NATO, dezamagita de amenintarile Rusiei
Ameninţarea Rusiei, care a anunţat că ar putea desfăşura rachete nucleare pentru a contracara proiectul de scut antirachetă în Europa, este „foarte dezamăgitoare” pentru NATO. Potrivit secretarului general al organizaţiei politico-militare transatlantice, Anders Fogh Rasmussen, asemenea declaraţii „sunt reminiscenţe ale trecutului şi contravin actualelor relaţii strategice pe care NATO şi Rusia au ales să le dezvolte şi spiritului dialogului”, menţionează un comunicat difuzat la Bruxelles. Rasmussen a salutat însă „voinţa preşedintelui” rus Dmitri Medvedev „de a nu închide uşa continuării dialogului cu NATO şi cu Statele Unite ale Americii”, conform aceluiaşi document. Un avertisment în acest sens a fost formulat miercuri de preşedintele rus Dmitri Medvedev. Şeful statului rus ameninţa cu desfăşurarea unor rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, relatau agenţiile de presă internaţionale. „Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va desfăşura în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne, ce vor garanta distrugerea instalaţiilor europene de apărare antirachetă ale Statelor Unite ale Americii. Una dintre aceste măsuri va fi desfăşurarea unei baterii de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad’, a declarat Medvedev, într-un discurs televizat. Preşedintele rus mai preciza că Moscova ar putea alege să renunţe la dialogul cu SUA privind controlul armamentelor în cazul în care Washingtonul îşi va continua proiectul de scut în Europa. Rachetele balistice puse la punct de Rusia vor fi în măsură să distrugă orice scut antirachetă creat în următorii 20-30 de ani, a anunţat joi fostul şef al Statului Major al Forţelor de rachete strategice (RVSN), generalul Viktor Esin.”Soluţiile tehnice utilizate pentru concepţia noilor sisteme de rachete (…) le vor permite să reacţioneze în mod adecvat la orice scut antirachetă străin creat în următorii 20-30 de ani”, a precizat generalul. Rusia consideră că scutul american este o ameninţare directă la adresa arsenalului său nuclear. Pe de altă parte, SUA susţin că scutul este necesar pentru că oferă protecţie împotriva unor state precum Iranul.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rachetele balistice strategice, care intră în dotarea trupelor ruseşti de rachete cu destinaţie strategică şi Forţelor Navale, vor fi înzestrate cu complexe de străpungere a scutului american antirachetă şi noi blocuri de luptă de înaltă eficienţă, a declarat preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Medvedev a menţionat că „dacă, alte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia va amplasa în vestul şi sudul ţării sisteme de luptă moderne, care să asigure distrugerea componentei europene a scutului antirachetă american. Unul dintre aceşti paşi va fi instalarea complexului de rachete „Iskander” într-o zonă specială din Kaliningrad”. Medvedev a dat însărcinarea să se intensifice acoperirea obiectivelor forţelor nucleare strategice în cadrul creării sistemului de apărare aeriano-cosmică. Vorbind despre scutul antirachetă european, Medvedev a declarat că Rusia „nu va fi de acord să participe la un program care, peste 6-8 ani, este capabil să slăbească potenţialul de descurajare militară. Acest program a luat startul, iar realizarea sa are loc într-un ritm tot mai rapid: în Polonia, România, Turcia şi Spania”. Rusia va renunţa să participe la Tratatul START dacă SUA vor continua să construiască scutul antirachetă în Europa, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în mesajul său televizat adresat cetăţenilor ruşi. Însă, potrivit acestuia, Moscova şi Washington au încă timp să ajungă la o înţelegere în privinţa scutului antirachetă şi să se înţeleagă, în cazul în care se va ţine cont de interesele securităţii ruse. „Rusia are voinţă politică pentru atingerea înţelegerilor necesare, care pot deschide o pagină principial nouă în relaţiile noastre cu SUA şi NATO”, a adăugat el. Medvedev a subliniat că Rusia este dispusă să poarte un dialog cu SUA vizavi de apărarea antirachetă, însă doar în condiţiile creării unei baze juridice clare şi a unor obligaţii juridice: „Noi nu închidem uşa nici pentru continuarea dialogului cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică în problemele scutului antirachetă, nici pentru cooperarea în sfera dată”.
Statele Unite sunt pregătite să ofere Rusiei detalii tehnice despre rachetele de interceptare ale scutului american antirachetă ce va fi instalat în Europa, relatează luni cotidianul rus Kommersant, citând surse americane, transmit agenţiile ruse de presă. Cotidianul a precizat că specialişti ruşi au fost invitaţi să participe la teste ale rachetei de tip SM-3 RIM-161 şi să viziteze sediul Comandamentului Nord-American al Apărării Aerospaţiale (NORAD), la baza aeriană Peterson din Colorado, transmite Mediafax. „În cursul consultărilor, subsecretarul de Stat american pentru controlul armamentului, Ellen Tauscher, a afirmat că Washingtonul este pregătit să ofere informaţii despre viteza rachetelor după consumarea întregului combustibil”, scrie Kommersant. Kremlinul consideră că extinderea scutului antirachetă american în Europa este o potenţială ameninţare pentru arsenalul nuclear rus, în timp ce Washingtonul încearcă să convingă Moscova că sistemul nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi este necesar pentru a contracara atacuri cu rachete din partea unor ţări ca Iranul. Disputa privind scutul antirachetă dintre Rusia şi SUA a subminat eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi foşti inamici din Războiul Rece şi este intensificată de incertitudinea privind politica americană după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012.
Rusia este îngrijorată că SUA vor aduce nave în Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Barents şi Marea Baltică. Statele Unite ale Americii nu exclud desfăşurarea unor elemente ale sistemului lor de apărare antirachetă în mările menţionate mai sus, în timp ce ezită să ofere Rusiei garanţii în scris că preconizatul lor sistem antibalistic nu vizează potenţialul strategic rus, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov. “Evident, SUA nu exclud şi au recunoscut acest fapt chiar şi în faţa noastră că ar putea să desfăşoare nave de război cu elemente antibalistice în mările Neagră, Baltică, Barents şi a Nordului, dar rămânând pe poziţia formulată înainte: ‘Nu vă faceţi griji – toate acestea nu sunt împotriva voastră!” – a afirmat Serghei Lavrov, subliniind că “partea rusă nu poate fi de acord cu o astfel de abordare”. În conferinţa de presă susţinută anterior la Honolulu, preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Rusia îşi va detalia cât de curând răspunsul la implementarea sistemului american antibalistic în Europa, recunoscând că nu s-a înregistrat niciun progres în negocierile ruso-americane în domeniul antirachetă. Recent, şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunţă că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari şi susţine că nu îi suspectează pe ruşi că ar spiona locaţia, deoarece ar fi “plictisitor” pentru ei. El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că “ar fi foarte plicitisitor” pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a promis să dea un răspuns detaliat privind modul în care Rusia va reacţiona la instalarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa. Şeful statului rus a confirmat că Moscova şi Washingtonul nu au reuşit să ajungă pînă în prezent la un acord cu privire la apărarea antirachetă. „În problema apărării antirachetă, situaţia este cu mult mai dificilă /decît în privinţa altor chestiuni/”, a constatat preşedintele Dmitri Medvedev, indicînd că, în acest moment, între cele două părţi nu există „nici un fel de relaţii”. El a făcut aluzie la dialogul ruso-american în privinţa proiectului SUA de desfăşurare a unor elemente ale sistemului lor de apărare antirachetă. „Noi nu prea înţelegem ceea ce ne oferă partenerii noştri”, a indicat Medvedev. „Cred că în viitorul apropiat ne vom decide cu privire la modul în care va răspunde Rusia la problema legată de apărarea antirachetă”, a subliniat liderul de la Kremlin. „În viitorul apropiat, va trebui să prezint o estimare detaliată a modului în care Rusia va reacţiona la evenimentele legate de sistemul european de apărare antirachetă – atît acum, cît şi după 2015”, a subliniat preşedintele rus.