Ruta spre Afganistan: Kargazstan strange relatiile cu NATO

Ruta spre Afganistan: Kargazstan strange relatiile cu NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, şi ministrul afacerilor externe al Kârgâzstanului, Ruslan Kazabekov, au semnat în timpul summitului de la Chicago un acord privind tranzitul terestru al coaliţiei internaţionale.
A fost definitivat al doilea traseu terestru al Reţelei de Distribuţie Nordică a încărcăturilor spre Afganistan şi invers. Noul traseu va trece prin ţările Asiei Centrale, inclusiv prin Kârgâzstan. „Noul acord demonstrează continuarea politicii NATO privind ţările din regiune: cooperarea se extinde. Este important că acest lucru are loc practic cu sprijinul Federaţiei Ruse – Alianţa a primit posibilitatea de a înfiinţa pentru tranzitul de încărcături un punct de transbordare în oraşul rus Ulianovsk”, a declarat deputatul kârgâz Davşan Djeenbekov, liderul partidului „Alianţa democratică”, citat de presa rusă.
Înainte, Kârgâzstanul îi oferea coaliţiei doar spaţiul aerian şi aeroportul Manas, unde a fost înfiinţată o bază militară americană. După ce Kârgâzstanul a semnat documentele privind oferirea de artere de transport terestre, NATO a obţinut o schemă logistică completă pentru scoaterea de încărcături din Afganistan. Kârgâzstanul a primit posibilitatea de a participa în acelaşi timp la două trasee ale NATO: Afganistan-Tadjikistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia şi Afganistan-Uzbekistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia. Dacă traseul prin Uzbekistan a început deja să funcţioneze, în direcţie tadjikă nu a existat încă nicio mişcare, deoarece Kârgâzstanul a devenit parte a acordului abia la Chicago.
Iniţial, pentru a transporta încărcături spre Afganistan, SUA utilizau teritoriul Pakistanului. Însă, după o operaţiune nereuşită desfăşurată în această ţară, în timpul căreia aviaţia NATO a atacat un post al armatei pakistaneze şi a ucis 28 de soldaţi, Islamabadul a pus capăt cooperării. Washingtonul a fost nevoit să se reorienteze spre Rusia şi spre ţările din Asia Centrală şi să încheie cu acestea acorduri privind tranzitul terestru. Singura ţară care nu a semnat nici la această dată acordul rămâne Turkmenistanul.

Share our work
Un militar roman ranit in Afganistan in 2011 a murit la Bucuresti

Un militar roman ranit in Afganistan in 2011 a murit la Bucuresti

Plutonierul Ion-Lucian Leuştean, rănit grav anul trecut în Afganistan, a decedat miercuri, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central (SUUMC) din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al MApN, subofiţerul de 25 de ani se afla internat, în stare de comă, la secţia terapie intensivă şi, în pofida eforturilor de lungă durată ale medicilor, viaţa sa nu a mai putut fi salvată.
El era necăsătorit şi era în serviciul militar din anul 2009. Ion-Lucian Leuştean, care era încadrat în Batalionul 2 Manevră, a fost rănit grav la data de 7 septembrie 2011, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestră a unui obiectiv în provincia Zabul. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale.
În data de 8 septembrie, militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalul militar american din Landstuhl, pentru tratament de specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi cranio-cerebrale.
„Pe parcursul întregii perioade de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare permanentă şi de tratament complex suportiv şi curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a constatat o deteriorare progresivă neresponsivă la tratament etiologic specific, militarul decedând în urma unui stop cardio-respirator”, se explică în comunicat.
Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, l-a avansat la gradul de sublocotenent post-mortem pe plutonierul Ion-Lucian Leuştean, care şi-a sacrificat viaţa sub culorile Drapelului naţional, săvârşind acte de devotament excepţional în timpul executării misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. De asemenea, ministrul Apărării Naţionale va înainta preşedintelui României propunerea de decorare a sublocotenentului post-mortem Ion-Lucian Leuştean cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Miercuri, la ora 15,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional, vor fi organizate ceremonii militare şi religioase, în semn de recunoştinţă, preţuire şi deplin respect pentru eroul Ion-Lucian Leuştean, se mai arată în comunicatul de presă.
Săptămâna trecută, un alt militar român a fost rănit în Afganistan. Plutonierul-adjutant Florinel Enache, din Batalionul 280 Infanterie, aflat în misiune în provincia Zabul, Afganistan, a fost grav rănit vineri.
Plutonierul-adjutant Florinel Enache, care executa o misiune de cercetare terestră şi securizare a unui obiectiv pe autostrada A1, a suferit răni grave în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI). Militarul a fost evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman.

Share our work
Rasmussen: Scutul antiracheta nu este in pericol

Rasmussen: Scutul antiracheta nu este in pericol

Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”

Share our work
Vizită surpriza in Afganistan: Obama, la Kabul

Vizită surpriza in Afganistan: Obama, la Kabul

Preşedintele SUA, Barack Obama, a sosit marţi seară la Kabul pentru o vizită-surpriză în cursul căreia a semnat un acord de parteneriat strategic cu omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul ar urma să precizeze relaţiile dintre cele două ţări după termenul limită de la sfârşitul anului 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane. Printre altele, Obama s-a adresat americanilor la 23.30 GMT din Afganistan. Vizita sa în Afganistan coincide cu marcarea unui an de la eliminarea lui Osama Ben Laden, a cărui prezenţă în această ţară a justificat invazia din octombrie 2001, la o lună după atentatele de la 11 septembrie.
Preşedintele american a plecat în secret de la Washington în noaptea de luni spre marţi şi a aterizat la baza militară Bagram, la 50 km de Kabul. El s-a dus apoi cu elicopterul la palatul prezidenţial din capitala afgană la scurt timp după 23.00 ora locală.
Un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc miercuri, în centrul oraşului Kabul, la scurt timp după plecarea preşedintelui american, Barack Obama. Atacul a avut loc pe strada Jalalabad unde se află mai multe baze militare străine, a precizat Mohammad Ayub Salangi, un reprezentant al poliţiei. Ambasada americană a pornit sirenele de alertă şi a făcut apel către personal „să se adăpostească şi să se îndepărteze de ferestre”.
Ultima incursiune a insurgenţilor talibani la Kabul a avut loc pe 15 aprilie, atunci când au lansat şase atacuri coordonate în întreaga ţară, vizând Parlamentul, un vicepreşedinte, forţa NATO în Afganistan  şi ambasade occidentale. Aceste atacuri, cele mai masive din cei peste zece ani de conflict, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane, dintre care 36 de insurgenţi.
Talibanii, îndepărtaţi de la putere la sfârşitul lui 2001 de către forţele internaţionale conduse de Statele Unite, şi-au intensificat insurecţia în ultimii trei ani, desfăşurându-şi acţiunile de gherilă pe aproape tot teritoriul acestei ţări.

Share our work
Fortele speciale din Romania, dotate de SUA

Fortele speciale din Romania, dotate de SUA

Forţele pentru Operaţiuni Speciale in România vor primi dispozitive de vedere pe timp de noapte ce urmeză să fie folosite în Afganistan.
În data de 23 aprilie 2012, Biroul pentru cooperare în domeniul Apărării din cadrul Ambasadei SUA a coordonat livrarea a 20 de seturi de dispozitive de vedere pe timp de noapte Forţelor armate române. Plata echipamentului în valoare de 194.000 de dolari s-a făcut din fondurile aferente anului fiscal 2010 în baza prevederilor Articolului 1206 din National Defense Authorization Act. Dispozitivele de vedere pe timp de noapte vor fi utilizate de către Forţele pentru Operaţiuni Speciale, structură din cadrul Forţelor armate române, ce participă la misiunile Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF).
În luna august 2011, o echipă de militari români din Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) a fost trimisă în Afganistan, în cadrul misiunii NATO, pentru a opera Sisteme de supraveghere continuă cu baza la sol (Persistent Ground Surveillance System – PGSS), în sprijinul Comandamentului Regional de Sud al Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate – ISAF. Această misiune se desfăşoară în baza unui parteneriat cu armata SUA care şi-a dat acordul ca militarii români din DGIA să desfăşoare, în premieră, pregătirea specifică pentru operarea sistemelor PGSS şi să întrebuinţeze aceste echipamente, aflate în proprietatea armatei SUA, în teatrul de operaţii din Afganistan.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, “încredinţarea acestei misiuni militarilor români este o dovadă a profesionalismului lor şi a încrederii de care aceştia se bucură în cadrul NATO şi din partea armatei SUA, care i-a pregătit pentru operarea acestor sisteme de cercetare de ultimă generaţie.”
Sistemele PGSS sunt platforme de cercetare aeriană moderne, dotate cu senzori performanţi, montaţi pe aerostate umplute cu heliu, ancorate de sol sau pe turnuri telescopice mobile. Introducerea lor în teatrul de operaţii din Afganistan a contribuit la creşterea capacităţilor de culegere de informaţii şi a permis obţinerea unei imagini mai precise a situaţiei din zonele supravegheate, în scopul protecţiei forţelor.

Share our work