Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău

Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău

Alegerile pentru mandatele de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei se vor desfășura în aprilie 2021, relatează mass-media locală. Cele două tururi de scrutin se vor desfășura pe 4 și 18 aprilie, urmând să fie aleși 35 de deputați. Alegerile vin pe fondul acutizării crizei economice și politice din Republica Moldova.

Competențele actualei componențe a legislativului găgăuz expiră în data de 20 ianuarie. Conform legislației, mandatele deputaților poate fi prelungit cu o perioadă de maxim 3 luni.

Legislativul local nu a reușit să aprobe componența Comisiei Electorale Centrale de la Comrat, trezind suspiciuni privind legalitatea alegerilor.

Adunarea Populară (n.r.-Halk Toplusu) a Găgăuziei este compusă din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani. Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.

Găgăuzia este considerată o zonă pro-rusă, dominată de forțe politice care pledează pentru o relație strânsă dintre Chișinău și Moscova. Analiștii locali consideră că Partidul Socialiștilor va domina viitoarea legislatură. Găgăuzia s-a bucurat de o atenție deosebită din partea administrației fostului președinte pro-rus Igor Dodon. Acesta a câștigat cele două tururi ale prezidențialelor din noiembrie la secțiile de vot din zona autonomă. Candidatura acestuia a fost puternic susținută de guvernatoarea Irina Vlah.

Strategii politice

Alianța formată din deputații socialiști și ai platformei Pentru Moldova din Parlamentul central a adoptat un pachet legislativ favorabil Găgăuziei. Acesta oferă noi prerogative Comratului și reglementează procesul de aderare al altor localități la autonomie.

Autoritățile regionale au salutat adoptarea noii legislații dar opoziția a contestat-o în justiție. Experții consideră că adoptarea pachetului de legi are un puternic impact electoral, garantând victoria candidaților socialiști la scrutinul din aprilie.

Alegerile din aprilie 2021 vor marca apariția pe scena politică găgăuză a doi noi actori. Partidul Politic Șor și Partidul Nostru vor câștiga câteva mandate, urmând să poată participa la formarea unei coaliții regionale. (Isac Mihai)

Share our work
Chișinău, moțiune fără șanse

Chișinău, moțiune fără șanse

Parlamentul Republicii Moldova, contestat de noul președinte Maia Sandu

Parlamentul Republicii Moldova, contestat de noul președinte Maia Sandu

Parlamentul Republicii Moldova se va întruni miercuri în ședință specială pentru a examina moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O decizie finală va fi luată astăzi de către Biroului Permanent al Legislativului de la Chișinău.

Anunțul, făcut de președintele în exercițiu, Igor Dodon, liderul de facto al Partidului Socialiștilor, s-a vrut o nouă dovadă a sprijinului puternic de care se bucură actualul guvern de la Chișinău din partea coaliției formate din deputații socialiști și cei ai Platformei Pentru Moldova, finanțată și coordonată de Ilan Șor. Această coaliție informală dispune de peste jumătate din madatele Legislativului din fosta republică sovietică.

Demers constituțional

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu a fost depusă de către deputații PAS, Platforma DA și PDM. Demersul opoziției vine în urma adoptării unui număr de legi controversate de coaliția majoritară. Acestea au fost atacate de opoziție în justiție.

Actualul guvern de la Chișinău se bucură de sprijinul a aproximativ 53-55 de deputați, liderii socialiști considerând discuțiile de miercuri doar un exercițiu de imagine din partea opoziției.

Strategii politice

Analiști de la Chișinău au speculat că actuala coaliție va permite demiterea Guvernului Chicu pentru a arunca republica în haos politic în pragul debutului mandatului noului președinte, Maia Sandu. Liderii socialiști au refuzat să comenteze speculațiile apărute în mass-media.

2021 se anunță un an electoral pentru Republica Moldova, noul președinte și opoziția cerând organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Recentele proteste nu au dus la declanșarea procedurilor constituționale necesare.

Trăinicia coaliției actuale de la Chișinău a fost demonstrată cu ocazia aprobării pe bandă rulantă a unor legi controversate. Pare puțin probabil că opoziția va reuși să identifice voturile necesare pentru demiterea actualului Guvern. (N.G.)

Share our work
Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Maia Sandu, concurent în faza finală a prezidențialelor

Republica Moldova la răscruce

Republica Moldova la răscruce

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova, atunci actualul președinte de la Chișinău, Igor Dodon, și Maia Sandu s-ar întâlni în turul doi din data de 15 noiembrie.

Potrivit datelor unui sondaj realizat de  Compania Date Inteligente SRL (iData) Igor Dodon ar lua 38,2%, iar Maia Sandu 29,7%. Pe locul 3 ar fi situat Renato Usatîi cu 12,8%. Pe locul patru se află Violeta Ivanov cu 8,4%, urmată de Andrei Năstase cu 4,7%.

Dodon, încă favorit în sondaje

În eventualitatea organizării unui al doilea tur în data de 15 noiembrie la care ar participa Igor Dodon și Maia Sandu, actualul președinte ar lua 54,2% din voturi. Lidera PAS ar primi 45,8% din opțiunile de vot. Maia Sandu ar fi votată și de majoritatea celor care au optat inițial pentru Andrei Năstase și Octavian Țîcu.

Concomitent, Igor Dodon ar fi votat și de electorii care au preferat în primul tur pe Violeta Ivanov și Renato Usatîi.

Compania Date Inteligente a efectuat un sondaj în teren în rândul a 1 218 respondenți privind situația politică internă. Perioada de colectare a datelor este de 21.09.2020-03.10.2020. (N.G.)

Share our work
Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlüt Çavuşoğlu, va întreprinde miercuri și joi, 26 și 27 august 2020, o vizită oficială în Republica Moldova, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În prima zi a vizitei, în cadrul întrevederilor la MAEIE va fi inaugurată prima reuniune a Grupului comun pentru planificare strategică, co-prezidat de miniștrii de Externe celor două țări.

Tot astăzi 26 august, miniștrii Oleg Țulea și Mevlüt Çavuşoğlu vor susține un briefing de presă, programul vizitei ministrului turc incluzând și întrevederi cu președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.

Reduta găgăuză

De asemenea, în data de 27 august 2020, înaltul oficialul turc va întreprinde o vizită la Comrat pentru participare la ceremonia oficială de inaugurarea a Consulatului General al Turciei. În marja deplasării la Comrat Mevlüt Çavuşoğlu va avea întrevederi cu guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, și alți oficiali din autonomie, inclusiv din cadrul conducerii Adunării Populare a UTAG, parlamentul local găgăuz.

Inaugurarea consulatului general este o dovadă în plus a interesului crescut al Turciei pentru regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova. Administrația Irinei Vlah a cultivat relații strategice cu Ankara, atrăgând diferite investiții în sectorul privat, partea turcă alocând și importante fonduri nerambursabile pentru investiții în sectorul public din autonomie.

Igor Dodon se bucură de relații apropiate cu Erdogan

Axa Dodon-Erdogan

La rândul său, Igor Dodon este un aliat fidel al autorităților de la Ankara, mizând pe sprijinul administrației Erdogan pentru a evita izolarea internațională. În timpul mandatului său prezidențial, Igor Dodon a permis arestarea și transportarea în Turcia a unui număr de profesori turci, adepți ai mișcări Hizmet, condusă de Fethullah Gulen. Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în acest dosar, fiind obligată să achite câteva sute de mii de Euro despăgubiri în acest dosar.

Concomitent, președintele Igor Dodon, confruntat cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, mizează pe votul masiv în favoarea sa al alegătorilor din Găgăuzia, situație favorizată de prietenia publică cu Erdogan. (N.G.)

Share our work
Găgăuzia, alegeri regionale în 2021

Maia Sandu, proteste masive în cazul fraudării prezidențialelor

Republica Moldova la răscruce

Republica Moldova la răscruce

Într-un recent interviu acordat Balkan Insight, prelua de mass-media de la București, ex-premierul Maia Sandu, principalul contracandidat al actualului președinte Igor Dodon la alegerile din noiembrie 2020, a declarat că Igor Dodon este un exponent al corupției. Maia Sandu susține că, dacă alegerile ar urma să fie fraudate prin amendarea Codului Electoral, lipsa de observatori independenți și aducerea alegătorilor din Transnistria contra plată, va scoate oamenii în stradă.

Totodată, Maia Sandu a dezvăluit și care vor fi primele sale acțiuni în materie de politică externă în cazul în care va deveni președinte al R. Moldova.

R: V-ați poziționat ca un om politic care luptă împotriva corupției și a corupților. Veți marșa, ca temă principală, și în această campanie prezidențială pe aceste aspecte?

Din păcate, corupţia, și în special, corupția politică este în continuare motivul principal al marilor probleme ale societății noastre – sărăcia, economia subdezvoltată, justiţia precară, migrația.

Din cauza corupţiei statul este slab, iar instituţiile se află la cheremul unor grupuri de interese. Corupţia sufocă economia, seacă bugetul public şi lipseşte oamenii de perspectiva unui trai bun acasă, din care cauză pleacă masiv din ţară. Corupția e impedimentul principal în calea bunăstării oamenilor.

În același timp, oponentul meu în această campanie se asociază perfect cu această meteahnă a societăţii.

Dodon este produsul corupției sistemice. Este un simptom al unei boli grave pe care o are ţara noastră – boala corupţiei, oportunismului şi imposturii. Iar lupta împotriva corupţiei, reforma justiţiei şi buna guvernare sunt singurele metode de asanare a societății noastre.

Reforme oprite

R: Cât de grave sunt problemele din justiție pentru R. Moldova și care sunt consecințele acestora în raport cu partenerii occidentali ai R. Moldova?

Din momentul în care am plecat de la guvernare, reformele în justiție au fost stopate. Noi am avut un plan ambițios și, dacă nu era demis guvernul, am fi fost deja în plin proces de resetare a sistemului.

Acesta prevedea excluderea din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți, care s-au îmbogățit prin luare de mită, trafic de influenţă sau au emis decizii ilegale.

Din păcate, guvernarea actuală promovează în funcții de conducere cei mai odioși judecători de pe vremea lui Plahotniuc (de exemplu, Vlad Clima, judecătorul care a menținut decizia ilegală de anulare a alegerilor în Chișinău, acum este promovat la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău).

De facto, avem de-a face cu același sistem toxic construit de Plahotniuc, doar că acum aceeași oameni îl slujesc pe Dodon.

Și în procuratură lucrurile stagnează – nu vedem progrese reale pe cele mai importante dosare de corupție. În același timp, procuratura închide ochii când vine vorba de tentativele de mituire a preşedintelui Dodon de către Plahotniuc, care a fost filmat dându-i o sacoşă plină cu bani.

Comunitatea internațională insistă pe reformele în justiție, dar toți înțeleg că guvernul actual nu are voință politică pentru a face aceste lucruri, iar, din acest motiv, oamenii pierd de două ori: nu li se face dreptate și nu pot beneficia pe deplin de ajutoare din afara țării.

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

R: Am văzut recent o solidarizare a mai multor ambasade de la Chișinău pe problema dosarului Șor, ce trenează de ani de zile, indiferent de cine este la putere, Plahotniuc sau Dodon. Credeți că suspecții principali din dosarul „furtul miliardului” vor mai avea vreodată parte de proces real?

Noi nu doar credem, dar şi facem tot posibilul ca acest lucru să se întâmple. Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care îl reprezint, a fost creat deoarece în Republica Moldova exista o pronunţată cerere socială pentru justiţie şi dreptate, pe fundalul protestelor legate de „furtul miliardului”.

Şi dacă acum suntem un partid de top în toate sondajele, este tocmai datorită faptului că am inspirat încredere concetăţenilor noştri că suntem capabili să facem ordine în acest domeniu.

Vă amintesc că tocmai reforma justiţiei şi insistența noastră de a alege un procuror independent a fost motivul principal din care forţele oligarhice au demis guvernul nostru.

Sperăm că la toamnă, după alegerile prezidenţiale, să putem relua în forţă acest proces, care trenează din cauza lui Dodon şi a celor care nu-şi doresc ca Republica Moldova să devină un stat de drept veritabil, cu o justiţie independentă şi funcţională, iar suspecţii principali să fie aduşi pe banca acuzaţilor cu garantarea unui proces echitabil.

Corupție pe bandă rulantă

R: Care este punctul dvs de vedere legat de explozia de la Beirut? A jucat și înregistrarea navei și purtarea de pavilion moldovenesc vreun rol în această tragedie?

Cercetările întreprinse de colegii mei de la PAS au arătat că sub pavilionul Republicii Moldova navighează sute de vase (astăzi sunt în jur de 300, dar au fost și 700). Teoretic, avem una dintre cele mai mari “flote comerciale” din lume şi doar o mică ieşire la mare printr-o fâşie de 400 de metri la Dunăre.

Aceste lucruri au fost posibile graţie unei legislaţii imperfecte, ce înlesneşte schemele de corupţie, de care s-au folosit diverse grupuri oligarhice, protejate şi astăzi de oameni din anturajul lui Dodon.

Unul din aceste vase a intrat în Beirut, aducând mii de tone de explozibil, iar presa internaţională a înfierat Republica Moldova pentru aceste practici nocive.

Este un caz tragic, în lanţul cauzal al căruia se afla şi corupţia din Republica Moldova, din păcate. Corupţia şi iresponsabilitatea organelor de stat au dus la detonarea unei bombe, a dus la o catastrofă adevărată.

Asemenea lucruri se pot întâmpla și la noi. De aceea e nevoie să curățăm sistemul de conducere a țării de corupți și să numim în funcţii de răspundere oameni onești și buni profesioniști.

R: Ce se întâmplă în cazul posibilei modificări a Codului Electoral și a mișcărilor recente de tatonare pe care Dodon le întreprinde în Transnistria? Care este planul său, sunteți de părere că se pregătește scenariul fraudării acestor alegeri prezidențiale prin mai multe pârghii? Care este miza voturilor din Transnistria?

Modificarea Codului electoral este necesară în contextul în care avem mai multe probleme de soluționat, care au fost semnalate și de Curtea Constituțională după alegerile din 2016. Altceva este că în proiectul de modificare a Codului electoral, pe lângă aceste aspecte necesare, au fost strecurate și alte prevederi, care nu au nimic în comun cu adresele Curţii, dar sunt în măsură să avantajeze un anumit concurent electoral.

De aceea, am spus că noi trebuie să votăm de urgență doar acele amendamente la Codul electoral, care sunt în măsură că creeze cadrul necesar pentru desfășurarea alegerilor libere și corecte.

Referitor la voturile locuitorilor din Transnistria, am expus poziția noastră de mai multe ori: cetăţenii noştri care locuiesc acolo și care se interesează de ceea ce se întâmplă în dreapta Nistrului, care își leagă viitorul de Republica Moldova, fără îndoială, trebuie să poată vota.

Și pentru aceasta trebuie create condiţiile necesare. Însă noi suntem categoric împotriva repetării situației din 2019, când zeci de mii de oameni au fost aduși organizat în dreapta Nistrului și plătiți să voteze un anumit concurent electoral. Aceasta este fraudă electorală.

De aceea, transportarea organizată și contra bani trebuie interzisă prin lege, or acest lucru periclitează libertatea și corectitudinea scrutinului.

Știm că Dodon mizează pe cumpărarea voturilor din Transnistria, or, cum am mai spus, fără a frauda nu are nicio șansă în acest scrutin.

Cu această ocazie, îl avertizăm public pe Dodon că nu-i vom permite să fure votul cetățenilor. Îl avertizăm că dacă va continua aceste acțiuni de fraudare, ne vom apăra votul inclusiv în stradă. Evenimentele de ultimă oră din Belarus arată cât de periculos este jocul de-a fraudarea şi că societăţile moderne nu mai sunt dispuse să le mai tolereze.

Putin-îngerul-geopolitic-al-președintelui-Igor-Dodon

Avertisment pentru partea rusă

R: Cum vedeți implicarea tot mai activă a Moscovei în viața politică de la Chișinău și în jocurile politice interne? Chiar și la dvs. a venit domnul ambasador al Rusiei, diplomat care nu este tocmai toată ziua la ușa PAS. Cum explicați acest interes în creștere al Moscovei?

Nu am mai avut o întâlnire cu ambasadorul Rusiei de pe timpul când eram la guvernare. De curând, acesta a venit cu o solicitare pentru întâlnire și am acceptat-o, așa cum fac în raport cu ambasadorii altor state.

Este clar pentru toată lumea că Rusia are un mare interes în regiune, iar noi fiind principalii oponenți ai socialiștilor și ai lui Dodon, e firesc ca ambasadorul să vrea să discute cu noi.

Am vorbit despre situația politică din țară și despre alegeri. Am spus ceea ce spun de mai multă vreme – că Igor Dodon este o persoană coruptă, legată de sistemul mafiot și că el a compromis efortul început în vara anului trecut de curățare a justiției.

Am vorbit despre pericolul fraudării alegerilor, iar ambasadorul a vrut să știe dacă vom scoate oameni în stradă în cazul în care Dodon va câștiga alegerile. I-am comunicat că vom scoate oamenii în stradă dacă Dodon va continua acțiunile de fraudare.

După această întâlnire au apărut tot felul de speculații și acuzații din partea unora că aș face jocul Moscovei.

Pe cealaltă parte, după vizita pe care am întreprins-o la București acum câteva săptămâni, am fost acuzată că sunt controlată de România.

Nu fac jocuri și sunt ghidată doar de interesul cetățenilor. Am demonstrat, și atunci când am fost la putere, și în opoziție, că promovez valorile europene ale democraţiei şi libertăţilor omului şi că militez pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Pentru aceasta am venit în politică şi pentru aceasta avem sprijinul cetăţenilor.

R: Cât de mult își dorește clasa politică de la Chișinău o Românie mai activă la Chișinău? Ar fi mai bine ca Bucureștiul să rămână în marja de acțiune a UE, atunci când vine vorba de R. Moldova, sau ar trebui să fie un jucător mai activ?

România ne-a fost mereu alături, şi la bine, şi la greu, şi rămâne cel mai sincer avocat al aspiraţiilor noastre europene.

Apreciem mult ajutorul pe care guvernul Orban l-a acordat Republicii Moldova în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi susţinerea europarlamentarilor români în alocarea unor ajutoare pentru ţara noastră.

Recent, a fost finalizată construcția gazoductului Iași-Chișinău, un proiect foarte important pentru noi.

Din păcate, comportamentul iresponsabil și arogant al autorităților de la Chișinău este un impediment serios pentru realizarea altor proiecte importante, dar, până reușim să schimbăm președintele și guvernul, se poate continua colaborarea la nivel de comunități.

Odată cu schimbarea situației politice la Chișinău, vom putea reveni la o agendă mult mai ambițioasă de cooperare.

R: Dacă ar fi să caracterizați Guvernul și Președinția în privința gestionării pandemiei de COVID-19, ce etichete le-ați pune și de ce?

Ca să punem punctele pe i: iresponsabili, incompetenţi, incoerenţi.

București și Kiev, primele vizite oficiale

R: Care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua ca președinte, în scenariul unei victorii, în marja prerogativelor pe care le are un președinte în R. Moldova?

Am promis public că unul din primele lucruri pe care le voi face ajunsă în funcţia de Preşedinte, va fi să reduc cheltuielile exorbitante pentru întreţinerea Preşedinţiei.

Este inadmisibil ca o țară unde tot mai mulți oameni se confruntă cu sărăcie să plătească sume fabuloase pentru luxul unui demnitar de stat.

Apoi voi întreprinde vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev, ca să refac ceea ce a stricat Igor Dodon – relaţiile cu vecinii.

Şi, foarte important, voi cere dizolvarea Parlamentului. Acest Parlament este nefuncţional, fiind produsul înţelegerii dintre Plahotniuc şi Dodon. Dacă ne dorim o ţară liberă şi prosperă, trebuie să curăţăm clasa politică.

R: Cu un președintele pro-european și o majoritate în Parlament la fel gata să facă reforme, relația cu Bruxelles-ul va avansa mai rapid? Câtă nevoie are R. Moldova, în acest moment, de o infuzie financiară dinspre Vest, fie sub formă de împrumuturi sau grant-uri?

Şi până la criza pandemică, dar mai ales după, pentru tot mai multă lume devine tot mai clar că fără suportul Occidentului Republica Moldova nu va putea evita colapsul.

E mare nevoie să sprijinim agenții economici, în special businessul mic și mijlociu, să supraviețuiască crizei pandemice, e mare nevoie să susținem fermierii să supraviețuiască crizei legate de secetă, e nevoie să ajutăm oamenii care ajung sub pragul sărăciei.

Pentru aceasta avem nevoie și de sprijin extern. Sondajele arată o tot mai pronunțată creştere a numărului cetăţenilor care salută apropierea Moldovei de UE şi România.

Chiar dacă societatea noastră rămâne încă extrem de polarizată, aceste tendinţe sunt îmbucurătoare. Oamenii încep să înţeleagă că avem nevoie de Europa, în primul rând ca model de dezvoltare a unei societăţi prospere. Tot mai mulţi moldoveni înţeleg avantajele acestui model şi sperăm că la toamnă acest lucru se va materializa într-o alegere corectă.

A consemnat Mădălin Necșuțu, corespondent Balkan Insight la Chișinău. Titlul și intertitlurile aparțin redacției.

Share our work