ANALIZĂ: Cum își va concentra Rusia toate resursele împotriva României în R. Moldova
Președinte prorus al R. Moldova, Igor Dodon, ascultându-l pe Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel
Moscova a controlat până nu demult trei din cele patru puncte vitale de comandă ale Republicii Moldova. Vorbim aici de butoanele de la Tiraspol, Comrat și Bălți. Niciodată nu a reușit să câștige și bastionul pro-european și cu vizibile nuanțe pro-românești de la Chișinău. Cele două orașe, care de altfel sunt și primele ca mărire din Republica Moldova, ar putea da măsura alegerilor parlamentare și poziționării electoratului sătul de sărăcia pro-rusească și de cleptomania din zona forțelor pretins pro-europene.
Tocmai de aceasta, Rusia nu își va concentra resursele doar în lupta de la parlamentare, ci și pentru a-și recuceri poziția de la Bălți, dar mai ales pentru a doborî reduta de la Chișinău pe care nu reușește să o spargă de ani buni de zile.
Lupta pentru alegerile parlamentare, programate în noiembrie anul acesta, trebuie privită mai întâi prin perspectiva testelor locale generate de alegerile anticipate de la Bălți și Chișinăul ce ar putea avea loc pe 20 mai.
Prima este considerată și „capitala nordului”, iar preferințele electorale sunt înclinate majoritar spre stânga.
După golul lăsat de demisia anunțată pe 12 februarie de către primarul fugit în exil la Moscova, Renato Usatîi, s-a lăsat astfel calea deschisă pentru PSRM de a cuceri această reductă în interesul extins al Moscovei. Oricât s-ar strădui, este greu de crezut că Partidul Nostru, fără „locomotiva Usatîi”, va mai putea cuceri Bălți. În schimb, Dodon și PSRM au toate șansele să o facă.
Bastionul Chișinăului
Dacă la Bălți lupta pentru Primărie, programată în principiu pe 20 mai, este una relativ lejeră, Chișinăul reprezintă o cu totul altă poveste. Aici, PSRM-ul și-a arătat limitele chiar toamna trecută când a eșuat lamentabil în încercarea de organizare a unui referendum pentru demiterea primarul Dorin Chirtoacă.
Ba mai mult, PSRM a tocat fără discernământ nu mai puțin de 9 milioane de lei moldovenești din bani publici pentru organizarea scrutinului și alte milioane bune din propriile buzunare pentru acest deziderat.
Însă toată mașinăria de partid pusă la cale de Dodon și compania și-a arătat limitele, iar acest lucru a dus la prima înfrângere a PSRM-ului de după alegerea lui Dodon în funcția de președinte al R. Moldova de la finele lui 2016.
De toată această situație a profitat PD-ul, care și-a impus-o prin tragere de sfori juridico-tehnice pe Silvia Radu, o femeie de afaceri apropiată mediului de afaceri din R. Moldova dominat de democrați. Total necarismatică, Silvia Radu încearcă să compenseze printr-un management al „mâinii de fier”, curățând posturile de conducere din Primăria Chișinăului. Cu toate acestea, Silvia Radu s-a lovit rapid de problemele existente la Primăria și și-a arătat limitele.
Biserica, agentul electoral princial al Moscovei
Mitropolia Chisinăului și a Întregii Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, va juca și de această dat un rol extrem de important în economia celor două tipuri de alegeri.
Dodon și-a făcut clară intenția de a-l reactiva pe agentul său electoral de încredere de la Bălți, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel. Acel personaj obscur care a mers atât de departe în toamna lui 2016, încât a numit-o pe lidera PAS, Maia Sandu, contracandidata pe atunci la președinție a lui Dodon, drept „stearpă”, îndemnând poporul să nu o voteze.
Acesta este un apropiat al PSRM, iar Dodon l-a vizitat în urma cu câteva zile sub pretinsa ocazie a inspectării stării șantierului pe care îl sponsorizează pentru renovarea Eparhiei Bălțiului.
Palatul de la Bălți a fost construit în perioada interbelică în timpul episcopatului lui Visarion Puiu, episcopul român de Hotin, ulterior fiind ales mitropolit al Bucovinei, iar în perioada războiului mondial fiind numit mitropolit al Transnistriei.
Mai important de atât este faptul că Dodon a găsit din nou bani din visteria Administrația Prezidențiale pentru acest lucru, deși nu este tocmai transparent din ce sume sponsorizează el astfel de acțiuni, ținând cont că are un buget extrem de limitat în acest sens.
De asemenea, Dodon s-a asigurat că lucrurile merg bine prin intermediul lui Marchel în vederea găzduirii Congresului Mondial al Familiilor în toamna acestui an, fix înaintea alegerilor. La eveniment este așteptat și Patriarhul Rusiei, Kiril, un obișnuit al pelerinajelor electorale din Republica Moldova.
„Am discutat despre situaţia din municipiul Bălţi, despre Postul Mare şi despre pregătirile pentru sărbătorirea Paştelui din acest an, precum și despre organizarea la Chişinău a Congresului Mondial al Familiilor și despre vizita preconizată în ţara noastră a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Sanctitatea Sa Kirill”, a scris Dodon pe o reţea de socializare.
„Am discutat detalii despre vizita pe care umează s-o întreprind în Republica Elenă, inclusiv pe Muntele Athos, la finele lunii martie curent, dar şi despre crearea organizației internaționale Prietenii Ortodoxiei”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
În august 2017, Karadeniz a relatat în exclusivitate despre întâlnirea pe care Dodon a avut-o la Muntele Athos, în Grecia, cu oligarul rus Konstantin Malofeev pentru a cere bani și sprijin în aducerea acestui Congres la Chișinău, înainte de alegerile parlamentare.
Principalii sponsori ai Congresului Mondial al Familiilor sunt Konstantin Malofeev și Vladimir Iakunin, doi oligarhi ruși conservatori care au legături strânse cu Kremlinul și care finanțează inițiativele ortodoxe creștine și prietenoase cu Rusia în fostele țări sovietice și în Occident.
Partenerul de afaceri al lui Malofeeev, Aleksei Komov, se află în conducerea consiliului Congresului Mondial al Familiilor. De asemenea, soția lui Iakunin, Natalia Iakunina, este șefa unuia dintre grupurile sale membre denumită „Sfințenia Mamei”.
Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent.
Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.
Dodon și PSRM inflamează spiritele la Bălți și Comrat
Recent, Dodon a dat tonul campanie electorale la Bălți, acolo unde juristul său Maxim Lebedinschi a scris pe Facebook că cere instituțiilor de investigație, Procuratura și Serviciul de Informații și Securitate, că investigheze activitatea consulului României la Bălţi, Mihai Baciu, pe care îl acuză de partizanat şi de corupere politică a aleşilor locali din nordul Republicii Moldova.
Deși nu a putut prezenta nicio probă în acest sens, angajatul lui Dodon a afirmat pentru Jurnal de Chișinău că ar avea informații conform cărora aleșii locali care semnează declarația simbolică de unire cu România, ar primi câte 1.000 – 2.000 de euro.
MAE de la București a dezmințit imediat gândurile de pe Facebook ale lui Dodon&Co și a afirmat că aceste afirmații sunt făcute într-o logică de campanie și nu au nimic în comun cu realitatea.
Anterior, Dodon a amenințat în repetate rânduri că va convoca Consiliul de Securitate în privința „amenințării la adresa securității naționale” pe care le reprezintă declarațiile simbolice de unire, hârtii ce nu au nicio valoare juridică.
Același lucru l-a încercat Dodon și la Comrat, în UTA Găgăuzia. De data aceasta ceva mai organizat sunt vorba unei reuniuni ce a avut loc pe 24 februarie în satul Tomai din raionul Ceadâr Lunga din UTA Găgăuzia. Aici au participat mai toții liderii găgăuzi care s-au întrecut în lozinci dure la adresa Bucureștiului și au amenințat Chișinăul că vor ieși de sub jurisdicția sa, în cazul pierderii suveranității R. Moldova și a unei eventuale uniri cu România.
De altfel, un deputat etnic găgăuz, pe numele său Corneliu Dudnic, membru al Partidului Democrat, ce se pretinde pro-european și favorabil unei relații foarte apropiate cu Bucureștiul, a afirmat că el va fi primul care va pune mâna pe armă și va apăra indepedența Găgăuzia împotriva României. Dudnic a scăpat ulterior cu un avertisment, chiar înainte ca premeirul României, Viorica Dăncilă, să vină în vizită oficială la Chișinău pe 27 februarie.
Toate aceste elemente conduc la intrarea într-o logică de campanie electorală totală ce va utiliza toate tacticile negre de manipulare și demonizarea a UE și a României în particular de către forțele pro-rusești, în ciuda pretinselor războaie anti-propagandă pe care Chișinăul le-ar purta împotriva propagandei rusești din Republica Moldova.
Aceste lucruri sunt aruncate sub ochii partenerilor occidentale, în timp ce la Chișinău „sistemul de putere” funcționeză în continuare după regulile locale de împărțire a feliilor de tort, iar România este folosită ca paravan pentru aceste combinații non-combat care se fac în plan local, atât de politicienii proruși, cât șo cei pretinși proeuropeni.
Corespondență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu
