de Razvan Iorga | oct. 29, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rezultatele partiale ale alegerilor legislative din Ucraina indica o victorie pentru Partidul Regiunilor condus de actualul presedinte al tarii, Viktor Ianukovici. Dupa procesarea a 25,11% din procesele verbale ale birourilor electorale, partidul de guvernamant din Ucraina, „Partidul Regiunilor” continua sa conduca in cursa pentru Rada Suprema cu 37,09% din voturi. Locul secund este ocupat de formatiunea fostului premier, Iulia Timosenko, „Batikivscina”, partid care a obtinut un scor de 20,79% in urma numaratorii partiale. Acesta fiind urmat de „Partidul Comunistilor” care a acumulat 15,39% si partidul lui Vitali Kliciko, „UDAR” cu 12,49%. in legislativul ucrainean va ajunge si partidul naționalist „Svoboda” care a obținut 7,35% din sufragii. Restul partidelor care au participat in alegerile parlamentare nu au acumulat 5% din voturi necesare pentru a trece in Parlament. 450 de deputați sunt alesi pentru un mandat de cinci ani, jumatate dintre acestia pe liste de partid, iar cealalta jumatate prin vot uninominal. Potrivit unui sondaj realizat de catre un consortiu, Partidul Regiunilor al lui Ianukovici ar fi obtinut in total 28% din voturi, in timp ce alianta opozitiei Batkivscina (Patria) ar fi obtinut 25%, iar formatiunea lui Kliciko 15%. Urmau formatiunea Svoboda (Libertate, 12,3%) si comunistii (11,8%). Partidul fotbalistului Andrei Sevcenko nu ar obtinut decat 1,6 la suta din voturi, fiind departe de pragul electoral de 5%, potrivit aceleiasi surse. Alte trei sondaje realizate la iesirea de la urne confirmau aceste tendinte.
Alianta anti-Ianukovici
Repartizarea mandatelor este dificil de interpretat in masura in care jumatate dintre mandate sunt atribuite prin scrutin majoritar uninominal. Dupa publicarea sondajelor la iesirea de la urne, premierul Mykola Azarov si-a exprimat satisfactia fata de „victoria” partidului aflat la putere. „Noi credem ca Partidul Regiunilor va obtine majoritatea”, a declarat el intr-o conferinta de presa duminica seara. Unul dintre liderii aliantei Batkivscina, Oleksandr Turcinov, a apreciat, in schimb, ca votul a „aratat lipsa de sustinere a populatiei” fata de Guvern. Udar si Svoboda au reprezentat marile surprize ale acestui scrutin, intrand pentru prima data in Parlament. Kliciko a repetat promisiunea ca se va asocia cu Batkivscina si Svoboda in noua Verhovna Rada, in cadrul careia aceste partide insumeaza mai multe mandate decat Partidul Regiunilor si comunistii. insa unii experti estimeaza ca partidul la putere va reusi sa formeze o majoritate recrutand deputati alesi in scrutinul majoritar. Aceste alegeri, primul mare scrutin de la preluarea puterii in 2010 de catre presedintele Viktor Ianukovici, au fost supravegheate indeaproape de Occident, preocupat de regresul democratiei in Ucraina, unde incarcerarea fostului premier Iulia Timosenko in 2011 este considerata drept un caz emblematic. Alianta Batkivscina si observatori ucraineni au anuntat ca au observat fraude duminica, notand in special cumpararea de voturi in timpul scrutinului.
de Razvan Iorga | oct. 28, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ciuda presiunilor facute asupra sa, Moscova nu se gandeste la un scenariu prin care sa isi retraga trupele de pe Nistru care asigura sustinerea regimului separatist de la Tiraspol. In acest an, rotatia planificata a batalionului de „pacificatori” rusi s-a incheiat abia luna aceasta in zona de securitate a regiunii transnistrene, a declarat șeful serviciului de presa al Districtului Militar de Vest, colonelul Andrei Bobrun, citat de mass-media ruseasca. „Din acest an, rotatia planificata a trupelor de mentinere a pacii a fost amanata pana in luna octombrie”, a spus ofiterul. Anterior, rotatia batalioanelor avea loc anual in perioada 17 – 30 iulie, asta deoarece in prima luna a verii din 1992, Federatia Rusa a introdus primul contingent de mentinere a pacii in republica nerecunoscuta”, a declarat oficialul rus. El a mentionat ca procedura de „rotatie” prevede ca noul batalion se disloca in orașele Bender și Dubasari in care sunt instalate posturi mixte de mentinere a pacii, iar batalionul inlocuit se transfera la Tiraspol, unde se afla baza Grupului Operational al Fortelor Rusești. In prezent in regiunea separatista activeaza, in cadrul Fortei colective de pace, 402 militari rusi, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni si zece observatori ucraineni, relateaza RIA Novosti, in pagina electronica. Trupele de mentinere a pacii actioneaza la 15 puncte de control din Transnistria, regiune a Republicii Moldova. Transnistria este considerata drept zona de conflict inghetat de la incheierea razboiului din 1991, iar negocierile pentru reglementarea statutului regiunii separatiste sunt mediate de Rusia si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), in timp ce Uniunea Europeana si Statele Unite au statut de observatori.
de Razvan Iorga | oct. 28, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucrainenii sunt chemati duminica la urne pentru a-si alege parlamentarii in cadrul alegerilor legislative urmarite indeaproape de Occident si in care partidul de guvernamant este favorit, urmat de formatiunea fostului premier incarcerat Iulia Timosenko si de cea a celebrului boxeur Vitali Kliciko. Sectiile de vot s-au deschis la ora 06.00 GMT (08.00 ora Romaniei) si se vor inchide la ora 18.00 GMT (20.00 ora Romaniei). La inchiderea lor, vor fi publicate mai multe sondaje de opinie, iar primele rezultate sunt asteptate in cursul noptii de duminica spre luni. Votul, primul mare scrutin de la preluarea puterii de catre presedintele Viktor Ianukovici, este supravegheat indeaproape de Occident, care se teme de un regres al democratiei in Ucraina, unde incarcerarea fostului premier Iulia Timosenko, in august 2011, este considerata un caz emblematic. Condamnata la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, ea nu se poate prezenta la alegeri. Cazul ei a provocat o criza grava intre Kiev si Uniunea Europeana, care vede in acesta motivatii politice si considera acest scrutin un test pentru tara.
Timosenko cere eliminarea lui Iuscenko
Fostul premier Iulia Timosenko, aflata in prezent in inchisoare, le-a cerut duminica ucrainenilor sa mearga la vot in masa la alegerile legislative pentru a-l „elimina de la putere” pe presedintele Viktor Ianukovici si pentru a reduce riscul de frauda. „Fiecare dintre noi trebuie sa lupte impotriva acestei dictaturi cat de mult poate”, a declarat ea intr-un mesaj publicat pe site-ul sau de Internet. „De aceea le cer tuturor ucrainenilor sa iasa si sa voteze. O rata de participare mare poate ajuta la depasirea fraudei electorale si va fi contributia voastra personala la eliminarea lui Ianukovici de la putere”, a continuat ea. incarcerata din august 2011, Timosenko, un fost artizan al „revolutiei portocalii” prooccidentale din 2004, a fost condamnata doua luni mai tarziu la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere. Ea este judecata, de asemenea, pentru frauda fiscala. De aceea ea nu se poate prezenta la alegeri. Partidul Regiunilor al presedintelui Ianukovici ar urma sa castige scrutinul, fiind urmat de principala alianta a opozitiei, formata in jurul partidului lui Timosenko, potrivit sondajelor.
Sub semnul temerilor de frauda
Formatiunea celebrului boxeur Vitali Kliciko, denumita Udar („Lovitura” in ucraineana) si care anterior era activa doar la Kiev, se anunta marea surpriza a scrutinului, aceasta urmand sa se claseze pe locul al treilea si sa intre pentru prima data in Parlament. Alte doua partide capabile sa treaca pragul electoral de 5 la suta sunt comunistii si partidul de opozitie nationalist Svoboda. Udar si Svoboda au promis deja sa coopereze in Parlament, ceea ce ar trebui sa le permita sa formeze o majoritate, dar expertii se indoiesc de capacitatea lor de a obtine un acord durabil. Opozitia si observatorii se tem de fraude in timpul numararii voturilor, cand transmisiunea in direct nu va functiona. La sfarsitul lui 2004, fraudele electorale masive de la alegerile prezidentiale au provocat „revolutia portocalie”, o miscare pasnica fara precedent in aceasta tara, care a contribuit la anularea de catre justitie a „victoriei” electorale a lui Ianukovici, aducandu-l la putere pe un opozant prooccidental.
de Natalia Ciobanu | oct. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, in asteptarea alegerilor parlamentare
Vineri a fost ultima zi de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Ucraina, care vor avea loc pe 28 octombrie 2012. Conform mass-media de la Kiev, sâmbătă a fost declarată zi de reflecţie, dezbaterile politice şi promovarea partidelor sau candidaţilor fiind strict interzise.
Alegerile parlamentare din Ucraina se desfăşoară conform unui sistem de vot paralel proporţional-majoritar – 225 de deputaţi sunt aleşi prin reprezentare proporţională în circumscripţiile naţionale pe liste de partid, iar ceilalţi 225 de deputaţi sunt aleşi conform sistemului majoritar în circumscripţiile uninominale. Comisia Electorală Centrală din Ucraina a înregistrat 21 de partide politice care vor încerca să depăşească pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Bătălia pentru cele 450 de locuri în Parlamentul de la Kiev se dă, de fapt, între principalele forțe politice – Partidul Regiunilor, aflat la guvernare, și alianța partidelor de opoziție “Batkivșcina”, condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, a cărei candidatură nu a fost admisă în cursă deoarece în prezent își ispășește condamnarea la șapte ani de închisoare din orașul Harkov.
Mesaj din închisoare
Pe ultima sută de metri, Iulia Timoşenko i-a îndeamnat pe simpatizanţi să contribuie la schimbarea actualei guvernări de la Kiev. Principala solicitare a fostului premier este să nu voteze în favoarea Partidul Regiunilor la alegerile de duminică, scrutin pe care aceasta îl consideră ca fiind un adevărat război împotriva dictaturii. Timoşenko susţine că „dacă alegerile vor fi câştigate de forţele loiale preşedintelui Viktor Ianukovici, acesta îşi va putea duce la bun sfârşit planul de instaurare a dictaturii, iar guvernul nu va renunţa niciodată la putere pe cale paşnică”. „Ucrainenii îşi vor pierde astfel libertatea, iar Ucraina va fi izolată pe plan internaţională. Fiecare cetăţean trebuie să meargă la vot, pentru a lupta pentru propriul destin. Doar astfel putem combate oligarhia, neodictatura şi ucrainofobia. Faceţi acest lucru şi viaţa voastră va căpăta un înalt sens”, se arată în mesajul Iuliei Timoşenko, transmis cetăţenilor ucraineni.
În timp ce Iulia Timoșenko vorbește despre Ucraina ca despre o țară vândută oligarhilor, fostul președinte ucrainean, Viktor Iușcenko, i-a îndemnat pe ucraineni să opteze pentru formațiunea sa “Nașa Ukraina”, “pentru a nu admite ca țara să fie în continuare o colonie a Rusiei”. “Nu suntem stăpâni în ţara noastră. Suntem dominaţi de o altă putere, atât la propriu, cât şi la figurat. Atunci când pe teritoriul nostru activează serviciile speciale ale altor ţări, înseamnă că trăim într-o colonie în care nu îţi sunt respectate graniţele naţionale şi autoritatea ca naţiune suverană”, a declarat Viktor Iuşcenko.
Occidentul cu ochii pe Ucraina
Secretarul de stat american, Hillary Clinton şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, au îndeamnat autorităţile ucrainene să depună eforturi maxime pentru desfăşurarea unor alegeri parlamentare libere, subliniind că scrutinul de duminică va fi unul decisiv în istoria statului ucrainean. Într-un articol publicat în „The New York Times”, Hillary Clinton şi Catherine Ashton menţionează că, în cei 21 de ani de independenţă, Ucraina a reuşit să progreseze considerabil în ceea ce priveşte reformarea şi modernizarea ţării. Potrivit celor doi înalţi oficiali, Ucraina a devenit, de asemenea, un partener important în soluţionarea multor probleme globale şi regionale. „Mulţi dintre vecini din Europa Centrală şi de Est au demonstrat lumii cât de mari progrese pot fi înregistrate la capitolul democratizare şi dezvoltare economică. Ucraina are toate şansele să repete succesul ţărilor din regiune. Guvernul ucrainean trebuie să depună eforturi pentru valorificarea potenţialului statului, iar acest lucru devine şi mai actual atunci când este vorba de consolidarea institutelor democratice şi respectarea libertăţilor fundamentale. Alegerile parlamentare din 28 octombrie vor însemna un examen pentru democraţia ucraineană”, menţionează Hillary Clinton şi Catherine Ashton.
„Reporteri fără Frontiere” semnalează abateri
Pe lângă mesajele încurajatoare la adresa Ucrainei, în prag de alegeri organizațiile interaționale au semnalat un șir de nereguli. Organizaţia internaţională „Reporteri fără Frontieere” atrage atenţia că ziariştii ucraineni care critică guvernul devin tot mai frecvent victime ale agresiunilor fizice şi presiunilor. Într-un comunicat făcut public joi, la Berlin, organizaţia arată că în ultimele trei luni, şase jurnalişti ucraineni au fost victime ale unor agresiuni fizice şi cel puţin 25 de reporteri au fost împiedicaţi să-şi exercite meseria. „Guvernul ucrainean ar trebui să aibă grijă ca jurnaliştii să îşi pot publica articolele critice fără teama de a deveni victime ale violenţei”, menţionează „Reporteri fără Frontiere”.
Organizaţia internaţională mai subliniază faptul că identificarea autorilor actelor de violenţă împotriva jurnaliştilor ucraineni este o raritate absolută.
Sub lupa observatorilor
Alegerile parlamentare vor fi strict monitorizate și de către observatorii internaționali, delegați din partea OSCE, SUA și de la alte organizații străine și state. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a declarat că a acreditat peste 3 mii de observatori străini.
Ministrul Afacerilor Externe de la Kiev, Konstantin Grișcenko, le-a solicitat misiunilor de observatori să respecte Codul de conduită al observatorilor electorali și să nu aprecieze prematur mersul scrutinului.
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Desi nu se intampla nimic de ani de zile, expertii romani si cei rusi incearca de ani de zile sa rezolve din multitudinea de probleme de pe agenda comuna. Copresedintilor Comisiei Comune romano-ruse s-au intalnit, joi, la Moscova, pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a facut o evaluare a activitatilor desfasurate in cadrul Comisiei Comune, fiind convenita elaborarea unui raport de etapa, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca urmatoarea intalnire a Comisiei Comune sa aiba loc in Romania in luna martie 2013. „intalnirea copresedintilor Comisiei Comune s-a desfasurat intr-o atmosfera deschisa si constructiva”, informeaza MAE. Comunicatul nu precizeaza daca a fost discutata și problema tezaurului. La 4 octombrie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție prin care recomanda continuarea eforturilor in plan bilateral privind restituirea tezaurului romanesc de catre Rusia. MAE preciza ca discutiile bilaterale privind problematica Tezaurului Romaniei se poarta in cadrul Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului constituita in baza Declaratiei comune a ministrilor Afacerilor Externe semnata la 4 iulie 2003. Potrivit Declaratiei Comune a ministrilor afacerilor externe, Comisia este de interes public, fiind alcatuita din istorici si din specialisti in diverse domenii. Din 2004 pana in prezent s-au desfasurat trei intalniri ale Comisiei, la Bucuresti (octombrie 2004) si la Moscova (iunie 2005 si aprilie 2006).
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Rusiei, Oleg Malghinov, a declarat, joi, ca a discutat cu diplomatul rus Alexander Evsyukov despre accidentul de duminica, iar versiunea prezentata de acesta a fost „putin diferita” de ceea ce s-a putut vedea apoi pe imaginile filmate. „Am vorbit cu el imediat si era foarte suparat. Varianta lui a fost putin diferita fata de ceea ce am vazut mai tarziu pe imaginile filmate. Cred ca este normal, pentru ca s-a intamplat foarte repede totul. Nu avem nicio ezitare de a vedea cine in aceasta situatie a fost responsabilul principal, mai ales pentru ca a fost vorba de trecerea printr-o zona marcata pentru pietoni”, a spus ambasadorul rus. De asemenea, Malghinov a explicat ca nu a fost decizia lui Evsyukov de a nu accepta efectuarea etilotestului de catre politistii romani, ci aceasta este procedura pentru diplomatii rusi. „Nu a fost decizia lui, orice procedura de efectuare a etilotestului inseamna acceptarea investigatiilor judiciare, acceptarea ca renunta la imunitatea sa. Uneori politia de aici din Romania si din alte tari cer acest etilotest, dar este interzis pentru diplomati, credeti-ma”, a afirmat ambasadorul rus. El a explicat, la intrebarile repetate ale presei, ca diplomatul rus implicat in accident detine acreditare diplomatica si figura pe lista de diplomati din Ambasada publicata pe site-ul institutiei, desi in prezent numele sau nu se mai regaseste pe aceasta lista.
