, revitalizat
Potrivit serviciului de presă al MAE de la Kiev, principala temă a discuțiilor va fi rolul Republicii Federative Germania, împreună cu Franța, ca parte componentă a „Formatului Normand”, în restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Anterior, unele declarații ale oamenilor politici germani privind posibila federalizare a Ucrainei prin autonomizarea Donbas-ului au provocat iritarea majorității liderilor politici de la Kiev, mai puțin ai Blocului Opoziției, principala formațiune parlamentară pro-rusă din Rada Supremă.
Miniștrii de externe Pavlo Klimkin și Sigmar Gabriel vor efectua o călătorie comună în Donbas, la linia de contact dintre forțele ucrainene și rebelii pro-ruși. În cadrul vizite demnitarii vor discuta și despre eliberarea prizonierilor ucraineni din Donbas, precum și alte aspecte legate de cooperarea bilaterală, Berlinul manifestându-și disponibilitatea de a finanța reconstrucția regiunilor afectate de conflict în schimbul unor concesii politice din partea părților care să ducă la rezolvarea cât mai rapidă a conflictului.
Totodată, prin vizita lui Sigmar Gabriel în zona de conflict, autoritățile de la Kiev mai urmăresc și creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte desfășurarea căștilor albastre de menținere a păcii pe frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă și nu doar pe linia de cpntact dintre cele două forțe. Surse diplomatice ruse, consultate de agenția KARADENIZ PRESS, au menționat faptul că partea rusă nu va accepta solicitările ucrainene și occidentale, fiind inacceptabilă pentru Kremlin.
Brexit, model pentru Ucraina
Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a mai sugerat în urmă cu câteva zile că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat vicecancelarul, pentru grupul de presă german Funke.
Şeful diplomaţiei germane a mai afirmat că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. Ministrul german a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Avertismente occidentale
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au lansat recent un apel părţilor aflate în conflict, pe fondul creşterii ‘recente şi inacceptabile a încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei’, ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil’ acordurile de la Minsk. Exprimându-şi ‘sprijinul faţă de respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei’, preşedintele francez şi cancelarul german ‘subliniază că nu există o altă soluţie decât o reglementare exclusiv paşnică a conflictului’ şi ‘îşi reafirmă ataşamentul faţă de punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk’.
Părţile, subliniază cei doi lideri, trebuie ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil deciziile deja adoptate, pentru a atenua suferinţele locuitorilor cei mai afectaţi de situaţia actuală’.
Potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, Macron şi Merkel ‘încurajează de asemenea părţile să continue eforturile în vederea facilitării schimbului tuturor prizonierilor rămaşi, să permită accesul CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, n.red,) la toţi deţinuţii şi să faciliteze căutările persoanelor dispărute de către CICR’.
Sancțiuni prelungite
Şeful statului francez şi cancelarul german ‘cer totodată revenirea ofiţerilor ruşi în cadrul Centrului comun de control şi de coordonare (JCCC), care joacă un rol foarte important în susţinerea observatorilor OSCE şi în urmărirea acordurilor de încetare a focului’.
Reamintim că Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Moscovei în vara lui 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev consideră că aceste sancțiuni sunt prea blânde, militând pe lângă cancelariile occidentale pentru adoptarea unor măsuri mai dure față de Moscova.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti, mai ales prin furnizarea de arme, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Sprijin american
Statele Unite au anunţat că vor întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să poată asigura „suveranitatea” teritoriului său, pe fondul tensiunilor americano-ruse legate de conflictul ucrainean. Anunţul a fost făcut la 24 de ore după ce Uniunea Europeană a prelungit, la rândul său, pentru şase luni severele sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în conflictul care devastează estul Ucrainei de peste trei ani şi jumătate.
„Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. „Ajutorul american este în întregime defensiv şi, aşa cum spus întotdeauna, Ucraina este un stat suveran” care are „dreptul de a se apăra”, a precizat Heather Nauert, subliniind importanţa acordului de la Minsk, încheiat pentru a instaura un armistiţiu în estul Ucrainei.
La începutul lunii decembrie 2017, Statele Unite au atenţionat cu fermitate Rusia că divergenţele lor persistente privind conflictul din Ucraina reprezintă un „obstacol în calea oricărei normalizări” a relaţiilor dintre cele două ţări, aflate la cel mai scăzut punct din istoria recentă.
Schimb de prizonieri
Săptămâna trecută președintele Poroșenko s-a bucurat de o ușoară creștere în popularitate după ce câteva zeci de militari şi civili ucraineni au fost eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi.
„Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă”, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea. Participarea ambasadoarei Franței a generat speculații privind rolul jucat de diplomația și serviciile secrete franceze în aceste negocieri.
„Ostatici ucraineni sunt încă captivi în statul agresor – Rusia. Vom lupta ca atât Sențov, cât și Sușcenko, precum și alții care sunt ținuți în Rusia și Crimeea ocupată să fie elibrați cât mai repede. Solidaritatea internațională și determinarea noastră sunt garanții pentru acest lucru”, a afirmat și președintele Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev.
Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat preşedintele rus Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a implicat 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev.
Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 km nord-est de ”capitala” separatistă Doneţk, şi a durat mai multe ore.
Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stil vechi (7 ianuarie), acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste 10.000 de morţi.
Mikhail Saakașvilli vrea să rămână o forță relevantă pe scena politică din Ucraina
Bomba Saakașvilli
Prin ofensiva diplomatică a Kievului pe lângă cancelariile occidentale, administrația Poroșenko dorește să limiteze șansele de coagulare a unei opoziții unite împotriva sa, pe fondul protestele inițiate de fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, care însă nu se bucură încă de susținerea principalelor partide de opoziție. În acest sens, oficiali de la Kiev au demarat consultări cu diferite state pentru a identifica un stat care este pregătit să îl primească pe Saakaşvili, cu scopul înlăturării definitive a acestuia de pe scena politică din Ucraina.
Olanda este pregătită să îl primească în cazul în care acesta va decide să părăsească Ucraina, a declarat anterior ministrul olandez al afacerilor externe, după informaţii potrivit cărora Saakaşvili s-ar putea stabili în această ţară. „El este căsătorit cu o olandeză şi dacă el va cere un paşaport, legea olandeză îl autorizează”, a declarat ministrul Halbe Zijlstra în faţa jurnaliştilor la Haga, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Potrivit mass-media olandeze, printre care televiziunea publică NOS, Saakaşvili a înaintat o cerere de intrare pe teritoriul olandez, care a fost aprobată. „Avocatul lui Saakaşvili a solicitat Serviciul de Imigraţie şi Naturalizare pentru a afla dacă este posibil să obţină reunificarea familială cu soţia sa olandeză în Olanda”, au confirmat oficiali olandezi. Serviciul de Imigraţie „a decis că un permis de rezidenţă provizoriu poate fi eliberat pentru Mihail Saakaşvili”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Justiţiei, Karin Donk. Ea a refuzat să ofere alte precizări, pretextând că acesta este „un caz individual”.
Reamintim că Saakaşvili este căsătorit cu Sandra Roelofs, 48 de ani, originară din Terneuzen, sud-vestul Olandei. Cuplul are două fete, potrivit televiziunii publice olandeze.
Oligarhul Ihor Kolomoisky, finanțatorul protestelor anti-Poroșenko
Întâlnire de taină Saakaşvilli- Kolomoisky
Conform surselor din conducerea Mișcării Noilor Forțe, condus de către Saakaşvili, citate de KARADENIZ PRESS, acesta dorește să viziteze Olanda pentru a avea întrevederi cu diferiți aliați politici din Ucraina, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoisky, care finanțează protestele conduse de fostul lider georgian și care se află în exil în urma acutizării divergențelor cu actuala guvernare de la Kiev. Anterior oligarhul Ihor Kolomoisky a fost unul dintre aliații președintelui Petro Poroșenko, divergențele apărând pe fondul luptei dintre cei doi pentru controlul activelor din sectoarele energetic și bancar din Ucraina. Reamintim că administrația Poroșenko a preluat controlul asupra unei mari părți a celor mai profitabile active controlate de oligarh, inclusiv PrivatBank.
Fostul preşedinte georgian este anchetat la Tbilisi pentru abuz de putere, acuzaţie pe care el o respinge. În timp ce se afla în afara Ucrainei, lui Saakaşvilli i-a fost retras paşaportul ucrainean, după campania de acuzații începută de acesta împotriva președintelui Petro Poroșenko. În pofida opoziției autorităților, Saakaşvilli a reușit să intre ilegal în Ucraina și să evite arestarea sa, pe fondul acuzațiilor Procuraturii Generale de la Kiev că a încercat să organizeze un puci cu ajutorul Rusiei. (Mihai Isac)
