de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
O operaţiune a forţelor de securitate era în curs luni în încercarea de a elibera un deputat turc răpit cu o zi în urmă de rebelii kurzi în estul Turciei.
Este pentru prima dată de la declanşarea operaţiunilor sale armate în 1984 când PKK răpeşte un ales al parlamentului turc. Huseyin Aygun, deputat al Partidului Republican al Poporului, principala forţă de opoziţie, a fost răpit duminică de rebeli kurzi înarmaţi în timp ce îşi vizita circumscripţia din Tunceli, în estul anatolian, câmp de luptă între PKK şi armată. Rebelii i-au lăsat să plece pe asistentul lui Aygun şi un jurnalist care îi însoţea, răpindu-l însă pe deputat şi dispărând într-o zonă împădurită situată în apropiere, a declarat guvernatorul Tunceli Mustafa Taskesen.
Conform unor apropiaţi ai lui Aygun, PKK ar fi promis să îl elibereze pe parlamentar „în câteva zile” fără a-i face vreun rău, scopul operaţiunii fiind atragerea atenţiei opiniei publice asupra cauzei kurde. Ministrul turc de interne Idris Naim Sahin a confirmat această ipoteză, afirmând că PKK a vrut să creeze „senzaţie” prin această acţiune ce are loc chiar înainte de împlinirea unui anumit număr de ani de la primele sale operaţiuni armate în sud-estul anatolian, la 15 august 1984. „Urmărim de îndeaproape acest caz”, a precizat ministrul, citat de presa turcă.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Irakul a devenit al doilea mare producător din OPEC, înaintea Iranului, producţia sa ridicându-se în prezent la 3,2 milioane de barili pe zi.
„Producţia de petrol este de 3,2 (milioane de barili pe zi), mai mare decât în alte ţări cum ar fi Iranul, Emiratele Arabe Unite sau Kuweitul”, a declarat jurnaliştilor Hussain al-Shahristani, vicepremier pentru Energie. Irakul caută să-şi majoreze producţia şi exportul de ţiţei, principala sursă de venituri a statului, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor economice care vizează în special domeniul petrolier din cauza controversatului său program nuclear.
În ultimul său raport privind situaţia de pieţe din luna august, OPEC informase că producţia Irakului a fost de 3,079 milioane de barili pe zi în iulie, iar cea a Iranului de 2,817 milioane de barili pe zi. Aceste valori sunt cu 400.000 de barili pe zi în plus pentru Irak în comparaţie cu sfârşitul lui 2011 şi cu 700.000 de barili pe zi în minus pentru Iran.
Diferenţa este posibil să se majoreze, deoarece Irakul intenţionează să-şi dezvolte producţia în următorii ani în special prin semnarea mai multor contracte de extracţie cu firme din străinătate. Potrivit ministrului Petrolului, Abdelkarim al-Luaybi, Bagdadul doreşte să crească producţia din acest an la 3,4 milioane de barili pe zi, iar exporturile la 2,6 milioane de barili pe zi.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 400 de baze şi facilităţi străine din Afganistan au fost închise sau predate forţelor de securitate afgane, a anunţat într-o conferinţă de presă, duminică, la Kabul, generalul de brigadă american Bryan Watson (Engineering, Joint Civil-Military Operations, United States Forces).
În prezent, potrivit acestuia, militarii din Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate (ISAF) sunt desfăşuraţi în 800 de baze militare şi facilităţi, în contextul în care numai 12 dintre acestea reprezintă baze militare mari aeriene, cum ar fi cele de la Bagram, Shindand, Kandahar şi Mazar-i-Sharif. Celelalte baze reprezintă diverse obiective inclusiv puncte de control fortificate, puncte de operare şi altele.
Transferul complet al facilităţilor militare către partea afgană urmează să se încheie la mijlocul anului 2013, iar până la sfârşitul anului 2014 trupele străine vor părăsi Afganistanul. Conform lui Watson, către forţele de securitate afgane au fost transferate până în prezent în principal facilităţi şi obiective militare care au aparţinut contingentelor SUA, Franţei şi Italiei. O parte din instalaţiile militare au fost pur şi simplu închise, fără niciun transfer.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Armata iraniană a fost plasată în stare de alertă maximă, după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Teheranului.
„Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran. Această măsură survine după ce în ultimele zile Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.
La 10 august, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barak au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi a serviciilor secrete. Oponenţi ai unei acţiuni militare imediate împotriva Iranului sunt şeful Statului Major, Benny Gantz, comandantul forţelor aeriene Amir Eshel, directorul Mossad, Tamir Pardo, şeful Serviciului de informaţii militare Aviv Kohavi, şi preşedintele Shimon Perez, care dispune în general de putere de reprezentare, dar are un mare prestigiu personal în ţară şi în străinătate.
Ministrul israelian al apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv. Cu toate acestea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale, care se bazează pe continuarea negocierilor şi a sancţiunilor în rezolvarea problemei nucleare iraniene.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii şi Turcia iau în calcul impunerea unor zone de interdicţie aeriană şi alte măsuri pentru a ajuta forţele rebele siriene, în condiţiile în care conflictul se adânceşte în această ţară iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, a declarat sâmbătă, la Istanbul, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Şefa diplomaţiei americane le-a spus reporterilor, după o întrevedere cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, că Ankara şi Washingtonul trebuie să pună la punct detaliile planificării operaţionale cu privire la modalităţile de a-i ajuta pe rebelii care doresc înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. „Serviciile noastre de informaţii, forţele noastre armate au responsabilităţi şi roluri foarte importante, de aceea depunem eforturi pentru a stabili un grup de lucru pentru a face exact acest lucru”, a adăugat ea.
Întrebată dacă în aceste discuţii sunt incluse şi opţiuni precum impunerea unor zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului unde rebelii sirieni susţin că deţin controlul, Clinton a afirmat că este o opţiune posibilă. „Una este să vorbeşti despre tot felul de acţiuni posibile, însă nu poţi lua decizii motivate fără a face o analiză intensă şi o planificare operaţională”, a adăugat Hillary Clinton. Impunerea de către puterile străine a unor zone de interdicţie aeriană a fost crucială în ajutorul acordat rebelilor libieni pentru răsturnarea regimului Muammar Gaddafi anul trecut. Însă până de curând, Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni şi-au exprimat reticenţa în legătură cu un rol direct în conflictul sirian care durează de peste 17 luni, soldat cu numeroase victime civile.
Atac la PKK
De asemenea, Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că „Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că „împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi „fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că „teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că „nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi „încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.
de Razvan Iorga | aug. 12, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
O unitate navala de lupta a Rusiei, aflata intr-o misiune de antrenament in Mediterana, au efectuat exercitii tactice cu munitie reala, a anuntat Ministerul rus al Apararii, potrivit RIA Novosti. Din aceasta unitate fac parte trei nave de asalt de tip amfibie, doua fregate din clasa Neustrasimi, un distragotor din clasa Udaloi si doua nave de sustinere din cadrul flotelor ruse Nordica, a Balticii si Marii Negre. „In ultimele doua zile (joi si vineri), unitatea comuna a efectuat exercitii, inclusiv manevre de lupta cu artileria si sistemele de rachete de la bord”, a anuntat ministerul vineri. Navele de razboi se vor indrepta spre baza navala de la Novorossiisk, in urma unui antrenament suplimentar in zona centrala a Mediteranei, programate pentru mai tarziu, luna aceasta. Contrar unor informatii de presa, aceasta unitate nu va ajunge la instalatia rusa de aprovizionare si mentenanta din portul sirian Tartus, scrie RIA Novosti.
