Moscova ameninta din nou scutul antiracheta american
Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.
În dotarea militarilor au intrat şi peste 200 de complexe de comunicaţie bazate pe vehicule cu roţi şi pe şenile, de asemenea, în jur de două mii de sisteme de comunicaţii mobile, peste 230 de obuziere autopropulsate „Msta-S”, „Akaţia”, „Gvozdika”, rachete antitancuri şi aruncătoare de mine. De asemenea au intrat în dotare noi aruncătoare de flăcări reactive „Şmel”, „Priz” şi aruncătoare de flăcări silenţioase „Varna”. Aviaţia ţinuturilor Krasnodar şi Stavropol a primit 12 avioane de vânătoare Su-30M2 şi Su-27SM3, în jur de 20 de elicoptere noi „Vânătorul de noapte” şi elicoptere de transport modernizate Mi-8AMTSH.
Cresc exporturile de armament
Exporturile de armament în 2011 pe linia Rosoboronexport vor depăşi cu 1 miliard de dolari indicii de anul trecut, însumând 9,7 miliarde de dolari, a estimat miercuri directorul adjunct al monopolului Viktor Komardin. „Cifra exporturilor va fi mai mare cu aproximativ un miliard faţă de 2010”, a spus el, indicând că Rosoboronexport a încheiat anul trecut contracte în valoare de 9,5 miliarde de dolari.
„Anul acesta am semnat mai multe”, a adăugat înaltul responsabil rus, menţionând că portofoliul de comenzi al companiei se ridică în prezent la 36 miliarde de dolari. Komardin a mai spus că Rosoboronexport semnează anual în jur de 1500 de contracte privind vânzări de arme, tehnologie şi echipamente.
„Asia de Sud-Est este o piaţă foarte importantă pentru noi, deoarece reprezintă o parte semnificativă în vânzarile totale ale Rosoboronexport. Ne propunem să extindem cooperarea noastră cu ţările din această regiune”, a declarat directorul adjunct al companiei.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, că s-a luat notă de declaraţiile de marţi ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev, de la inaugurarea noii staţii radar de la Kaliningrad. Acesta a invocat pregătirea Federaţiei Ruse de a da un răspuns adecvat ameninţării din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA care urmează să fie implementat în anii următori în Europa de Est. Potrivit oficialului român, alegerile democratice programate anul viitor în Rusia sunt o explicaţie pentru „creşterea temperaturii declaraţiilor oficiale” ale liderului rus pe tema apărării antirachetă. „Am luat notă de declaraţiile domnului Medvedev. Noi, ca stat membru NATO, rămânem pe poziţia exprimată recent de secretarul general al Alianţei, domnul Rasmussen, rămânem pe deciziile adoptate la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în cooperarea antirachetă, decizii cu o bază politică bună, responsabilă. Sper că Rusia va răspunde ofertei NATO de a dezvolta un parteneriat strategic pentru secolul XXI”, a afirmat şeful diplomaţiei române într-un interviu acordat miercuri RFI.
Rusia a anunţat că noua staţie radar din Kaliningrad va începe să funcţioneze în regim experimental de alarmă. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete. „Voronej-DM” va controla spaţiul aerian de la Polul Nord până la Africa de Nord. Raza de acţiune este de aproximativ 6.000 de kilometri, scrie Vocea Rusiei, citând surse militare oficiale de la Moscova. Ordinul referitor la darea în exploatare a acestei staţii a fost dat de preşedintele Dmitri Medvedev drept răspuns la amplasarea de către SUA a scutului antirachetă în Europa.
România a cerut Rusiei să dea dovadă de responsabilitate, MAE precizând vineri că a luat notă de declaraţiile preşedintelui Medvedev privind scutul antirachetă. Cu toate acestea, Moscova a lansat vineri noi ameninţări. „Ministerul Afacerilor Externe român îşi exprimă speranţa că partea rusă va da, în continuare, dovadă de responsabilitate şi va răspunde favorabil disponibilităţii NATO de a dezvolta un parteneriat strategic între Alianţă şi Federaţia Rusă”, a precizat MAE, transmite Mediafax. MAE a reamintit că România, ca stat membru NATO, acţionează în solidaritate cu aliaţii săi, iar poziţia aliată privind declaraţia preşedintelui rus Medvedev a fost formulată recent de către Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Ministerul Afacerilor Externe subliniază totodată că deciziile Summit-ului NATO de la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă reprezintă cea mai bună bază politică pentru dezvoltarea conlucrării în domeniu. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ameninţat miercuri că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO din Europa. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă.
SUA au respins miercuri orice modificare în ceea ce priveşte desfăşurarea scutului antirachetă al NATO din Europa şi a negat că acesta ar viza Rusia, la scurt timp după declaraţiile pe acest subiect ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev. ‘Sistemele antirachetă a căror desfăşurare este prevăzută în Europa nu ameninţă şi nu pot ameninţa descurajarea strategică a Rusiei’, a arătat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Consiliului securităţii naţionale a SUA, Tommy Vietor. ‘Nu ne vom modifica sau limita în niciun fel proiectele de desfăşurare’ a apărării antirachetă, a adăugat responsabilul american. Rusia s-ar putea retrage din discuţiile referitoare la controlul armamentelor în cazul în care SUA îşi vor continua proiectul de scut antirachetă din Europa, a declarat miercuri preşedintele rus Dmitri Medvedev. De asemenea, liderul de la Kremlin a ameninţat cu desfăşurarea unor rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, transmite Agerpres. Tommy Vietor a subliniat că SUA au explicat prin ‘multiple canale’ scopul sistemului de apărare şi că acesta nu este menit să fie un mijloc de descurajare strategică a Rusiei. ‘Continuăm să credem că prin cooperarea cu Rusia în privinţa apărării antirachetă contribuim la îmbunătăţirea securităţii SUA, a aliaţilor noştri din Europa şi a Rusiei, şi vom continua să conlucrăm cu Rusia pentru a defini parametrii unei posibile cooperări’, a mai spus responsabilul american, citat de Fox News. La rândul său, Pentagonul a reiterat miercuri că scutul antirachetă ‘nu vizează Rusia’. ‘Sistemul de apărare antirachetă european la care muncim din greu cu aliaţii noştri europeni şi cu Rusia de câţiva ani încoace nu vizează Rusia’ – a declarat presei căpitanul John Kirby, purtător de cuvânt al Ministerului american al apărării. Acesta a mai explicat că sistemul respectiv urmăreşte ‘descurajarea şi distrugerea’ ameninţării balistice iraniene. ‘Am purtat consultări la nivel foarte înalt cu militarii ruşi de-a lungul procesului şi sperăm să putem continua’ aceste consultări, a menţionat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.