de Razvan Iorga | dec. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivul de la Chisinau Vlad Filat si reprezentantii ONU in Republica Moldova au semnat, joi, Planul de Actiuni prin care au lansat un nou program de cooperare denumit „Spre unitate in actiune: Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova” pentru 2013-2017, transmite Info-Prim Neo. Premierul Vlad Filat a declarat ca ajutorul financiar acordat Republicii Moldova prin intermediul acestui program este de 218 milioane de dolari SUA. Cadrul de parteneriat se axeaza pe 3 piloni tematici. Primul se axeaza pe guvernarea democraticaa, justitie, egalitatea si drepturile omului. Al doilea pilon se refera la dezvoltarea umana si incluziunea sociala, iar al treilea pe mediu, schimbarile climatice si gestionarea riscului de dezastre naturale. „Acest document reflecta intocmai reformele de dezvoltare ale Republicii Moldova, asa cum sunt fixate in planul de activitate al Guvernului si in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. De la inceputul prezentei Fondului ONU in Republica Moldova, valoare estimativa a ajutorului financiar acordat prin intermediul programelor implementate este de 280 de milioane de dolari SUA. La momentul actual se implementeaza 112 de proiecte si initiative. Trebuie sa incepem sa masuram volumul asistentei nu doar in bani, ci in oameni si destine imbunatatite”, a mai specificat premierul. in acelasi context, coordonatorul rezident ONU in Moldova, Nicola Harrington-Buhay, a declarat ca este convinsa ca pana in 2017, cand expira Planul de Actiuni, Moldova va avea succese in aspiratiile sale europene, dezvoltarea umana si drepturile omului, precum si capacitati nationale depline pentru a avansa. „Un lucru ramane cert pentru totdeauna – Moldova este si va ramane un membru foarte important al familiei globale ONU”, a subliniat Nicola Harrington-Buhay. Organizatia Natiunilor Unite si-a stabilit prezenta in Republica Moldova imediat dupa aderarea Moldovei la ONU in 1992. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt peste 20 de agentii specializate, fonduri si programe ONU.
de Razvan Iorga | dec. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei de la Ankara Ahmet Davutoglu a apreciat miercuri la Helsinki ca sfarsitul regimului sirian este „doar o chestiune de timp” si a facut apel catre comunitatea internationala sa sustina tranzitia catre un nou regim „cat mai rapid posibil”. „Este clar ca daca un regim si-a pierdut legitimitatea si se lupta cu propriul popor, acest regim va pierde lupta”, a afirmat acesta pentru presa la finalul unei intalniri cu omologul sau finlandez Erkki Tuomioja. „Iar acum putem fi mai siguri ca inainte (…) ca este o chestiune de timp. insa comunitatea internationala este cea care trebuie sa realizeze tranzitia cat mai rapid posibil (…) pentru a impiedica noi dezastre”, a adaugat acesta. Ministrul turc a precizat ca nu sustine ideea unei interventii militare in Siria. Acesta a spus ca impartaseste punctul de vedere al lui Tuomioja care a explicat ca aceasta idee nu este „deloc in planurile” comunitatii internationale. Regimul presedintelui Bashar al-Assad combate din martie 2011 o revolta populara care s-a transformat in conflict armat ce s-a soldat cu peste 44.000 de morti.
de Marian Petru | dec. 20, 2012 | Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa accidentul nuclear de la Cernobil, Ucraina are aproape anual probleme cu instalatiile sale de producere a energiei nucleare. Un reactor de la centrala ucraineana din Zaporojie (sud-est), cea mai mare din Europa, a fost deconectat automat, joi, de catre sistemul sau de protectie, dintr-un motiv necunoscut, au anuntat reprezentantii centralei, care au asigurat ca nu a avut loc nici o scurgere radioactiva, informeaza Interfax-Ucraina. Reactorul nr.3 a fost „debransat de la reteaua electrica”, in cursul diminetii, „funtionand doar la 10 la suta din capacitate”, informeaza centrala intr-un comunicat. Purtatorul de cuvant al conducerii centralei, Larisa Merkulova, a declarat ca inca nu sunt cunoscute cauzele acestui incident si ca „nu s-a intamplat nimic grav”. „Nivelul de radiatie nu a depasit norma” obisnuita, a adaugat Merkulova. Centrala din Zaporojie, care este cea mai mare din Europa, are sase reactore cu o putere de 1.000 de megawati fiecare si produce 22 de suta din totalul energiei electrice ucrainene. Cinci dintre reactoarele centralei au fost date in functiune in anii ’80, cand Ucraina facea parte din Uniunea Sovietica, iar al saselea reactor in 1995. Cea mai mare catastrofa nucleara civila a avut loc pe 26 aprilie 1986, cand reactorul nr.4 al centralei din Cernobil (nord) a explodat in timpul unui test de siguranta.
de Camelia Rada | dec. 20, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Scutul antiracheta al NATO care va fi instalat in tari europene risca sa neutralizeze potentialul nuclear strategic al Rusiei, afirma presedintele rus, Vladimir Putin, citat de pagina online a RIA Novosti. „Am spus in mai multe randuri ca noi consideram o amenintare eforturile partenerilor nostri de instalare a unor sisteme de acest fel. Aceste eforturi pot anula potentialul balistic nuclear daca nu noi vom avea un raspuns”, declara Putin, adaugand ca exista riscul erodarii echilibrului strategic in lume. Presedintele rus a reiterat ca autoritatile sunt obligate sa raspunda instalarii elementelor antiracheta in Europa, daca nu vor ajunge sa se inteleaga cu Alianta Nord-Atlantica. „Daca, la nivel tehnologic, nu vreti sa creati un sistem care ne ameninta, atunci sa asternem macar pe hartie dispozitii constrangatoare care sa garanteze ca nu este indreptat impotriva noastra. Iar ei refuza aceste garantii”, a subliniat Putin. „Deci, suntem obligati sa luam masuri de retorsiune”, a spus el.
de Razvan Iorga | dec. 20, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
In contextul in care liderul separatist al regiunii transnistrene Evgheni Sevciuck se afla in aceste zile la Moscova, la invitatia oficialilor rusi, pretinsul minister al Apararii de la Tiraspol a devenit tot mai vocal la adresa Chisinaului. Chiar daca Rusia introduce in aceasta zona armament greu pentru infanterie performant si adauga pe lista modernizarilor din armata rusa si militarii dislocati pe teritoriul Republicii Moldova, Tiraspol se plange constant de „atlantismul” manifestat de Chisinau in ceea ce priveste profesionalizarea armatei sale. Tot in acest context, liderii transnistreni au cerut recent Moscovei ajutorul in modernizarea aeroportului militar de la Tiraspol. Asadar, conducerea militară a regiunii transnistrene s-a declarat joi indignata de dezvoltarea armatei Republicii Moldova, denuntand dotare acesteia cu tipuri noi de arme. „În pofida declarațiilor făcute de autoritățile moldovenești, care vorbesc despre perspectivele unei soluționări pașnice a conflictului transnistrean, Armata Națională a Republicii Moldova se dotează cu noi tipuri de arme și mijloace de comunicaţie la standarde NATO”, se spune în comunicatul de presă al pretinsului minister transnistrean al apărării, preluat de Unimedia.info. Potrivit documentului citat, „pe poligonul de la Bulboaca au loc exerciții militare pe scară largă, inclusiv exerciții de tragere cu utilizarea noilor tehnologii, se învață noi tehnici de luptă în mediul urban”. Anterior, liderii separatisti au condamnat acest poligon care urmeaza a fi modernizare pe banii SUA. „În timpul convorbirilor neoficiale, negociatorii moldoveni au menționat posibilitatea unei agravări bruște a situației în Zona de Securitate, care ar putea degenera în confruntări militare, dar și convingerea că scenariul unei astfel de confruntări este deja predeterminat de a treia forţă”, anunță pretinsul minister. „Aceste fapte demonstrează că planurile agresive ale Republicii Moldova sub influența patronilor săi obțin noi culori ostile. În aceste condiții, scopul forțelor noastre armate este să îmbunătățească nivelul de pregătire și să stea de strajă suveranități republicii”, consideră conducerea militară a Transnistriei. La inceputul lunii octombrie, SUA avea sa acorde Republicii Moldova un ajutor financiar de 1,6 milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii de antrenament a Armatei Nationale, in special a trupelor din baza militara de instruire de la Bulboaca, anunta Ministerul Apararii de peste Prut. Acest sprijin venea in urma discutiilor purtate de catre presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chisinau, William H. Moser.
Rusia reinarmeaza Transnistria
In urma cu circa doua luni, ministrul Apararii de la Chisinau afirma ca detine informatii potrivit carora Rusia trimite in regiunea separatista moldoveana Transnistria armament si tehnica militara fara acordul Chisinaului. Printre acestea se-numara camioane, lansatoare de grenade si pusti cu luneta – echipamente ce nu se inscriu in cadrul unei misiuni de pacificare. „Cred ca se interpreteaza gresit ca eu am spus ca se inarmeaza regiunea transnistreana. Nu. Eu am spus ca se desfasoara actiuni de inarmare a contingentului rus in regiunea transnistreana, nu numai cu automobile, dar si cu alte tipuri de armament, care nu sunt specifice dupa parerea mea unor operatiuni de mentinere a pacii in conditiile Republicii Moldova. Fiindca noi avem peste 21 de ani de stabilitate, daca nu punem incidentul de la 1 ianuarie curent, si nu cred ca armament greu de infanterie ar trebui sa fie introdus in zona de securitate. Cel mai grav este ca aceste schimbari se fac fara macar a instiinta Republica Moldova, asa cum prevad acordurile anterioare”, a spus ministrul Apararii. Atunci, Marinuta si-a exprimat surprinderea dupa ce membri rusi ai trupelor de mentinere a pacii in Transnistria au raportat, intr-o sedinta lunara, o cantitate mai mare de armament decat luna precedenta, precizand ca au primit acest armament din depozitele Armatei a XIV-a din Republica Moldova. Dupa ce Chisinaul a solicitat explicatii, Marinuta a anuntat ca Moscova a dat asigurari ca va retrage armamentul, precizand ca este vorba despre o eroare.
Motivarea inarmarilor
Dand curs acuzatiilor venite dinspre Chisinau, seful securitatii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, a afirmat atunci ca in ultima jumatate de an Chisinaul isi “consolideaza activ componenta militara cu ajutorul SUA si al Romaniei” si va opera modificari in Constitutia tarii in acest sens. Oficialul transnistrean a facut aceste constatari dupa ce ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Rusiei, Serghei Gubarev, a anuntat posibilitatea recunoasterii Transnistriei. La poligonul militar de la Bulboaca au loc activitati de instruire ale armatei nationale in cadrul programului “Parteneriatul pentru Pace”, scrie Nezavisimaia Gazeta. Insa, potrivit declaratiilor lui Finaghin, in ultimul timp, poligonul nu se modernizeaza doar la standarde NATO, ci pentru NATO, in cadrul unor activitati secrete care sunt si vor fi sprijinite de un cadru legislativ adecvat. “Potrivit informatiilor noastre, alianta de guvernamant din Republica Moldova doreste sa schimbe Constitutia pentru a permite plasarea bazelor straine pe teritoriul republicii”, iar “autorii modificarii constitutionale au in vedere NATO”, a declarat el. Totodata, Finaghin a avansat ideea ca aceasta tendinta a motivat anuntul recent al lui Serghei Gubarev. Oficialul rus a mentionat la sfarsitul saptamanii ca in cazul in care Republica Moldova isi va pierde suveranitatea sau neutralitatea, va fi “timpul sa analizam un Plan B”, care ar putea consta in recunoasterea independentei Transnistriei. Reamintim ca in războiul din 1992 au participat circa 29.000 de persoane, dintre care 287 au decedat: 198 de militari din Armata Naţională şi 89 persoane din cadrul MAI, iar 284 au rămas invalizi de gradele I, II şi III.
de Razvan Iorga | dec. 19, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a reusit sa prinda in capcana Republica Moldova prin amanarea implementarii Pachetului energetic III al UE, a opinat la Europa Libera expertul in probleme energetice de la IDIS Viitorul, Ion Muntean. Recent, Ministrul Economiei Valeriu Lazar si ministrul rus al Energeticii Alekandr Novak au confirmat, in cadrul unei intalniri pe care au avut-o la Moscova, ca Rusia nu va incheia cu Chisinaul un nou contract cu privire la livrarea si tranzitul gazelor naturale spre si prin Republica Moldova pentru anul 2013, ci il va prelungi pe cel vechi valabil din 2006. Astfel, Republica Moldova a cerut si a obtinut de la Comisia Europeana acceptul pentru amanarea unei intelegeri energetice europene, asa-numitul Pachet energetic III. „Este de neinteles de ce a fost necesar sa se faca un pas inapoi, solicitandu-se derogarea de la articolul 9 din directiva europeana 73, daca si fara aceasta derogare rezultatul ar fi fost acelasi. Oricum contractul ar fi fost prelungit, pentru ca in caz contrar nu era prelungit nici acordul de tranzit al gazelor. Chisinaul a cazut, de fapt, intr-o capcana, crezand ca va obtine o reducere a pretului la gaze si a demonstrat inca o data ca este vulnerabil in fata Gazpromului. De fapt, noi nu riscam nimic daca nu renuntam la Pachetul energetic III. Cel mai mare risc era sa fie prelungit acordul actual”, a declarat Muntean, intr-un interviu pentru Europa Libera.
Chisinaul, doar o mica piesa din puzzle-ul energetic european
Lipsa unui nou contract cu Gazprom-ul nu este o problema in sine, a explicat expertul Ion Muntean, in conditiile in care prevederile vechiului acord sunt in acest moment favorabile, daca nu unei reduceri de preturi la gazele ruse, atunci cel putin mentinerii lor la nivelul actual. „Partea rusa joaca cu mai multi jucatori odata si Republica Moldova nu e cea mai importanta piesa din acest joc. Ideea e ca pana la urma Gazprom-ul va promova aceiasi politica pentru toti consumatorii europeni si relatia cu Republica Moldova va depinde de cum vor evalua aceste relatii cu tarile UE. Rusia nu are o tactica inca foarte clara in acest sens, data fiind si disputa cu Comisia Europeana despre activitatea Gazprom-ului pe piata europeana si cresterea pietei gazului lichefiat. Dar eu cred ca aceasta concurenta semnificativa o va face pe Federatia Rusa sa adopte o strategie mai prietenoasa in raport cu tarile europene, ca sa nu riste sa-si piarda marii clienti europeni”, a mai spus acesta. Muntean sugereaza ca renuntand la intelegerile energetice europene ce afecteaza interesele Gazprom-ului in Republica Moldova, autoritatile de la Chisinau au facut de fapt o cedarea inutila.
Seful Executivul de la Chisinau Vlad Filat si reprezentantii ONU in Republica Moldova au semnat, joi, Planul de Actiuni prin care au lansat un nou program de cooperare denumit „Spre unitate in actiune: Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova” pentru 2013-2017, transmite Info-Prim Neo. Premierul Vlad Filat a declarat ca ajutorul financiar acordat Republicii Moldova prin intermediul acestui program este de 218 milioane de dolari SUA. Cadrul de parteneriat se axeaza pe 3 piloni tematici. Primul se axeaza pe guvernarea democraticaa, justitie, egalitatea si drepturile omului. Al doilea pilon se refera la dezvoltarea umana si incluziunea sociala, iar al treilea pe mediu, schimbarile climatice si gestionarea riscului de dezastre naturale. „Acest document reflecta intocmai reformele de dezvoltare ale Republicii Moldova, asa cum sunt fixate in planul de activitate al Guvernului si in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. De la inceputul prezentei Fondului ONU in Republica Moldova, valoare estimativa a ajutorului financiar acordat prin intermediul programelor implementate este de 280 de milioane de dolari SUA. La momentul actual se implementeaza 112 de proiecte si initiative. Trebuie sa incepem sa masuram volumul asistentei nu doar in bani, ci in oameni si destine imbunatatite”, a mai specificat premierul. in acelasi context, coordonatorul rezident ONU in Moldova, Nicola Harrington-Buhay, a declarat ca este convinsa ca pana in 2017, cand expira Planul de Actiuni, Moldova va avea succese in aspiratiile sale europene, dezvoltarea umana si drepturile omului, precum si capacitati nationale depline pentru a avansa. „Un lucru ramane cert pentru totdeauna – Moldova este si va ramane un membru foarte important al familiei globale ONU”, a subliniat Nicola Harrington-Buhay. Organizatia Natiunilor Unite si-a stabilit prezenta in Republica Moldova imediat dupa aderarea Moldovei la ONU in 1992. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt peste 20 de agentii specializate, fonduri si programe ONU.
