de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE
UE trebuie să își relanseze relațiile bilaterale cu Ierusalimul
Uniunea Europeană (UE) trebuie să renunţe la politica unilaterală axată împotriva Israelului şi trebuie să pună accentul pe parteneriat, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre UE, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Înaltul oficial maghiar a dat o declaraţie mass-media în pauza întâlnirii informale la care participat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gabi Ashkenazi, punând în evidenţă cele trei sarcini majore ale UE în domeniul relaţiilor cu Israelul. Reuniunea de la Berlin este considerată importantă pentru depășirea actualei crize care afectează UE.
În primul rând, UE ar trebui să facă eforturi în direcţia unei colaborări între parteneri, în loc să ducă o politică anti-Israel şi în locul “blamărilor şi criticilor continue”, bazate pe opinii unilaterale.
În al doilea rând ar trebui convocat de urgenţă Consiliul de Asociere UE-Israel, structură care nu s-a mai reunit de peste 8 ani.
În al treilea rând, “decizia cea mai importantă, probabil, este ca UE să renunţe fără întârziere la sprijinirea financiară a ONG-urilor care periclitează securitatea internă a Israelului” a mai declarat Péter Szijjártó.
Reamintim că relațiile dintre UE și Israel s-au răcit în ultimii ani pe fondul disensiunilor privind modul de rezolvare a conflictului din regiune. Recent, peste o mie de reprezentanți în parlamentele naționale ale statelor membre UE ori în Parlamentul European au semnat o scrisoare în care au condamnat anumite prevederi din planul de pace propus de administrația Trump. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.
„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.
Conflict strategic
Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.
„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.
Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.
Negocieri și manevre
Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.
Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.
Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.
Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.
Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 26, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah
Armata israeliană a revendicat miercuri dimineaţă lovituri aeriene împotriva poziţiilor Hezbollah din Liban, de-a lungul graniţei libanezo-israeliene, ca răspuns la „tiruri” ale mişcării radicale şiite spre soldaţii săi, informează France Presse, citată de mass-media de la București. „S-au tras focuri din Liban spre soldaţii israelieni (…). Soldaţii au răspuns cu rachete de semnalizare şi foc. Apoi, în timpul nopţii, elicopterele şi avioanele de luptă au lovit posturi ale Hezbollah”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, citat de mass-media străină.
În cursul nopţii, armata israeliană a anunţat un „incident de securitate” în apropiere de kibuţul Manara, aflat doar la câteva sute de metri de „linia albastră”, frontiera de facto ce separă cele două ţări aflate teoretic în stare de război.
Mai multe surse locale au declarat pentru AFP că au fost trase tiruri din Liban spre Israel. Agenţia naţională de presă libaneză a menţionat, la rândul său, „rachete de semnalizare” din Israel spre zona Mays al-Jabal, precum şi tiruri israeliene de „armă automată”.
Incidentul a avut loc în timp ce Hezbollahul libanez a anunţat în weekend că a doborât o dronă israeliană care a trecut graniţa cu Libanul, iar Israelul a declarat pur şi simplu că una dintre dronele sale „a căzut pe teritoriul libanez”. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei amenință periodic SUA și Israel
Republica Islamică Iran va riposta împotriva oricărei ţări care realizează atacuri cibernetice asupra obiectivelor sale nucleare, a declarat şeful apărării civile după un incendiu la complexul nuclear din Natanz despre care unii oficiali iranieni cred că ar fi fost cauzat de un sabotajul cibernetic, relatează mass-media internațională, preluată de presa de la București. Complexul de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, aflat în cea mai mare parte în subteran, este una din instalaţiile iraniene monitorizate de inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), agenţia ONU de supraveghere în domeniul nuclear.
Cauze identificate
Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională din Iran a declarat vineri că detaliile şi cauzele acestui accident, care au fost identificate, vor fi anunţate la momentul oportun.
Organizaţia iraniană pentru energie atomică a informat iniţial despre un „incident” produs săptămâna trecută la Natanz, situat într-o regiune deşertică din provincia Isfahan, în centrul Iranului.
„Răspunsul la atacurile cibernetice face parte din puterea de apărare a ţării. Dacă se dovedeşte că ţara noastră a fost vizată de un atac cibernetic, vom răspunde”, a declarat şeful apărării civile Gholamreza Jalali pentru televiziunea de stat.
Acuzații indirecte
Un articol publicat joi de agenţia de ştiri IRNA menţionează posibilitatea unui sabotaj de către duşmani precum Israel şi SUA, fără a acuza însă direct aceste ţări. „Până în prezent, Iranul a încercat să prevină intensificarea crizelor şi formarea unor condiţii şi situaţii imprevizibile”, scrie IRNA. „Dar încălcarea liniilor roşii ale Republicii Islamice Iran de către ţări ostile, în special regimul sionist şi SUA, înseamnă că strategia (…) ar trebui revizuită”.
Surse oficiale iraniene, citate de mass-media internațională, au declarat că ei cred că incendiul a fost rezultatul unui atac cibernetic, similar Stuxnet de acum câțiva ani, dar nu au făcut referire la nicio dovadă.
Natanz este punctul central al programului de îmbogăţire a uraniului din Iran, despre care Teheranul susţine că vizează doar scopuri paşnice. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.
Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.
Diplomația rachetelor
Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.
Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.
La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.
Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas
Planul Trump
Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.
Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.
În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)
