Moscova insista pe garantii pe scut din partea SUA

Moscova insista pe garantii pe scut din partea SUA

antimissile-shield-6426Rusia a precizat marti, prin vocea seful diplomatiei sale, Serghei Lavrov, ca analizeaza modificarile anuntate de SUA la sistemul antiracheta, dar solicita in continuare garantii ca scutul nu e indreptat impotriva capabilitatilor sale. Declaratia vine la o luna dupa ce SUA au anuntat ca renunta la faza a 4-a a sistemului antiracheta din Europa, adica etapa care a iritat cel mai mult Rusia. Lavrov a spus ca a discutat marti despre scut cu omologii sai din NATO, inclusiv cu secretarul de stat american, John Kerry. SUA au anuntat in martie a.c. modificarea programul de aparare anti-racheta prin renuntarea la faza a 4-a, care presupunea amplasarea in Europa a unor interceptori anti-racheta de tip avansat. Subsecretarul de Stat american Rose Gottemoeller a declarat luni ca „rusii sunt negociatori buni” si ca trebuie sa fii dur si sa iti cunosti interesul in negocierile cu ei. El si-a exprimat increderea in posibilitatea incheierii unui acord cu Rusia in privinta apararii antiracheta. Gottemoeller a subliniat ca Statele Unite sunt „foarte, foarte angajate in toate cele trei faze ale Abordarii Adaptive in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa (EPAA) si vor continua sa mearga mai departe cu implementarea sa deplina”, dupa recenta reajustare a proiectului, prin renuntarea la faza a IV-a. Ea a reiterat ca aceasta decizie a fost luata pe baza unor probleme tehnice si de buget, nu ca un raspuns la ingrijorarile Rusiei, si a calificat-o drept „o decizie foarte inteleapta”.

Share our work
Insurgentii ceceni neaga implicarea intr-un razboi cu SUA

Insurgentii ceceni neaga implicarea intr-un razboi cu SUA

Cecenia Rusia insurgenti fm4

Militantii islamisti din Caucazul rus neaga orice implicare in atentatele din Boston, in contextul in care principalii suspecti sunt doi frati de origine cecena, conform unui comunicat postat pe site-ul Kavkazcenter.com. „Insurgentii din Caucaz nu efectueaza operatiuni militare impotriva Statelor Unite. Noi luptam doar impotriva Rusiei”, a anuntat comandantul rebeliunii din Daghestan. Parintii celor doi suspecti sunt sceptici in legatura cu implicarea lor in acest act terorist, considerand ca este posibil sa fie o inscenare. Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldandu-se cu trei morti si peste 180 de raniti. Potrivit presei americane, agentii FBI verifica eventuale legaturi intre principalii suspecti in atentatele din Boston – fratii tarnaev – si rebeliunea islamista din Caucaz condusa de cecenul Doku Umarov. Anchetatorii americani sunt interesati de o celula islamista numita „Vilayat Daghestan”, afiliata organizatiei teroriste Emiratul Caucaz. Unul dintre suspectii in cazul atentatelor din Boston ucis de politie petrecuse sase luni, in 2012, in Cecenia si Daghestan, doua republici ruse unde exista o insurgenta separatista islamista, afirma surse din cadrul comisiei de ancheta. Tamerlan Tarnaev, impuscat mortal vineri de politie, a petrecut sase luni, in 2012, in Daghestan si Cecenia, iar analistii cred ca aceasta deplasare a jucat un rol esential in decizia tanarului de a comite atentatele. FBI il interogase pe Tamerlan Tarnaev, in varsta de 26 de ani, in 2011, la solicitarea Rusiei. Cecenia si Daghestanul sunt republici ruse unde exista o puternica insurgenta separatista islamista indreptata impotriva Rusiei. Cei doi suspecti provin dintr-o familie rusa originara din Cecenia. Ei au fost scolarizati in Daghestan inainte de a se muta in Statele Unite. Jokar Tarnaev, fratele mai mic al lui Tamerlan Tarnaev, a fost arestat in cursul noptii de vineri spre sambata si este in stare grava. Anchetatorii FBI spera sa il interogheze cat mai curand posibil.

Share our work
Rogozin legitimeaza la Tiraspol un centru media pentru integrarea Transnistriei in Uniunea Vamala

Rogozin legitimeaza la Tiraspol un centru media pentru integrarea Transnistriei in Uniunea Vamala

Sevciuk_si_Rogozin fb5Autoritatile separatiste de peste Nistru au deschis, cu ajutorul Moscovei, un centru media care sa promoveze integrarea regiunii separatiste transnistrene in Uniunea Vamala gandita de Federatia Rusa. Noul centru media poarta numele de „Transnistria Euroasiatica” si este un proiect comun dintre Tiraspol si Moscova ce vizeaza procesul de dezvoltare si integrare eurasiatica a regiunii separatiste transnistrene, informeaza publicația nr2.ru. „Centrul face parte dintr-un proiect de informare amplu. Se va pune accent pe analize si discuţii cu specialisti in diverse domenii. Ii invitam pe cei care sunt dispusi sa pregateasca materiale privind integrarea eurasiatica”, a declarat viceministrul Afacerilor Externe al Transnistriei, Igor Sornicov, citat de sursa amintita. De asemenea, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a participat la deschiderea Centrului media „Transnistria Euroasiatica”, a declarat ca „Moscova saluta entuziasmul cu care diplomatii din Transnistria au preluat ideea de integrare eurasiatica”.

Share our work
Armata rusa a eliminat peste 70% din arsenalul sau de arme chimice

Armata rusa a eliminat peste 70% din arsenalul sau de arme chimice

russia chemical weapons db6Rusia a distrus peste 70% din arsenalul sau de arme chimice din perioada razboiului rece, a caror distrugere integrala era prevazuta initial, ca si pentru SUA, in aprilie anul trecut, a anuntat miercuri un responsabil al Ministerului rus al Industriei si Comertului. ‘In aceasta zi, am distrus peste 29.000 de tone, adica 73% din stocul rus’, a declarat Viktor Kolstov, director al departamentului ministerului insarcinat cu supravegherea respectarii angajamentelor internationale ale Rusiei in domeniu, citat de mass-media occidentala. Rusia si SUA, care au strans in timpul razboiului rece enorme stocuri de arme chimice, s-au angajat sa le distruga inainte de aprilie 2012, in baza Conventiei din 1997 privind interzicerea armelor chimice. Cele doua tari au anuntat apoi ca nu sunt in masura sa respecte acest calendar. SUA, care au distrus aproximativ 90% din stocul lor, au stabilit anul 2023 ca termen pana la care sa finalizeze distrugerea arsenalului chimic. La randul sau, Rusia s-a angajat anul trecut sa distruga stocul sau de arme chimice pana in decembrie 2015. Organizatia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), insarcinata cu supravegherea respectarii Conventiei din 1997, a acceptat acest nou calendar. Aproape 200 de tari au aderat la Conventia din 1997, care interzice cercetarea, producerea, stocarea si utilizarea armelor chimice.

Share our work
Rusia s-a razgandit militar, dar nu si politic: Scutul antiracheta nu mai reprezinta o amenintare pentru noi

Rusia s-a razgandit militar, dar nu si politic: Scutul antiracheta nu mai reprezinta o amenintare pentru noi

russia US antimissile shield cm4Desi oficialii de la Moscova au criticat continuu dorintele SUA de a amplasa elementele ale scutului antiracheta in Europa, autoritatile ruse spun ca acest complex militar nu mai reprezinta o amenintare la adresa Rusiei datorita capacitatii sporite ruse de a penetra acest dispozitiv. „Fortele strategice ale Rusiei sunt capabile sa penetreze scutul antiracheta al Statelor Unite, care nu mai reprezinta o amenintare la adresa tarii”, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin marti, la Londra, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. „Am solutionat problema penetrarii scutului antiracheta. Regretam ca Statele Unite isi irosesc banii cu apararea antiracheta si ne obliga si pe noi sa facem la fel. Scutul antiracheta nu reprezinta nimic pentru noi, este o cacealma. El nu reprezinta o amenintare militara, dar ramâne o problema politica si economica”, a declarat Rogozin, intr-o vizita la Ambasada Rusiei din Londra. El a adaugat ca cea mai mare parte a criticilor Moscovei sunt cauzate de faptul ca scutul antiracheta planuit este „provocator” si „excesiv prin natura”, iar din acest motiv obliga alte tari sa isi intensifice apararea strategica. Rusia a fost „nevoita sa caute un raspuns intelept si asimetric”, a subliniat vicepremierul rus, insarcinat cu supervizarea industriei Apararii a Rusiei. „Efectuam un program de reinarmare, pâna in 2020, care ne va permite sa ne reinnoim suta la suta fortele strategice. Acest lucru va fi realizat in cadrul angajamentelor internationale” ruse, a adaugat Rogozin.

Bani pentru asteroizi

Vicepremierul rus a mai declarat ca, din cauza unor probleme de aparare antiracheta, unele tari sunt nevoite sa isi redicrectioneze atentia catre acest domeniu si sa il finanteze cu fonduri destinate altor nevoi importante, ca amenintarea reprezentata de asteroizi. „Noi ne-am confruntat recent cu evenimentul (ploii de meteoriti) de la Celiabinsk. Nimeni nu poate sa spuna daca vor urma si alte asemenea incidente, daca suntem asigurati impotriva loviturilor meteoritilor. Cercetatorii sunt uimiti de modul in care sunt cheltuite miliarde pe scutul antiracheta, in timp ce o amenintare din spatiu la adresa intregii umanitati este ignorata”, a subliniat el. Rusia cauta cooperarea internationala in crearea unui sistem global de monitorizare si schimb de informatii cu privire la potentiale obiecte spatiale periculoase, a mai declarat Rogozin.

Share our work
Republica Moldova cheltuieste mai mult pentru armament

Republica Moldova cheltuieste mai mult pentru armament

militari Republica Moldova UEChisinaul investeste mai mult pentru propria aparare, arata cel mai recent studiu al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Cheltuielile din domeniul apararii sau marit cu circa un milion de dolari in 2012. Potrivit documentului, in 2012, Republica Moldova a cheltuit 21,8 milioane de dolari ceea ce constituie cu un milion de dolari mai mult decat in anul precedent (20,8 milioane de dolari). Astfel, in Europa pentru inarmare doar Islanda aloca mai puține fonduri (17,4 milioane de dolari) decat Republica Moldova. Cu cota de 0,3% din PIB, Republica Moldova ramane totusi in josul clasamentului cheltuielilor pentru inzestrarea militara, mai putin si decat Malta, o tara cu 400.000 de locuitori ce cheltuie de 2,5 ori mai mult pe armament decat Republica Moldova. in 2012, pentru prima data de la prabusirea Uniunii Sovietice, cota cheltuielilor militare mondiale a SUA a coborat sub 40 la suta. O tendința de scadere a inceput in 2011 si s-a accelerat in 2012, cu o micsorare a cheltuielilor militare americane pana la 682 miliarde dolari. Asta in timp ce, China, aflata pe locul al doilea, in 2012, si-a crescut cheltuielile cu 7,8 la suta (11,5 miliarde dolari), iar Rusia, aflata pe locul al treilea, si-a crescut cheltuielile cu 16 la suta (12,3 miliarde dolari). in ceea ce priveste cheltuielile militare in Europa de Est, experții de la SIPRI noteaza ca acestea au crescut cu 15,3 la suta in 2012, fiind cea mai mare crestere regionala. Cel mai mari alocari in acest domeniu le-a facut Ucraina, care si-a marit bugetul cu 24%. Kievul aloca anual 2,7% din PIB, in timp ce Romania face o alocare de numai 1,3%.

Share our work