de Isac Mihai | feb. 5, 2019 | Uncategorized @ro
Dunărea, obiectiv strategic pentru România
România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.
Management îmbunătățit
Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Statististici îngrijorătoare
Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
10 pentru Dunăre
Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.
Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).
Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.
Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE
Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE
Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, i-a asigurat pe ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, în cadrul unui dejun de lucru organizat de Ambasada Republicii Austria în România, în contextul exercitării Preşedinţiei austriece a Consiliului, se precizează într-un comunicat al MAE de la București, citat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, oficialul român a salutat obiectivele Preşedinţiei austriece a Consiliului UE şi a reiterat sprijinul României pentru eforturile depuse în atingerea priorităţilor stabilite de aceasta.
MAE, rol de coordonare
„A asigurat ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea mandatului de Preşedinţie a Consiliului UE, menţionând rolul de coordonare al Ministerului Afacerilor Externe la nivel naţional în pregătirea exercitării acestei responsabilităţi. A evidenţiat buna cooperare cu actuala Preşedinţie austriacă a Consiliului UE în vederea asigurării unei bune tranziţii între Trioul de preşedinţii din care aceasta face parte şi cel care va fi inaugurat de România, de la 1 ianuarie 2019”, se arată în comunicat.
Priorități românești
Sursa citată menţionează că ministrul afacerilor externe a vorbit despre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE, punând accentul asupra obiectivului asigurării unităţii la nivel european.
„Demnitarul român a subliniat importanţa Summitului informal de la Sibiu, din 9 mai 2019, pentru consolidarea proiectului european, pe baza unei coeziuni sporite şi a încrederii reînnoite a cetăţenilor în Uniunea Europeană. Ministrul Teodor Meleşcanu a accentuat în mod deosebit obiectivele circumscrise agendei externe a UE pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, exprimând susţinere pentru consolidarea proiectului european, inclusiv din perspectiva asumării de către Uniunea Europeană a unui rol proeminent pe scena globală. A reafirmat faptul că România va sprijini Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în urmărirea obiectivelor Strategiei Globale a UE”, informează MAE.
Parteneriatul Estic, angajament european
Meleşcanu a reiterat angajamentul României pentru avansarea politicii de extindere, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea menţinerii angajamentului european faţă de Parteneriatul Estic. „A subliniat, în context, necesitatea dezvoltării relaţiilor cu partenerii estici care au încheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Republica Moldova, Georgia, Ucraina”, conform comunicatului.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a menţionat interesul viitoarei Preşedinţii române a Consiliului pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre, precum şi pentru dezvoltarea relaţiei UE-Asia Centrală.
Ministrul de externe a subliniat, totodată, interesul României, ca viitoare Preşedinţie a Consiliului, în direcţia dezvoltării relaţiei transatlantice, a cooperării UE-NATO, precum şi a susţinerii multilateralismului şi a cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite”, se mai menţionează în comunicat. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.
Avertisment ori jocuri diplomatice
‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.
Format depășit
În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.
Nuntă cu năbădăi
Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.
Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice
Dans catastrofal
Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
Jocuri austriece
Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european
Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României. Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.
Priorități austriece
Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.
Președinția ”din umbră”
România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.
Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.
„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.
4 piloni
Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.
„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
