de Razvan Iorga | feb. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).
Protestul românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării
Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.
de Razvan Iorga | dec. 14, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Refuzul constant al Serbiei de a acorda drepturi romanilor timoceni din partea de sud-est a acestei țari a dus miercuri la o decizie fara precedent in relatiile bilaterale romano-sarbe. Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat a dat miercuri aviz negativ Acordului de asociere si stabilizare a Serbiei la UE, decizia fiind adoptata, potrivit senatorului Viorel Badea. Motivul invocat de acesta se refera la drepturile etnicilor romani din Serbia care nu sunt respectate. Potrivit senatorului PDL Viorel Badea, o serie de dezbateri au avut loc, miercuri, in Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat, pe care o prezideaza. „in urma consultarilor cu membrii comunitatii romanilor din Serbia si a informarilor primite de la institutiile care se ocupa de problematica am ajuns la concluzia ca avizul pentru Acordul de asociere si stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atata timp cat autoritatile sarbe nu sunt cu adevarat preocupate pentru a readuce o normalitate in ceea ce priveste tratamentul aplicat comunitatii de romani din Serbia”, a spus Viorel Badea. Senatorul a amintit ca au avut loc mai multe reuniuni ale comisiei mixte romano-sarbe in care reprezentantii autoritatilor romane au solicitat partii sarbe o flexibilizare mai mare in ce priveste respectarea drepturilor comunitatii noastre din Serbia, care nu a fost insa resimtita. „Mai mult decat atat, liderii comunitatii romanilor continua sa fie anchetati de politia si de autoritatile de ancheta din Serbia, Biserica inca nu se bucura de tratamentul pe care noi l-am solicitat, asa ca nefiind nici una dintre aceste conditii indeplinite, majoritatea membrilor Comisiei a decis sa acordam un aviz negativ Acordului”, a spus Viorel Badea. De ani de zile, principalii lideri ai romanilor din aceasta parte a Serbiei sunt prigoniti de autoritati in incercarea de intimidare in a-si afirma si conserva identitatea nationala.
de Razvan Iorga | nov. 8, 2011 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
In urma cu circa o saptamana, mitropolitul Andrei Saguna avea sa fie canonizat. Ca dovada a ajutorului acordat drepturilor ortodocsilor romani din Transilvania, romanii timoceni au decis ca la Malainita sa fie cladit un paraclis inchinat Sfantului Ierarh Andrei Saguna si Sfintei Cuvioase Mucenite Parascheva, anunta Protopopiatul „Dacia Ripensis” din Valea Timocului (Serbia). Acesta va functiona ca un centrul spiritual si cultural al romanilor timoceni din aceste locuri. În data de 30 noiembrie, la praznicul Sfantului Ierarh Andrei saguna, pe stil nou, acest paraclis va fi binecuvantat, prin stropirea cu apa sfintita, de catre parinte Boian Alexandrovici Protopop al Daciei Ripensis si Vicar al Timocului, cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Daniil, Episcop al Daciei Felix, dupa care va urma slujirea Sfintei Liturghii de catre clericii protopopiatului. Acesta este primul lacas de cult, închinat Sfantului Ierarh Andrei saguna, trecut în randul sfintilor de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Reamintim ca slujba de canonizare a Mitropolitului Andrei Saguna s-a desfasurat la finele lunii octombrie la Catedrala Mitropolitana din Sibiu. La eveniment au participat aproximativ 10.000 de persoane.
de Razvan Iorga | nov. 6, 2011 | Balcani, România, UE, Uncategorized @ro
De dragul politicianismului si pe o buna relatie personala cu Serbia si „intermediarele” ei, deputatul pentru Diaspora William Branza a decis sa ia in mainile sale soarta romanilor din Valea Timocului (Serbia). Si nu pe chestiunile de care se plang acestia cum ar fi lipsa de scoli in limba romana si lipsa bisericilor cu slujire in limba romana, elemente esentiale pentru pastrarea identitatii unei etnii, ci pe vorbele pline de mestesug ale unui ambasador sarb trimis cu scop precis la Bucuresti, Zoran Popovici. Un diplomat cu staif care se foloseste de toate trucurile invatate pentru a atrage politicieni romani intr-un joc care nu poate avea un deznodamant decat in curtea sa. Tocmai din acest motiv, naivul politician William Branza, un nume sortit pentru a face lucruri marete mai ales pentru romanii deznationalizati prin diverse tertipuri de prin jurul granitelor, a fost ales de catre Zoran Popovici pentru a-i fi spalat creierul.
Gurile rele vorbesc chiar si de o intarire a unei relatii speciale romano-sarbe intre cei doi pe o filiera feminina, lucru care evident trebuie probat sau, dupa caz, cercetat. Cert este ca acest personajul in cauza, un obisnuit al vizitelor in tari mai „spalate” precum Irlanda, Spania sau Italia, state cu un bazin electoral important ce trebuie capacitat de catre descurcaretul politician de Carbunesti, care incearca sa se transforme peste noapte in avocatul Serbiei. Tocmai pe problema drepturilor minoritatilor din aceasta tara. Pe fond, problema ce merita amintita este aceea ca, in timp ce saptamana trecuta presedintele Basescu se afla in Serbia si vizita romanii de la Negotin, domnul Branza facea figuratie la TV. Si nu la orice post, ci la TVR International.
In cadrul emisiunii „ARTICOL 7” de la TVRi, acesta a prezentat un adevarat expozeu al dezinformarii in care deputatul, chipurile roman, a delirat pe tema romanilor din Timoc. Acesta a spus ca discriminarea acestora sunt doar povesti nationaliste si ca situatia nu sta chiar asa. Chiar ambasadorul Serbiei, Zoran Popovici, i-ar fi spus asta (?!). Ofticat extrem ca nu face parte din delegatia lui Basescu alaturi de senatorul Viorel Badea si secretarul de stat Eugen Tomac, Branza a hotarat sa-si exprime frustrarile la TV, unde victima au fost din nou romanii din Timoc. De parca nu era de-ajuns politica agresiva si separationista a sarbilor. Curajos nevoie mare, acesta s-a batut cu pumnul in piept ca el ca fi cel care va flutura ramura de maslin sarbilor iar acestia, intr-o mare intelegere si elan democratic, vor da romanilor timoceni ce au nevoie pentru a nu disparea.
Pentru ca prostia si ticalosia sa sa fie desavarsite, „William cel Branza” a facut-o inca o data de oaie, aruncand „anatema” asupra parintelui Boian Alexandrovici de la Malainita, cel condamnat la doi ani de inchisoare de sarbi si prigonit apoi pentru ca a avut tupeul sa ridice o bisericuta in care se slujeste in limba romana. Dupa ce l-au persecutat si au reusit prin terorizari repetate sa-i destrame si familia, sarbi au izbutit sa-l „intoarca” si pe juniorul Branza care, mai nou, pune la indoiala veridicitatea acestor realitati traite de parintele Boian. Acesta a spus in cadrul aceleasi emisiuni ca situatia nu e chiar asa si ca ambasadorul Popovici i-a explicat lui ca poate merge oriunde in Timoc sa se convinga ca lucrurile nu stau asa deloc.
Pe langa aceste ticalosii, Branza a mai dat o maxima demna de QI-ul sau precar, comparand situatia romanilor din Spania cu cea a romanilor din jurul granitelor unde „prietenii si vecinii” nostri lucreaza de zor la starpirea acestei etnii prin asimilare. In logica sa, ar trebui pusa urmatoarea intrebare: de ce merita mai multa atentie romanul de la Negotin fata de cel de la Barcelona?. Raspuns: „ce are mai multe stele in frunte?”. Asa e, domnule Branza. Nu are! El are probleme grave si se lupta in fiecare zi pentru a fi roman si pentru ca cineva din pozitia dvs. sa il ajute in acest sens. Dar gandul tau e „criminal” iar votul celui din Spania este idealul suprem pentru care ti-ai vinde, pe langa tara, si sufletul. Macar vamesul de la Siret avea o dilema spunand „eu nu imi vand tara asa de ieftin!”. Cu siguranta, fariseul din Branza are un pret mai mic de 30 de arginti!
