Negocieri romano-bulgare pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra

Negocieri romano-bulgare pentru delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra

O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.

Tatonari bilaterale

Romania si Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagra de mai bine de 20 de ani, pana in prezent avand loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima in decembrie 2011, la Sofia, a declarat, pe 21 martie, purtatorul de cuvant a MAE bulgar, Vesela Cherneva. „Bulgaria si Romania au negociat privind delimitarea in Marea Neagra de mai bine de 20 de ani. Ultima runda de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc in luna decembrie, la Sofia”, a spus ea. Cherneva a spus ca a 18-a runda este programata pentru anul acesta si va avea loc la Bucuresti. Ea a tinut sa sublinieze ca negocierile se defasoara „intr-o atmosfera de prietenie” si ca ambele parti doresc incheierea unui acord bilateral. „Nu consideram acest subiect o problema in relatia noastra bilaterala, care e de buna vecinatate si care se dezvolta in contextul apartenentei noastre comune la UE”, a mai spus ea. Ulterior, pe 21 martie, MAE roman a precizat ca ar fi avut loc cu partea bulgara numai 14 runde de negociere. „Romania si Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp intr-un proces de negocieri privind delimitarea marilor teritoriale, a suprafetelor de platou continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Negocierile romano-bulgare pe tema delimitarii spatiilor maritime au debutat in anul 1994, pana in prezent avand loc 14 runde”, a precizat MAE roman.

Miza South Stream

De asemenea, pe 21 martie surse diplomatice declarau ca portiunea de platou continental din Marea Neagra aflata in disputa intre Romania si Bulgaria este situata intr-o zona prin care este proiectata trecerea conductei Southstream. Proiectul Southstream vizeaza construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia catre Bulgaria, prin Marea Neagra, si, mai departe, catre Grecia, Italia si Austria. De asemenea, potrivit surselor citate, in cazul solutionarii favorabile Romaniei a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia in cazul in care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Potrivit acelorasi surse, Bulgaria ar fi inceput deja discutii cu Exxon referitoare la zona in litigiu. Sursele citate au mai declarat ca portiunea respectiva, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri patrati, nu este singura chestiune legata de frontiera cu Bulgaria, in opinia Bucurestiului. Astfel, Romania ia in calcul deschiderea de discutii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunare, care conform regulilor, este trasata pe mijlocul firului de apa. Rediscutarea ei ar fi necesara, au sustinut sursele citate, in contextul erodarii naturale a malului bulgaresc. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat, pe 23 martie, referitor la disputa privind frontiera maritima dintre Bulgaria si Romania, ca „este absurd ca, in secolul XXI, sa vorbesti despre pretentii teritoriale facute de un stat membru al Uniunii Europene”. Borisov a facut aceasta afirmatie in Parlament, dupa ce liderul partidului nationalist Ataka Volen Siderov i-a cerut sa prezinte o pozitie privind „pretentiile teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria”. Pe 25 martie, 100 de persoane s-au adunat in fata Ambasadei Romaniei din Sofia pentru a denunta presupusele pretentii teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria.

Share our work
Filat: Libertatea circulatiei in spatiul CSI si relatiile economice sunt importante pentru RM

Filat: Libertatea circulatiei in spatiul CSI si relatiile economice sunt importante pentru RM

Prioritatile Chisinaului in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI) sunt asigurarea circulatiei libere a oamenilor, aprofundarea relatiilor comercial-economice cu tarile-membre, precum si cooperarea in sfera cultural-umanitara, a declarat miercuri la Ashabad prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, care a participat la reuniunea sefilor de guverne din cadrul organizatiei. In cadrul reuniunii au fost discutate chestiuni ce tin de domeniul economic, asigurarea securitatii energetice si alimentare, prin promovarea proiectelor comune in aceste domenii, potrivit unui comunicat al executivului de la Chisinau. La finalul summitului, sefii delegatiilor oficiale au semnat un set de documente ce vizeaza cooperarea in diverse domenii, inclusiv in domeniul industriei, culturii si turismului. Comunitatea Statelor Independente a fost constituita dupa destramarea URSS din 12 din cele15 foste republici sovietice (cu exceptia statelor baltice), iar ulterior Georgia a renuntat la calitatea de membru, dupa razboiul cu Rusia din august 2008.

Share our work
Polonia, gata să elimine taxa la vize pentru ucraineni

Polonia, gata să elimine taxa la vize pentru ucraineni

Iulia Timosenko, motiv de cearta intre Ucraina si UE

Ucraina şi Polonia sunt gata să pună în aplicare Acordul privind eliminarea taxei pentru eliberarea vizelor pentru cetăţenii ucraineni, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe (MAE), Oleg Voloşin, în timpul unui briefing de presa. Potrivit declaraţiilor sale, respectivul document urmează să fie semnat în viitorul foarte apropiat, în timpul vizitei ministrului ucrainean al Afacerilor Externe, Konstantin Grişcenko, în Polonia.  Semnarea Acordului privind eliminarea taxei la vize pentru cetăţenii ucraineni vine pe fundalul organizării finalei campionatului european de fotbal Euro-2012, care va fi găzduit de Ucraina şi Polonia.
O altă declarație importantă aparține preşedintelui Poloniei, Bronislaw Komorowski, care speră ca procesul de integrare europeană a Ucrainei se va consolida după alegerile parlamentare. „În prezent, trebuie să includem pe agendă un anumit pragmatism pentru a face presiune asupra autorităţilor ucrainene şi, în acelaşi timp, să luptăm pentru ca, după alegeri, Ucraina să primească o nouă şansă de a accelera procesul de integrare în lumea occidental”, a subliniat liderul polonez.

Contradictie diplomatica

Komorowski a mai menţionat că sentinţa dictată împotriva fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko este în contradicţie cu interesele Poloniei şi Ucrainei. „Condamnarea Iuliei Timoşenko reprezintă un obstacol dramatic în relaţiile dintre Ucraina şi Polonia, care prejudiciază interesele celor două state”, a subliniat Komorowski, adăugând că această problemă trebuie rezolvată. Totodată, preşedintele a făcut apel la ţările occidentale să nu iniţieze un boicot la adresa puterii de la Kiev.
Ucraina şi Uniunea Europeană au parafat Acordul de asociere pe data de 30 martie, însă pentru ca documentul să intre în vigoare acesta trebuie să fie semnat şi ratificat de Rada Supremă de la Kiev, de Parlamentul European şi de parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, nerespectarea drepturilor omului şi situaţia în care se află opoziţia din Ucraina reprezintă principalul obstacol pentru încheierea Acordului de asociere.

Share our work
Ucraina continua „razboiul gazelor” impotriva Kremlinului

Ucraina continua „razboiul gazelor” impotriva Kremlinului

gazprom

Gazprom, arma strategica in "razboiul gazelor" din spatiul CSI

Ucraina solicită în continuare concernului rus „Gazprom” revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale existente deja, informează Interfax-Ukraina, făcând trimitere la declaraţiile directorului companiei ucrainene „Naftogaz Ukrainî”, Evgheni Bakulin. „Nu ne referim neapărat la micşorarea preţului la gaze, ci la revizuirea contractelor, care nu corespund intereselor statului ucrainean”, a explicat acesta. Bakulin a subliniat repetat că „la ora actuală din întreaga Europă, Ucraina plăteşte cel mai scump pentru gazele ruseşti”. „Este nedrept. Dorim să găsim o formulă corectă pentru a putea ajunge la un compromis cu Rusia. Dacă totuşi nu vom reuşi să ajungem la o înţelegere în acest sens, vom fi nevoiţi să reducem şi mai mult importurile de gaz rusesc, căutând surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze”, a spus Evgheni Bakulin.

Intalnire strategica

Ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, s-a întâlnit, recent, la Moscova, cu preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, cu care a discutat despre rezolvarea problemelor ruso-ucrainene din domeniul gazelor naturale, care de o bună perioadă de timp dau mari bătăi de cap ambelor state.
Ucraina solicită Rusiei de doi ani de zile revizuirea contractelor la gaze, pe motiv că preţul acestora este total dezavantajos pentru partea ucraineană. Oficialii de la Kiev susţin că dintre toate ţările din Europa, Ucraina plăteşte cel mai scump pentru gaze. Cu toate acestea, Moscova a refuzat de fiecare dată să ajungă la un consens pe acest subiect cu vecinii săi ucraineni.

Presiuni FMI

Fondul Monetar Internaţional insistă, în continuare, asupra majorării preţului la gazele naturale pentru populaţia ucraineană, aceasta fiind una dintre condiţiile impuse Ucrainei, anterior, de FMI. Declaraţia a fost făcută la începutul acestei săptămâni de către şeful misiunii FMI în Ucraina, Christopher Jarvis. Potrivit celor declarate de către acesta, Fondul va continua să sprijine financiar statul ucrainean, doar după ce Kievul îşi va îndeplini obligaţiile asumate.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi-a încheiat, pe 29 mai, vizita sa de o săptămână în Ucraina. Scopul vizitei misiunii FMI condusă de Christopher Jarvis, a fost de a finaliza convorbirile pe marginea revizuirii programului de cooperare cu Ucraina. De adăugat că pe parcursul şederii sale la Kiev, misiunea FMI a avut o serie de întâlniri cu mai mulţi oficiali ucraineni, printre care premierul Ucrainei, Mykola Azarov, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, dar şi cu ministrul ucrainean al Dezvoltării economice şi Comerţului, Petro Poroşenko.

Imprumut stand-by

În luna iulie 2010 Fondul Monetar Internaţional a aprobat acordarea unui împrumut Ucrainei în cadrul programului stand-by, urmând ca, până la sfârşitul acestui an, să livreze acestei ţări aproximativ 15,5 miliarde de dolari. Până în momentul de faţă Ucraina a obţinut doar prima tranşă în valoare de 1,89 miliarde de dolari. Pentru obţinerea următoarei tranşe, FMI a solicitat Kievului să-şi îndeplinească obligaţiile asumate anterior, cum ar fi majorarea tarifelor la gaz şi energie termică pentru populaţie.

Share our work
Marea Britanie, atacata diplomatic de Ucraina

Marea Britanie, atacata diplomatic de Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, ingrijorat de imaginea Ucrainei

Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev este îngrijorat de campania de discreditare a Ucrainei lansată de mass-media din Marea Britanie, relateaza agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS. „Ministerul Afacerilor Externe ia act cu îngrijorare de campania de discreditare a Ucrainei desfăşurată în unele mijloace de informare britanice, care susţin că în Ucraina ar exista atitudini rasiste. Credem că acest lucru este total inacceptabil şi nu respectă faptele şi realităţile”,  a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Oleg Voloşin.
Reacția ministerului ucrainean vine după ce in data de 28 mai 2012 fostul internaţional englez Sol Campbell a declarat în cadrul emisiunii „Panorama” de la BBC că „desfăşurarea Campionatului European de Fotbal din 2012 în Ucraina şi Polonia este o mare greşeală, deoarece în aceste ţări există multe cazuri de rasism şi violenţă în fotbal”.

Share our work
Limba rusa, oficializata in Ucraina

Limba rusa, oficializata in Ucraina

Limba rusa ameninta echilibrul etnic din Ucraina

Deputatul ucrainean Iuri Boldîrev, membru al Partidul Regiunilor, a declarat că problema oficializării limbii ruse în Ucraina ar putea fi soluţionată printr-un referendum naţional. „Dacă examinăm datele dintr-o perspectivă regională, în bazinul Doneţk, de exemplu, încă în anul 1994, 85% dintre participanţii la un referendum organizat în acest sens s-au pronunţat în favoarea oficializării limbii ruse. Prin urmare, pentru a rezolva această problemă, am putea apela la referendum, un mecanism democratic European”, a subliniat Boldîrev, precizând că organizarea referendumului este posibilă numai după adoptarea unei legislaţii corespunzătoare.
Săptămâna trecută, mai mulţi deputaţi din Parlamentul Ucrainei au fost transportaţi la spital în urma violenţelor dintre membrii partidelor de opoziţie şi ai celor de guvernământ cauzate de un proiect de lege privind statutul limbii ruse. Câţiva membri ai opoziţiei au blocat mai întâi tribuna parlamentară, încercând să împiedice adoptarea proiectului de lege elaborat de parlamentarii puterii. Textul sporeşte drepturile de utilizare oficială a limbii ruse în Ucraina, însă opoziţia susţine că, de fapt, limbii ruse i se acordă astfel statut de a doua limbă a statului, pe lângă ucraineană.

Share our work