de Anatol Terzi | iul. 8, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Administraţia Obama a declarat sâmbătă Afganistanul cel mai nou „aliat major nemembru în NATO” al SUA, un demers conceput să faciliteze cooperarea strânsă în domeniul apărării, după ce trupele combatante americane se vor retrage din ţară în 2014 şi totodată o declaraţie politică de sprijin pentru Afganistan pentru stabilitatea pe termen lung.
„Intenţionez să anunţ în mod oficial împreună cu preşedintele Karzai în scurt timp că preşedintele Obama a desemnat oficial Afganistanul ceea ce se numeşte un aliat major nemembru în NATO al Statelor Unite”, a declarat secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, care a sosit la Kabul, sâmbătă, într-o vizită-surpriză, în ajunul unei conferinţe a donatorilor de fonduri pentru Afganistan, prevăzută să se desfăşoare la Tokyo, pentru a se întâlni cu preşedintele afgan Hamid Karzai.
Desemnarea Afganistanului drept aliat major permite cooperarea eficientizată în domeniul apărării, inclusiv capacitatea de achiziţionare de urgenţă de echipamente americane şi reglementări mai uşoare de control al exporturilor. Armata Afganistanului, care este puternic dependentă de asistenţa americană şi străină, se bucură deja de multe din aceste beneficii. Statutul de aliat nemembru în NATO garantează că acest proces va continua.
Afganistanul devine a 15-a ţară pe care SUA au declarat-o aliat major nemembru în NATO. Printre alte ţări se numără Australia, Egiptul, Israelul şi Japonia. Vecinul Afganistanului, Pakistanul, a fost cea mai recentă ţară care a obţinut acest statut în 2004. Demersul este parte a unui acord de parteneriat strategic semnat de preşedinţii Obama şi Karzai la Kabul, la începutul lunii mai. Clinton şi Karzai sunt de aşteptat să poarte discuţii privind relaţiile civile şi de apărare americano-afgane şi eforturile afgane de reconciliere stagnate.
de Anatol Terzi | iul. 1, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Retragerea cât mai rapid posibil a trupelor coaliţiei internaţionale din Afganistan este în avantajul Rusiei, a estimat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, într-o intervenţie la un post de radio.
„Suntem interesaţi ca ei să plece. Ne vom deschide porţile, ceea ce ne va permite să câştigăm bani”, a declarat el, referindu-se la culoarul deschis de Federaţia Rusă pentru tranzitul transporturilor coaliţiei înspre şi dinspre Afganistan. Vicepremierul rus a amintit că, în virtutea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a votat pentru intrarea trupelor coaliţiei internaţionale în Afganistan, fiind vorba nu numai de trupele din ţările membre NATO, ci şi din alte state, „pentru a calma unele grupări islamiste radicale”. „Dar, războiul s-a prelungit şi acum este vorba de retragerea forţei NATO din Afganistan”, a adăugat acesta.
Retragerea din Afganistan a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) este programată pentru 2014, însă secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a estimat recent că „încă este prea devreme pentru a anunţa un calendar precis, totul depinzând de situaţia concretă” din teren. „Calendarul retragerii trupelor străine din Afganistan depinde de situaţia din această ţară, unde ultima provincie urmează să treacă sub controlul autorităţilor de la Kabul în planul securităţii în iulie 2013”, a indicat Rasmussen.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Reprezentanţi din 29 de ţări se reunesc joi la Kabul pentru a discuta viitorul Afganistanului, în special după retragerea prevăzută a trupelor NATO la sfârşitul lui 2014, o reuniune care va pune presiune asupra statului vecin Pakistan, acuzat că ar sprijini rebelii talibani afgani.
Acest summit de o zi are loc după şase luni de la cel organizat la Islamabad, consacrat şi el viitorului Afganistanului, şi în momentul în care Washingtonul, principalul aliat al guvernului de la Kabul în lupta împotriva rebelilor talibani, a cerut din nou Pakistanului să elimine adăposturile combatanţilor islamişti de pe teritoriul său. Statele Unite ale Americii, precum şi preşedintele afgan Hamid Karzai, explică cu regularitate că războiul din Afganistan care durează de peste 10 ani nu poate fi încheiat fără o mai mare cooperare regională, în special pentru eradicarea sanctuarelor teroriste.
Ele prezintă deseori Pakistanul ca fiind un actor-cheie la acest nivel, mai ales pentru că zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, frontaliere Afganistanului, adăpostesc sau servesc cu regularitate ca bază talibanilor afgani, în special uneia dintre cele mai puternice reţele teroriste, reţeaua Haqqani. Joi, „guvernul afgan va avea ocazia în cadrul acestei reuniuni să facă o presiune mai mare asupra Pakistanului”, care cu siguranţă va fi reprezentat la suumit, a afirmat Najib Mahmood, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Kabul.
Anul trecut, amiralul american Mike Mullen a descris reţeaua Haqqani – care a promis supunere Mollahului Omar, liderul suprem al talibanilor – ca fiind „adevăratul braţ armat” al ISI, serviciile secrete pakistaneze. Islamabadul neagă însă orice complicitate cu islamiştii.
de Natalia Ciobanu | iun. 5, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, decisa sa ramana in Afganistan
Ucraina intenţionează să-şi menţină prezenţa în Afganistan, chiar şi după 2014, când NATO îşi va retrage contingentul de pe teritoriul afgan, a anunţat consilierul secretarului general Alianţei pentru afaceri politice şi politica de securitate, Dirk Brengelmann, citat de publicația Korrespondent. Acesta a declarat că la summitul NATO de la Chicago, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, „a promis să menţină prezenţa Ucrainei în Afganistan şi după anul 2014”. „Ucraina a promis că va aduce în continuare contribuţii importante la securitatea Afganistanului şi că va acorda asistenţă în ceea ce priveşte formarea instructorilor”, a subliniat Brengelmann. „Finalizarea misiunii ISAF (International Security Assistance Force), programată pentru sfârşitul anului 2014, nu va însemna încetarea sprijinului acordat Afganisatului. Guvernul afgan a solicitat Alianţei să ofere sprijin forţelor de securitate locale şi după 2014, iar noi suntem pregătiţi să începem o nouă misiune de consiliere şi susţinere”, a declarat Brengelmann, adăugând că în toamna acestui an, instructori din Ucraina se vor alătura în cadrul Consiliului NATO-Rusia proiectului de pregătire a specialiştilor în lupta împotriva drogurilor în Afganistan, Pakistan şi Asia Centrală.
Scut anti-racheta fara Kiev
Oficialul a mai subliniat că Ucraina şi NATO nu au discutat oficial cu privire la scutul antirachetă al Alianţei. „Deocamdată, nu purtăm consultări oficiale în acest sens. Acestea trebuie să fie în concordanţă cu toţi membrii Alianţei. Este prea devreme să ne gândim dacă (şi, dacă da, cum) Ucraina ar putea să coopereze cu NATO în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice”, a menţionat Brengelmann, potrivit căruia, Alianţa este conştienţă de faptul că Ucraina se află printre ţările interesate de dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO. „Cred că Ucraina lucrează acum la propria politică privind această chestiune”, a remarcat consilierul secretarului general al NATO.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul afgan al Apărării s-a declarat preocupat duminică de ritmul lent al reînnoirii flotei sale aeriene, în condiţiile în care majoritatea forţelor NATO vor părăsi Afganistanul până la sfârşitul lui 2014.
Slăbiciunea aviaţiei militare afgane este unul dintre elementele care îngrijorează cel mai mult Kabulul şi statele NATO pentru ceea ce priveşte capacitatea forţelor afgane de a-şi asuma securitatea ţării după 2014. Infrastructurile rutiere sunt foarte precare în Afganistan, astfel că necesitatea de a dispune de un număr suficient de avioane şi elicoptere pare vitală pentru a lupta împotriva insurecţiei, în special a celei talibane.
„Cincisprezece avioane de transport militar C27 furnizate de Statele Unite sunt blocate la sol din cauza vechimii lor, a lipsei de piese de schimb şi a opririi fabricaţiei acestuia”, a informat preşedinţia afgană într-un comunicat. „Aceste avioane sunt produse în Italia. Ele erau vechi şi ieşiseră din flota italiană înainte de a fi donate Afganistanului. Ele sunt imobilizate de doi ani”, a declarat generalul Zahir Azimi, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
Ministerul este „preocupat de ritmul lent al dezvoltării Forţelor aeriene” şi „cere Statelor Unite să-şi intensifice eforturile la acest nivel”. Generalul Azimi a refuzat să precizeze numărul total al aeronavelor de care dispune armata afgană. NATO şi în special SUA vor să doteze Kabulul cu o capacitate aeriană suficientă înainte de retragerea majorităţii celor 130.000 de militari străini aflaţi în Afganistan.
Pactul strategic cu SUA
În altă ordine de idei, parlamentul afgan a ratificat sâmbătă, cu o majoritate covârşitoare, pactul strategic convenit între Afganistan şi SUA pentru perioada de după 2014. „Am votat majoritar în favoarea pactului strategic”, a declarat deputatul Shukria Essakhil, precizând că „doar cinci” din colegii săi au votat „împotrivă”, din cei 190 de parlamentari prezenţi, dintr-un total de 249.
Acordul strategic, ce trasează relaţia SUA-Afganistan dincolo de anul 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane, a fost semnat la 2 mai, la Kabul, între preşedintele american Barack Obama şi omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul nu prevede baze militare permanente în Afganistan, dar angajează această ţară să ofere acces forţelor americane şi după 2014 în două scopuri specifice: pentru instruirea forţelor afgane şi pentru operaţiuni vizând elemente ale Al Qaida.
