Relatiile israeliano-palestiniene, amenintate de o noua criza militara

, , , , , , , ,
 
Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat

Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat

Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”

Tacere palestiniana

Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.

Atac sangeros

Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.

Raspuns dur

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.

Presiuni europene

“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.

Eforturi diplomatice

La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.

Element de disperare

În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.

Demers suedez

Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.

Conflict diplomatic

Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.

Avertisment american

Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *